TESAURU MONUMENrrE . ISTORICE
Transcription
TESAURU MONUMENrrE . ISTORICE
TESAURU DE MONUMENrrE . ISTORICE PENTRU ROMANIA ATÂTU DIN VECHIU TIPARITE CÂTU SI MANUSCRIPTE CEA MAI MARE PARTE S1RAINE ADUNATE PUBLICATE CU PREFATIUNI SI NOTE ILLUSTRATE DI:: A. PAPIU ILARIANU TOMU II "_ ..e'.'•••••'.'I'. BUOURESOI TIPOGRAFIA NATIONALE A LUI STEFANU RASIDESCU 186 3 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE IOPPECOURT SI BARET Dupa, mortea lift Irimia si Simeon Val (1608, 1611), grele turburari se escarg, in Moldavia, din causa sucesiunei la tont, mai antaiii intre fiii lift Simeon si a! lui Trim* apoi, intre acesti din urma, sustinuti de cumnatii lort din Polonia, si intre Stefant Tomsia, tramist de Sultanult. Turburarile si hiptele acestea tinura pans la anult 1617. Ioppecourt, nobilii din Lotaringia, lua, parte la aceste lupte pre Maga princiIntorcendu-se dupa aceea, din Moldavia si Polonia, in Paris, fact cunoscintia cu Baret, advocatii in parlamenti'', in casa unui amid.' alit acestuia, si incept sa, le nareze cele mai insemnate lucruri petrecute in anil trecuti in Moldavia si in Constantinopoli. Toti cu placere asculta interesanta naratiune a hi! Ioppecourt. In urma, ft intrebatt, cI-ci nu da la lumina lucruri de atata importantig. Ioppecourt r6spunse cu Vita modestia ca nu ear simti capabilt de a face asemine lucru, ca cell ce se ocupti mai multii cu armele decatti cu literele, apoi limbs francese inca nu ! -e pre-familiare, si in fine, preste mint are sa, piece din Francia spre a insoci pre ducele d'Angouleme intru o ambasadd a sa, precumt intru adevert Id si insoci. Atuncl patronult case! unde se afla, 'I propuse sa incredintieze memoriele sale ht! Baret, spre a le redige in forma, de istoria. Ioppecourt se invol, sub conditiune ca numele set sa figureze in fruntea eartil. Baret acepta, si apoi la anulii 1620 publics, istoria ce compuse dupg, memoriele lu! Ioppecourt, dedicandu-o conteluI de Chombert, guvernatoriult si loct-tiitoriulii generalt alt regelui in Marca de sust si de giosii, si superintendintele financielorii Franciel. Dice Baret in precuventarea sa ca, numai stilult si dispositiunea materiel 'lt privescil pre densult, era lipsele istoriel, pre autorulii memorielort care ell dealtmintrea le comunica cu o persona insemnate ce cunoscea bine acele pii poloni, patronil familiei Movilesci. turburari. Asa istoria e impartita in 77 capete; e tiparitl in 8 °; are 374 pagine ; afarg, de acestea, la inceputii 12 fol, fail paginatiune, cuprindil titlult, dedicatiunea, prefatiunea etc.; era la fine, sumariult capetelort in 9 fol. Cartea acesta remase necunoscuta istoricilort nostri pans in momentuld de facia. Celt de anta,iii despre care aflaramt ca, o mentioneza, este Ch. HendrEich, in 6 Pandectele set Biblioteca sa, tiparita la 1699'); dupit aceea, Zwittinger la 17112); o insemnezI si Ioecher, si Zed ler, in lesiconele lort ; o descrie in versuri polone Zaluski in Biblioteca sa3); era Haner, amagitti prin memoratele lesicone, credea. ca Ioppecourt si Baret sunt done cart! deosebite'); tat in acesta erOre remase si Enge15). Acesta descriere pentru noi e de mare interest", fiindti-ca, plinesce marl lacune in istoria Movilescilort. Polonii, Piaseciti, Lubienski, Kobierzicki, sunt mai singurele fantane de care se folosira intru descrierea acestorti eveneminte, ma! MA'AM insusi Miron, apoi Engel si Sincai. Baret descrie aceste eveneminte mai