Le commerce : Lexique: (Français – Corse)

Transcription

Le commerce : Lexique: (Français – Corse)
Le commerce :
Lexique: (Français – Corse)
Abonner :
Achat:
Achalandé :
Acheter:
Acheteur:
Acompte:
Acquitter:
Affaire:
Argent:
Argument:
Argumentation:
Argumenter:
Argus :
Arrhes:
Arrhes (verser des)
Arriéré:
Assurance.
Assurer:
Augmentation:
Augmenter:
Avantage:
Avantager:
Bail:
Bailler:
Banqueroute:
Bénéfice:
Bénéficier:
Billet / billet à ordre :
Braderie:
Bon marché :
Boutique :
Caddies :
Caisse :
Caissier / caissière :
Centre commercial :
Cessation:
Abbunà. S'abonner : abbunassi, arugassi.
Accattu, acquistu.
Impancatu, ben avviatu. Ben furnitu
Cumprà, accattà, acquistà. Acheter comptant ou au comptant : o à
soldi in manu. Acheter a terme ou a crédit : cumprà à tempu a
pacarò, à debitu.acheter avec l'échéance de…: cumprà cu paghera à
tempu à…
Cumpratore, acquistadore.
Accontu
Saldà, pagà
Affare, negoziu, impresa.
Soldi, denaru,. Argent comptant : soldi in tavula.
Argumentu, ragione.
Argumintazione, ragionu, ragiunamentu
Argumintà.
Spia, cutazioni, estimu
Capara.
Dà a caparra, accaparrà.
Ancu à pagà.
Assicuranza.
Assicurà.
Criscitu.
Cresce, aumintà. Augmenter les prix : rincarì, cullà i prezzi
Un’ offra.
Avantaghjà, accurdà un avantaghju, fà un favore
Affittu, lucazione.
Dà in affittu, affittà
Bancarotta.
Benefiziu, prufittu, guadagnu, vincita.
Prufittà.
Bigliettu. Billet à ordre : pagherò, pagarò
Vendita à sottu prezzu, liquidazione
A bon pattu, à bon prezzu, à bon mercatu.
Buttega.
Carritellu, carrittinu.
Càscia. Càscia rigistratrisce.
Cascieru / Cascièra.
Centru Cumerciale.
Fine, stanciamentu, cessazione. Cessation de paiements :
stanciamentu di i pagamenti
Code-barre :
Chèque :
Chômer:
Chômeur:
Client :
Commerce :
Compenser:
Contrefaçon:
Contrefacteur:
Contrefaire:
Contrefait:
Contre-Partie:
Crédit:
Crieur:
Décoration :
Démodé, obsolète :
Dépense :
Dépenser :
Dette:
Distribuer:
Emprunt:
Emprunter:
Enchère:
Enchérir:
Enchérissement:
Enchérisseur:
Endosser (Un Billet A
Ordre):
Escroc:
Escroquer:
Escroquerie:
Etagères :
Etiquettes (de prix) :
Exorbitant (Un Prix):
Faillite:
Gage:
Gain:
Galerie marchande :
Garantie:
Garantir:
Gérance:
Gérant:
Grossiste :
Huitaine:
Hyper-marché :
Livraison :
Codice barra.
Sceccu. Un sceccu à biotu : chèque sans provisions. Un librettu (un
carnettu) di scecchi : un carnet de chèques.
Esse a u posu, o di posu, arripusassi, arreghja ( être en pause). senza
travagliu (Sans emploi) ;
Operaiu : sfaccendatu, disuccupatu, senza travagliu
Cliente.
Negoziu, magazenu.
Cumpensà, impattà.
Cuntrafattura.
Cuntrafattore.
Cuntrafà.
Cuntrafattu.
Contracambiu, contraparte.
Créditu.
Mughjone, briunone.
Dicurazione, urnamenti
Trapassatu.
Spesa.
Spende. Spindaccià : dépenser à tort et à travers. Pulà : dépenser
sans compter.
Débita, u debitu.
Scumparte
Imprestitu, imprestu
Piglià in prestu, fassi imprestà
Offerta
Dì o rilancià, ghjunghje à… o cullà à…. Quantu l’avete dettu. A quantu
seti…
Rincaru, rincarita, cullata di prezzu .
Dicente, Quellu chì più dice, rincaritore
O firmà un pagarò.
Scroccu, scruccone .
