Le commerce : Lexique: (Français – Corse)
Transcription
Le commerce : Lexique: (Français – Corse)
Le commerce : Lexique: (Français – Corse) Abonner : Achat: Achalandé : Acheter: Acheteur: Acompte: Acquitter: Affaire: Argent: Argument: Argumentation: Argumenter: Argus : Arrhes: Arrhes (verser des) Arriéré: Assurance. Assurer: Augmentation: Augmenter: Avantage: Avantager: Bail: Bailler: Banqueroute: Bénéfice: Bénéficier: Billet / billet à ordre : Braderie: Bon marché : Boutique : Caddies : Caisse : Caissier / caissière : Centre commercial : Cessation: Abbunà. S'abonner : abbunassi, arugassi. Accattu, acquistu. Impancatu, ben avviatu. Ben furnitu Cumprà, accattà, acquistà. Acheter comptant ou au comptant : o à soldi in manu. Acheter a terme ou a crédit : cumprà à tempu a pacarò, à debitu.acheter avec l'échéance de…: cumprà cu paghera à tempu à… Cumpratore, acquistadore. Accontu Saldà, pagà Affare, negoziu, impresa. Soldi, denaru,. Argent comptant : soldi in tavula. Argumentu, ragione. Argumintazione, ragionu, ragiunamentu Argumintà. Spia, cutazioni, estimu Capara. Dà a caparra, accaparrà. Ancu à pagà. Assicuranza. Assicurà. Criscitu. Cresce, aumintà. Augmenter les prix : rincarì, cullà i prezzi Un’ offra. Avantaghjà, accurdà un avantaghju, fà un favore Affittu, lucazione. Dà in affittu, affittà Bancarotta. Benefiziu, prufittu, guadagnu, vincita. Prufittà. Bigliettu. Billet à ordre : pagherò, pagarò Vendita à sottu prezzu, liquidazione A bon pattu, à bon prezzu, à bon mercatu. Buttega. Carritellu, carrittinu. Càscia. Càscia rigistratrisce. Cascieru / Cascièra. Centru Cumerciale. Fine, stanciamentu, cessazione. Cessation de paiements : stanciamentu di i pagamenti Code-barre : Chèque : Chômer: Chômeur: Client : Commerce : Compenser: Contrefaçon: Contrefacteur: Contrefaire: Contrefait: Contre-Partie: Crédit: Crieur: Décoration : Démodé, obsolète : Dépense : Dépenser : Dette: Distribuer: Emprunt: Emprunter: Enchère: Enchérir: Enchérissement: Enchérisseur: Endosser (Un Billet A Ordre): Escroc: Escroquer: Escroquerie: Etagères : Etiquettes (de prix) : Exorbitant (Un Prix): Faillite: Gage: Gain: Galerie marchande : Garantie: Garantir: Gérance: Gérant: Grossiste : Huitaine: Hyper-marché : Livraison : Codice barra. Sceccu. Un sceccu à biotu : chèque sans provisions. Un librettu (un carnettu) di scecchi : un carnet de chèques. Esse a u posu, o di posu, arripusassi, arreghja ( être en pause). senza travagliu (Sans emploi) ; Operaiu : sfaccendatu, disuccupatu, senza travagliu Cliente. Negoziu, magazenu. Cumpensà, impattà. Cuntrafattura. Cuntrafattore. Cuntrafà. Cuntrafattu. Contracambiu, contraparte. Créditu. Mughjone, briunone. Dicurazione, urnamenti Trapassatu. Spesa. Spende. Spindaccià : dépenser à tort et à travers. Pulà : dépenser sans compter. Débita, u debitu. Scumparte Imprestitu, imprestu Piglià in prestu, fassi imprestà Offerta Dì o rilancià, ghjunghje à… o cullà à…. Quantu l’avete dettu. A quantu seti… Rincaru, rincarita, cullata di prezzu . Dicente, Quellu chì più dice, rincaritore O firmà un pagarò. Scroccu, scruccone . Scruccà, scruccunà Scruccuneria. Parastasgiu