cu de ameruntult, si dupa memoriele until marturu care lua parte la tote turburarile descrise. Mai are descrierea nOstra si unit altti interest. Aceste eveneminte, precuint scimti5), le atinge in scurtti si unti altu contimpuranti, mitropolitult Mateiti. Era in Moldavia pre acelt timpti (Mile particle: partida boiarilorti pamenteni care tinea en Movilescil, sustinuti de Poloni; si partida grecesca care lingusia patimele popularie si tinea cu Tomsia, sustinutil de Tura Dad Mateiti scrie in favorea acestel din urma particle, apoi Ioppecourt represinta pre cea de Mita. Din cartea lul Baret se afla cate unu esemplariti, in biblioteca din Paris, din Petroburgti, din Odesa, si in biblioteca gimnasiului augustant din Brasiovii ; biblioteca din Iasi, audimu ca si-ar fi &cat o copia manuscripts dupa esemplariult din Odesa; biblioteca subscrisului inch* posede, de acumt sunt tree an!, nut" esemplarit pre- frumosti care, dupa o notitia scristi en mama pre kola titularia, pare a fi fostti alt umu profesoril de pre atunci din Sorbona ; in acestfi esemplariti, erorile tipografice stint indreptate de unti condeiti contimpurant, pote de cliiarti condeiulti autorulul. Fiindii acesta carte atatti de rant, necunoscuta si nefolosita inch de istoricii nostri, o publicamti intrega. Partea istorica e tradusa de 'no! ; era ceea-lalta parte ce trateza despre caderea in servitute a Alesandrinel, fife! lei Irina Voda, si a barbatului ei, principelul Correcki, o traduse amiculti nostru poetulti G. Sion. In Note, vomit comunica si cateva docuininte polone, din acesta epoch, copiate din originalele ce se pastreza in biblioteca Dzialynskiana. A. P. I. Bucaresct, 10 Septemvre 1863. I) 2) Hendreich Chr., Pandectae Brandeburgieae, continentes bibliotheeam, seu magnam auctorurn impressorum et manuscriptorum partem. Berolini 1699. in fol. Ident, Notitia bibliothecae. Berol. 1687. 4e. Czoittinger, Specimen 1Iungariae Literat,ae, la pagina 75 a bibliotecei scriitorilorti unguresci, dice: Baretti Historia niobium Moldanicorum (quae pronincia olirn Rogues guogue Hungariae Majestatetu contiter coluit) Parisiis, 1620. 8. gallice. Baret Ian, francuz, wydal Histoire sommaire Z Karola de Ioppincourt pisem pozostalich, Opisanie multanskiej H olny z Polakami, I ksiecia Koreckiego stamtad wybawienie. J) Zaluski, Biblioteca historik6v etc. pag. 85 ; lucratA la 1752, si editata de Muczkowski, in Cracovia la 1832, Zaleski mull la 1774; era la 1795 biblioteca sa f6 transportatA dela Varsavia la Petroburgil. Asti notitiA despre Zaluski ni o comunica D. Holdall. Haney, De scriptorihus rerum Hungariearum et Transsilvanicarum saeculi XVII. Opus posthurnum. Cibinii 1798. 80. la pagina 54, despre Ioppecourt, era la pagina 61 despre Baret. Despre Ioppecourt dice, dupA loecher, ea ar fi scrisa o relatiune despre luerurile intemplate in Moldavia de la anulii 1602 Orli la 1617. Engel. pag. 79. 4°. 6) Tesauru de monumente, tom. I. pag. 335-342. 