Scruccà, scruccunà
Scruccuneria.
Parastasgiu
Tichetta.
(Un prezzu) esurbitante, eccessivu, smisuratu, sprupusitatu.
Fallita.
Guaranzia.
Guadagnu, prufittu, benefiziu,
Spazziu cumerciale.
Guaranzia.
Guarantì, francà .
Gerenza, maneghju, amministrazione.
Managhjente, gerente.
Marcante à l’ingrossu.
Uttava.
Ipermarcatu.
Rimessa in manu.
Livrer :
Locataire:
Location:
Louer:
Loyer:
Mannequin :
Marché :
Monnaie :
Moyens de paiement :
Payer :
Panneaux publicitaires :
Péremption:
Parking :
Payeur:
Vendeur (Qui se vend bien)
Verbal:
Verbalement:
Versement:
Vitrine :
Rimette, dà.
Lucatariu, pigiunante, pighju.
Lucazione, affittera.
Appegiunà, appighjunà, affittà .
Pighjone.
Figurina, mudellu.
Mercatu, Marcatu.
Muneta
Modi di pagamentu.
Pagà.
Purtellu publicitariu, teghja operàia ?
Perenzione, Scadutu.
Parcheghju.
Pagatore. Etre mauvais payeur: fassi precurà, pagà a a sfrancata o cù
a sfrombula
Perdita, discapitu.
Imprestanome .
Prumuzione.
Produtti.
Produtti freschi.
Publicità.
Esse liberu, scioltu, pattu é pagatu, paru é pattu, sdibitatu, francu é
liberu.
Riscattu. Cumprà torna.
Riscattatu.
Accatà torna, cumprà torna, cumprà dinò.
Fruttuosu, rinditèvule. Chi dà, chi rende.
Ripartu.
Serviziu dopu à a vendita.
Saldu.
Saldà.
Superetta.
Supermarcatu.
Bigliettinu di cascia.
Transazzione.
Ingannà, sbaglià, burlà, insaccà, inzaccarà.
Ingannu, sbagliu, zirbula.
Vende, cede, fà mercatu
Vendita. Vende à u minutu : vente au détail. Vendita à l’ingrossu :
vente en gros.
Chì si vende bè, di bona vendita.
Di bocca. Orale.
A bocca.
Pagamentu,virsamentu.
Vitrina.
Abbalavà :
Inonder un marché de produits.
Incittà un marcatu :
Envahir un marché.
Perte :
Prête-Nom :
Promotion :
Produits :
Produits frais :
Publicité :
Quitte:
Rachat:
Racheté:
Racheter:
Rentable :
Rayons :
Service après-vente :
Solde :
Solder :
Superette :
Super-marché :
Ticket de caisse
Transaction:
Tromper:
Tromperie:
Vendre:
Vente:
Vinutu in negoziu :
Ci é u spachju :
Cumprà à quattru é vende à
trè :
Cumprà per un buccone :
Cumprà à soldi in manu :
Fà un scontu :
Què si chi mi face :
Mette in fruzzu :
Si mette tuttu addossu :
A robba bella si vende da
par ella.
A robba face u prezzu.
À ch’ùn face vede, mancu
ùn spachja.
Dont le prix a été négocié.
Il y a de l’activité commerciale.
Vendre à perte.
Acheter pour presque rien.
Acheter au comptant.
Accorder une réduction.
Voilà ce dont j’ai besoin.
Ne pas regarder à la dépense.
Il dépense tout en vêtements.
La belle marchandise se vend d’elle-même
La marchandise fait le prix.
Qui ne montre pas ne vend pas.
Chi disprezza vole cumprà.
Si e spese so più grande chè
l’intrate ùn si stà tantu à
esse ruvinati.
Si a spesa hè più grande ché
l’entrata a casa sarà prestu
ruvinata.
A chì loda a pignula hè u
pignulaghju.
Qui déprécie veut acheter.
Si les dépenses excèdent les entrées, on ne tarde pas à être ruiné.
Spendi in lu bonu è micca in
lu bellu.
Tantu più raru tantu più
caru.
Dépense dans le bon et pas dans le beau.
Si les dépenses excèdent les entrées la maison sera vite ruinée.
Celui qui vante le grilloir à café est celui qui l’a réalisé. « ognunu
vanta a so marcanzia »
Plus un produit est rare plus il est cher.