Tichetta. (Un prezzu) esurbitante, eccessivu, smisuratu, sprupusitatu. Fallita. Guaranzia. Guadagnu, prufittu, benefiziu, Spazziu cumerciale. Guaranzia. Guarantì, francà . Gerenza, maneghju, amministrazione. Managhjente, gerente. Marcante à l’ingrossu. Uttava. Ipermarcatu. Rimessa in manu. Livrer : Locataire: Location: Louer: Loyer: Mannequin : Marché : Monnaie : Moyens de paiement : Payer : Panneaux publicitaires : Péremption: Parking : Payeur: Vendeur (Qui se vend bien) Verbal: Verbalement: Versement: Vitrine : Rimette, dà. Lucatariu, pigiunante, pighju. Lucazione, affittera. Appegiunà, appighjunà, affittà . Pighjone. Figurina, mudellu. Mercatu, Marcatu. Muneta Modi di pagamentu. Pagà. Purtellu publicitariu, teghja operàia ? Perenzione, Scadutu. Parcheghju. Pagatore. Etre mauvais payeur: fassi precurà, pagà a a sfrancata o cù a sfrombula Perdita, discapitu. Imprestanome . Prumuzione. Produtti. Produtti freschi. Publicità. Esse liberu, scioltu, pattu é pagatu, paru é pattu, sdibitatu, francu é liberu. Riscattu. Cumprà torna. Riscattatu. Accatà torna, cumprà torna, cumprà dinò. Fruttuosu, rinditèvule. Chi dà, chi rende. Ripartu. Serviziu dopu à a vendita. Saldu. Saldà. Superetta. Supermarcatu. Bigliettinu di cascia. Transazzione. Ingannà, sbaglià, burlà, insaccà, inzaccarà. Ingannu, sbagliu, zirbula. Vende, cede, fà mercatu Vendita. Vende à u minutu : vente au détail. Vendita à l’ingrossu : vente en gros. Chì si vende bè, di bona vendita. Di bocca. Orale. A bocca. Pagamentu,virsamentu. Vitrina. Abbalavà : Inonder un marché de produits. Incittà un marcatu : Envahir un marché. Perte : Prête-Nom : Promotion : Produits : Produits frais : Publicité : Quitte: Rachat: Racheté: Racheter: Rentable : Rayons : Service après-vente : Solde : Solder : Superette : Super-marché : Ticket de caisse Transaction: Tromper: Tromperie: Vendre: Vente: Vinutu in negoziu : Ci é u spachju : Cumprà à quattru é vende à trè : Cumprà per un buccone : Cumprà à soldi in manu : Fà un scontu : Què si chi mi face : Mette in fruzzu : Si mette tuttu addossu : A robba bella si vende da par ella. A robba face u prezzu. À ch’ùn face vede, mancu ùn spachja. Dont le prix a été négocié. Il y a de l’activité commerciale. Vendre à perte. Acheter pour presque rien. Acheter au comptant. Accorder une réduction. Voilà ce dont j’ai besoin. Ne pas regarder à la dépense. Il dépense tout en vêtements. La belle marchandise se vend d’elle-même La marchandise fait le prix. Qui ne montre pas ne vend pas. Chi disprezza vole cumprà. Si e spese so più grande chè l’intrate ùn si stà tantu à esse ruvinati. Si a spesa hè più grande ché l’entrata a casa sarà prestu ruvinata. A chì loda a pignula hè u pignulaghju. Qui déprécie veut acheter. Si les dépenses excèdent les entrées, on ne tarde pas à être ruiné. Spendi in lu bonu è micca in lu bellu. Tantu più raru tantu più caru. Dépense dans le bon et pas dans le beau. Si les dépenses excèdent les entrées la maison sera vite ruinée. Celui qui vante le grilloir à café est celui qui l’a réalisé. « ognunu vanta a so marcanzia » Plus un produit est rare plus il est cher.