11B76.321 iDT114111411 antaina 4)aa MinT DES CHOSES A CELORIT MAI PLUS MEMORABLES MEMORABILE LUCRURI ADVENVES AUX INTEMPLATE IN DEMERS TROUBLES DE MOLIMUIE. TURBURARILE DIN URMA ALE MOLDAVIEl. OU SONT DESCRITES UNDE SUNT DESCRISE PLUSIEURS BATAILLES MAI MUTE BATALIE GAIGNEES TANT PAR CASTIGATE ATAITU DB LES PRINCES POLONOIS, CRIB PAR LES 'TICS, ET TARTA RES: PRINCIPII POLONI, cATr SI DE TUVE, SI TATARI: ENSEMBLE PRECUMU SI L'EVASION ADMIRABLE DU PRINCE CORRECKY DES TOURS NOIRES DU GRAND TURC, PAR L'INUENTIO N ET ASSISTANCE D'VN PARISIEN. MINUNATA SCAPARE A PRINCIPELUI CORECKY DIN TURNURILE NEGRE ALE SULTANULUI, PRIN NASCOCIREA SI AJUTORIULU UNIT' PARISIANU. Campos 6e Cornpiisa par ya. 3).13.z. PIT P. SUR LES MEMOIRES DE deg, 31. XI. 1. in p. PUPA MEMORIELE LEI CHARLES DE IOPPECOURT CARLII DE IOPPECOURT GENTILBOMME LORRAIN, QUI PORTOIT LES ARMES DURANT CES NOBILU DIN LOTARINGIA, CARE SE LUPTA IN CURSULU ACI'STORt- TROUBLES A LA SUITTE DES PRINCES POLONOIS. TURBURARI PRE LANGA PRINCIPII POI.ONI. A PARIS. PARIS. CHEZ TOUSSAINCT DV BRAY, LA TOUSSAINCT DU BRAY, rue S. lacques , aux Epics-meurs: Et en sa boutique au Palais en la gallerie des prison:tiers. M. DC. XX. strada S. lacobu, la Spicele mature: Si in libraria sa la palatu in galeria captiviloru. M. DC. XX. AVEC PRIUILEGE DU ROY. CU PRIVILEGIULU REGELUI. A Monseignevr MONSEIGNEVR LE COMTE DE CHOMBERT, CHEUALIER DES ORDRES DU ROY, GOIXERNEUR ET LIEUTENANT GENERAL POUR SA MAJESTE ES PAiS DE LA HAUTE ET BAsSE MARCHE, ET sUPERINTENDANT DES FINANCES DE FRANCE MONSEIGNEVR, Nous lisons dans l'histoire natiurelle de Fibre, qu'..4ppelles pour wipteri la cvnoissauce et l'amitie de Protoyenes, qui excelloit en son art par dessus tons les Peintres de son siecle, se rontenta de lay faire voir vn seal traict de son pinceau; A limitation (lapel desirant aiwi l'honneur d'estre recognit pour l'vu de vos tees humbles sentiteurs, i wy entrepris de tracer ceste petite Histoire, et de la mettre en lumiere sous le sauf-condnit de vostre WOW, et de vostre authorite. Geste histoire, dy -ic, quoy que sontmaie, contient des choses asse,v menwrables; et entr'autes, trois on quatre batailles ranyees, dont le succedv a este quelquesfois is l'«nantage des infideles. et quelquesfois is leer ronfusimi, scion qu'il a plat au vray .Dieu des (mums en disposer; 11 s'y void anssi des duels signalev de personnages remarquables pow leur extraction et generositil. Dc plus. i'y represents la captiuite de trois Princes Polonois, et de deux Princesses, dont in constance a este grandement difftrente en la perseuerance de leur fog. Et si vos seieuses et continuelles occupations vous peuttent perntettre d'en voir la catastrophe, volts y recognoistre.: des effects merneilleux de la Providence diuine en la deliurance admirable dot Prince autant yenereux. qdaffectionne is restat present des affaires de la Orestiente; pour l'euasion duquel rot de vos plus thers antis mist count, fortune de sa vie, si in bonte du Protecteur des fiddles ne l'eust preserve, .se voulant seruir de lay aux myste- res sacrez, qui s'administrent iournellement en son S. Oratoire, on it West depuis pea resigns. Comme done le commencement de ceste petite Histoire traitte des troubles, et de divers euenemelds de la guerre, elle aboutit, et se termine par les effects de la Providence diuine, fauorisant vne pieuse et charitable intention; en Vim et l'autre desquels exercices, nostre Roy tresiudicienx vous ayant recognen autant experiments qu'aucun =tire Seigneur de ce 1-toyaunte, vous a pendant les derniers monuments donne la conclude de I'vne de ses arniees: en piny vous l'auez si fidellement et henwnsentent seruy, que depuis la paix it a commis entre Dos mains l'enticre direction de ses plus importans affaires. Ce qui me fait esperer, Monseigneur, que vous 2wendrez, en bonne part l'adresse que ie vous faits de ces promices de ones labeurs, attendant que ie me rende plus capable de vous faire paroistre par quelque autre ceunre de plus longue haleine, combien Phonon, vos vertus, et desire domeuer le rest(' de ma vie, Monseignevr, Vostre tres-humble et tresobeIssant serviteur I. BARET. 2 10 TESAURIT DE MONUMENTE 1STORICE An Lectevr! AMY Lectevr, 11 y a quelques iottrs que m'estant rencontre en la maison d'vn de mes antis, it y smuint vn Gentil-homme Lorrain, lequel apres nous auoir fait part des nouuelles qu'il auoit recentement receties d' Allemagne, nous entretint des choses plus memorables qu'il disoit estre aduenues partie en Moldauie, et partie it Constantinople, depuis Pan 1608, iusques en Fan 1619. A quoi nous primes si grand plaisir, que nous y passasmes le reste de l'apresdinee , et lily frit demande par nostre amy common, s'il n'auoit point volonte de dormer ceste Histoire au public, comme it luy sembloit qu'elle meritoit. A quoy le Gentillionime respondit fort modestement, qu'il ne se sentoit capable de ce faire, attendu qu'il s'estoit beaucoup plus adonne aux exercices de Mars, que de Minerue, et d'ailleurs n'auoit pas la langue Francoise bien familiere, pour le peu de demeure qu'il auoit faict en ce pals, d'oa it estoit prest de partir pour accompagner Monsieur le Due d'Angoulesme en son Ambassade, comme de fait it s'y est depuis achemine. Ce qui meut le maistre de la maison oft nous estions, de luy dire de son propre mouuement, que s'il me vouloit mettrcentre les mains ses memoires concernans les troubles de Moldauie, ie les redigerois en forme d'Histoire, s'asseurant que ie ne Pen voudrois pas refuser, s'il m'en requeroit. Le Gentilhomme en estant demeure cl'acord, a la charge que son nom y fust insere en teste, ie m'en voulus excuser, tart sur mon insuffisance, que sur ines petites occupations: mais en vain, car ce mien amy ne cessa de m'en prier et coniurer, iusqu'a ce que ie m'y fuse engage de promesse. Deslors ie leur dits, que ie prevoyois que nous pourrions dormer sujet a quelque Iovial. de faire la mesme rencontre sur nous, qu'auoit fait autresfois vn Pate ancien, ayant yen vn Aueugle qui portoit sur ses fortes espaules vn estropiat, et leur recitay rlipigramme que ce Poete en auoit faict, laquelle i'ay bien voulu tourner en nostre langue. cowrie elle auoit desia este translatee de Grec en Latin par Ausone. Mt mute qui estoit des sa tendre ietmesse Par vu ens fortuit du corps estropie. Ne se pouuant cyder de I'vn ny l'autre pie. Ulm Aueugle bien fort tira ceste promesse: Qu'il porteroit son tronc bisques a sa vieillesse Sur son dos recourbe, soit de bas, snit de haut, Et luy prendroit le soing de leur commune adresse, Suhuenant par ainsi chacuu A son defaut. II n'y a reniede, me repliqua rainy, vous en serez estime d'auantage de quelques-vns, n'a} ant voulu attribuer a vans seul rhonneur qui procedera de vostre common labeur, et si vows encourez quelque blasme, it se partagera aussi entre vous deux, et ce faisant sera plus facile a supporter. C'est (amy Lecteur) la priere que ie te veux faire auant que de passer plus aunt, assauoir que tu demeure comme Arbitre entre nous deux, rejettant sur l'autheur des memoires, ce que tu remarqueras de manquement en l'Histoire, a vn personnage signale, ayant eu cognoissance particuliere d.esdits troubles de Moldauie. Et pour ce qui est du style et de la disposition, tu m'en donne le blame, si bon te semble, m'estant desia dispose a receuoir to correction en bonne part, attendu que ie n'ay autre intention que de me preparer par ce premier essay a faire mieux vne autre fois, si l'occasion s'en presente. Au reste, ie te veux bien advertir, que lors que tu seras parvenu a l'endroit ou ie faits mention des vertus et proprietez singulieres d'vne certaine pierre, de laquelle la Princese Correcky se seruit a son grand besoin, taut a la conseruation et guarison des maladies de son cher fils, que pour faire deliurer vn soldat Polonois qui estoit captif auec elle, a fin gull moyennast sa deliurance; tu ne fasse pas comme font ordinairement les ignorans, lesquels entendans parler, voire mesme voyant quelques effects merueilleux de Fart, ou de Nature , stupassant leur capacite, les tiennent pour fables, ou pour illusions: car outre les exemples singuliers que i'ay rapportez au theme endroit de plusieurs pierces que ie Kay auoir des vertus specifiques a guarir certaines maladies, voire des plus desesperees. tu y pourras encore adiottster pour 11 BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE plus grande confirmation, ce que recite Heliodore en son Histoire Aetiopicque, de la Pan- I.1-Wieder° I. S. tarbe, qui a ceste propriete de presenter ceux qui la portent de combustion. Commeleh 5 aussi ce que nous lisons dans la Republique de Platon, et dans Ciceron en ses officest Psalatorepub! de de l'Aneau dont Giges se seruit autrefois pour se rendre invisible, et de la pierce Alec-i Cie. 1. 3. de tor, que Milon Crotoniate portoit tousiours avec soy, ayant experiments qu'elle lily r,tu ft. 37 . ch, augmentoit ses forces et son courage, en sorte qu'il ne peut iamais estre vaincu d'aucun 101 de ceux qui eurent affaire a lily aux jeux Olympiques. Que si to me deinande le nom de ceste pierre taut souueraine, et taut estimee en ceste Histoire, ie ne te le puis dire a la verite, ne l'ayant trouue dans ces memoires qui m'ont este baillez: Mais ayant egard a la diuersite de ses effects et vertus, i'ay quelque opinion que ce seroit vne Panthaure pareille Marc. FiI. 3 a celle du grand Apolonius Theaneus, que Marcile Ficin, auteur fort celebre , diet a- cin. de vita eoelitus. uoir la faculte de joindre a soy toutes les plus excellentes pierres qu'on aproche d'elle, Mere. comme l'Aymant attire a soy le fer, et vn autre Philosophe asseure qu'elle contient Corrigiens aussi en soy toutes les vertus et couleurs qui se remarquent en plusieurs autres pier- en son qu'iI res tres-rares. Comme entre les herbes it y en a vne appellee des Latins Theobrotium, traits adresse an de laquelle les Roys de Perse se seruoient contre toutes sortes de maladies, taut de l'esprit Pape Iule. que du corps, selon le tesinoignage de Pline, liure vingtquatre, chapitre dixsept, de son Histoire naturelle ; et le Dodecatheos ou Moly,, dont Homere fait mention, faisoit les mesmes effects. C'est ce que j'auois encores a te declarer sur ce suject, remettant le surplus:a ton bon iugement: Adieu. DE MOLDAVIA VARIJS TUMULTIBUS IACTATA, TYRANNOQUE OTTOMANO TANDEM MANCIPATA, A DOMINO BARETIO SUMMAR CURIAE PATRONO EXCERPTA HISTORIA. FIDE, ET EXSCRIPTA. Qvis te feliccm quis te Moldauia iactet, Quum videat durum colla subire iugum ? Quis te quis miserarn versa vice dicere possit, Virtutis cernens tot monuments tuae? Spectator, lauros sanguine et vague rigat. Ne dubites tibi palms frequens, tibi laurea multa Surgit, et est landis plurima parts aeges. Qui pressam narrat multo molimine, demum Ex facili clatros rumpere posse monet.. In duris virtus, at non in mollibus aeque NANCEL1VS. All EVNDEM. Svnt in alueolis apicularum Grata nectarei fluenta mellis, Anrnm quae rutilo exprimunt colore, Lotos quae cupido excitant sapore Flores quae rapio exciunt odore : Sed quae Baretkj fluunt Labellis Et puri et nitidi fluenta mellis, Sen Martis canat impios furores, Sen magnatum Asiae inscios timores, Sen castos referat piorum amores, Vineunt auriferum in fanis colorem, klotorum auidum in cibis saporem, Et forum rapidum in satis odorem. L. D'ORLEANS, haec ludebat. an. aet. 74. VERSION DU PREMIER EPIGR. Qui te pent dire hereuse, o pauure Moldauie ! Voyant ton chef presse sons le joug d'vn Tiran? Ou qui ne porters it ton bon-heur enuie a Lisant tea beaux exploits contre l'ost Ottoman? La sonde vertu esclatte danantage Dans les aduersitez, que parmy les plaisirs, 12 'FEMUR!: DE MONUMENI'E 1STORICE Aussi bet, orris lauriers ent In sang en partage Et l'bonnenr immortal, non les sales desirs. Ne crains done desormais que la palms bier dent; A to rare Vertu tiestrisse dans ton camp, Car M gloire it jatnais sera leer et relent, : Comme ousel des Hero qui out conduit ton camp. Pourtnnt Oelay qui t'a d'espeinte toute nue, A cause des grands biens que l'ennerny t'a pris, De joyous et lanriers t a subtil reuestne. Pour to fake gagner en to perte le prix. SONNET A L'AUTHEUR DE CEsTE HISTO1RE. Comme on Need au Printemps Ia thesnagere Abeille Succotter sur les Hears la douceur qui du Ciel Distille, et dans son lane In connertir en miel. Qui nous sert en apses de mantle non pareille: Mais atteun ne m'a pleu offline fait ceste Histoire, Desetinant les combats tres-dignes de memoire, Des Princes Polouois, et du Ture enrage. Ainsi ton rare esprit dont In mien s'esmerneille. A sounent euit4 le gracious sommeil, Pour tracer maint sujet agreable a nostre oeil, Tout parseme de fleurs, et remply de merueille. Car Fy Mg a la fois des fuites, des vietoires. Plusiettrs emprisonnez. et saucer. des Tours Noires, Des Arnauts trauersez, et l'Ageut desgagt. II. I,. It STANCES A LEI -DIES:311.. BASET l'heur et l'honneur des lilies de memoire. Qui de mine couleurs esmaillent ton Histoire. Taut de dinersitez donnent jour a nos yeux : Combats, amours, prisons. ioiiets de la fortune. ont voir que le destiu en sa course importune. N'espargne Ia grandeur, ny les enfans des Dios. Vu prince sans pareil, inuincible en sea artnes. n soleil de l'Ainour siege de mine charities. Donnent lustre hetes chants, animent tes escrits: Mais sur tout la N Niu d'vne pierre incognitt:. Tres-preeieux joyau ombrage de In nue, Que. subtil. Ist depeints, enellantent not (-sprits. AN1. DE COVIWENAY. ODE SUR LE MESME SUJEC T. Les sages de l'autiquite Voulans que Ia posterite East cognoissance de leur gloire. Firent cognoistre a leurs Nepueus Ceux qui ne poutioient estre veus Que par le molten de I'Histoire. De combien de races espris Estoit enseuely le pris. S'ils ne nous etissent par leurs i eines He que leurs exploit+, eeroient vains Si la plume -des Escrivains N'en cyst garde Is renommee. Les faicts de leurs races vertus Par le temps seroient abbatus, Si ceste plume coustumiere Ue reparer ce qu it destruit Ne les east ostez it In mkt Pour les donner it In lnmiere. Et par le !aheur de leurs mains Faict veoir des Grecs et des Rom:tins Les triomplies. et les merneilles? Que seruiroit tie triumpher Par in vain:Ince, et par le ft r. Qui ties plus goads le droiet :.qecoude, Que de grands Robs, et grands Guerriers Eusseut ten anemic leurs lattriers. Par qui Minerne est animee: Si is Muses, et leers enfants Protecteurs des faicts triomphans Ne lea eelebroiefil dins in monde? 13 BARET HISTOIRE DES TROIJBLES DE MOLDAUIE Sans leur fauorable secours Les honneurs n'auroient point de cours. El les en conseruent les tiltres. Afin que (a posterit6 Et bien to sontils obligez Des lauriers dont ils sont charger., Par qui ton bel esprit s'allnme: Lesquels periroient mice eux. Si leers beaux aetes courageux N'estoient traeez avec ta plume. En puisse voir la verW Dans leers memorables registres. Saxs r, ces Princes estranger:, Qui dans les perilleux dangers Contre le Tare portent leer vie, Par ton labeur nous sont eognus. Et sous ta guide sont vein's En France. de la Moldauie. Malgre le temps et le desiin. Lear nom n'aura jamais de fiu. Et la gloire estant tem. partage, That a la honte du Croissant, Que pour l'honneur du Tout-puissant, Its revivront dans. ton -mirage. Iii NERVEZE. - D-..,--- 14 TESAUTU DE DIONUDIENTE ISTORICE EXTRAICT DU PRIUILEGE DU ROY. Le Roy par ses lettres patentee dattdes du septiesme four d'Aoust 1620, scellees du grand sceau de cire jaune, et signees par In Roy en son Conseil, Renoilard : A permis it Tovssainct du Bray, Machand Libraire litre a Paris, d'imprimer ou faire imprimer, vendre et distribuer par tout son Royaume, pays, terres, et seigneuries, vn Liure intituld, Histoire sem/naive des choses plus memorables aduenues aux derniers troubles de Moldauie, composes par M. 1. Baret, ilduocat en Parlement: sur les memoires de Charles de loppecourt, Gentilhomme Lorrain, qui pormit les armes durant les troubles a la suitte des Princes Polonois. Et defences sont faites a tons autres Libraires et Imprimeurs de ce Royaume, de les imprimer, ou faire imprimer, sans le congd et consentement dudit du Bray, pendant le temps et terme de dix ans entiers et accomplis, a peine de confiscation des impressions qui en seront trouuees contrefaites, et de quinze tens hares tournois d'amende applicable moitie au Roy, et l'autre audit du Bray, auec tons ses deepens, dommages et interests, ainsi qua plus amplement est con tenu et declare esdites lettres de Priuilege. HISTOIRE SOMMAIRE ET VERITABLE DES CHOSES PLUS MEMORABLES, ADUENUES AUX DERNIERS TROUBLES DE MOLDAUIE. CHAPITRE I. Contenant la situation et con fins de la Moldauie, et la &con que ce pays a este youuerne, tant par le passé, que depuis qu'il a este sousmis a la domination du litre, pour faciliter l'intelligence de l'histoire suyuante. A Moldauie a pour ses confins du coste d'Orient le Pont-Euxin, autrement dit lamer Majeur ou Noire; du coste d'Occident elle est bornee de la Transsiluauie, et des monts Carpetens ; au midy elle est separee de la Valachie par la riuiere de Sirette: et du coste de Septentrion la Moldauie est distinguee de la Podolie par le fleuve de Niestre. Et se trouve que tout ce pays contient enuiron six vingt lieues Frangoises de longueur, et cent dix lieues de largeur. II y a une autre riuiere appellee la Proute, qui diuise la Moldauie en deux parties presque esgales, dont le coste qui tend vers le Septentrion s'appelle la haute, et celuy qui est plus Meridional, est dit la basse Moldauie, qui sont comme deux prouinces, ausquelles le Prince a de coustume de mettre deux Gouuerneurs particuliers, appellez en langue du pays Vuornices. La principale Ale de la Principaute en laquelle le Prince, ou Vayuode, ISTORIA SCURTA SI ADEVERATA A Cli:LORU MAI MEMORABILE LUCRURI INTEMPLATE IN TURBURARILE DIN URMA ALE MOLDAVIEL CAPU I. Cuprinde situatiunea si confiniele Dloldaviei, si moduli in care s'a guvernatii acestd herd, atatii in trecutii, cdtii si decdndd s'a supus4 domniei turcesci, spre a facility intieleyerea istoriei urnidtorie. OLDAVIA se marginesce, la resaritu, cu Marea-Negra; la apusa, cu Transilvania si mun- tit Carpati ; la, media-di se desparte de Tiera-Romanesca prin nula Sireta; si la media-nopte, de Podolia, prin Nistru. Tota tiera acesta are la 120 lege francese in lungime, si 110 in largime. Are Moldavia unit altit ria ce se chiama Pruta, care imparte tiera in dOue parti egale : partea de media-nOpte se &iamb', Moldavia-de-susa; cea de media-di, Moldavia-degiosu. Aceste date Ora stint ca doue provincie in fruntea carora principele are datina de .a asiedia doi guvernatori caril in limba tierei se chiama Vornici. Cela mai de frunte orasm alit principatului, resiedintia ordinaria a curter domnesci, se numesce Iasi, in distantia nu- mai de o jumetate de legs dela riulu Pruta ; nu are murl, precuma nu ad nicl celelalte orasie si sate ale tierei; astfeliu iucictii, cell -ce se' face domna preste campia, usioru pote sa Ili TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE 1r till,,api-1 tient ordinairement sit Cour, se nomme Yas , qui West distaste de la riviere de tale. , 1 Prute que de demie lieu, elle n'est enceinte d'auctmes murailles, non plus que les autres citez, et villes du pals: de sorte que quiconque est maistre de la campagne, dispose faeilement de tout l'Estat a sa volonte. C'est en ceste vine d'Yas que le Metropolit Grec Sic,,e du Metro -11 tient son siege, la religion et croyance duquel n'est beaucoup differente de la Ca- 1 tholique et Romaine, ninon en quelques ceremonies, et aussi qu'il ne recognoist pour superieur nostre sainct Pere le Pape, ains le Patriarche de Constantinople, d'oh vient que cam tie la religion Grecque ne sont aucunement contraires et n'empeschent l'exercice La Religion Ca-1 de la Religion Catholique en Moldauie, yen mesmes qu'en la Cite de Codnard titoligne est fibre, en Moldauie. it y a vn Euesque, et des Religieux de l'ordre sainct Francois, qui administrent les Sacremeuts alt defaut (Padres Pasteurs. Les campagnes de la, Moldauie sont fort grasses, et en plusieurs endroits rertilitedescam -I 1t°1" Gree- NW" ell bleds1 arrousees (le belles fontaines et ruisseaux, qui les rendent tres-fertiles. (.11 bled, froment, orges, auoynes, millets et foings, qui est cause que les habitat's du plat pays nourrissent grande quantite, de bestail (le toutes especes, et mesmes des bullies, desquels ils se seruent au lieu de boeufs on chevaux, a la culture de la terse, ce qui est vray-semblableBullies mice leclinent la cause pour laquelle it y a fEUX armes du pays vne teste de bid& couronquos on labottre. Purquoy rnie dans lesout ar- esttltnee comme anciennement les Egyptiens s'approprierent du boeuf, gulls appelloient Atiles de Molda!tieit1S, et gulls reueroient a cause de son vtilite. On void aussi en ce mesme pays quantite Constant. fertiles1 ide constaux tort agreables, et si abondans en vins que non settlement la, Moldauie en est en ins. suffisamment fournie, mais encores on en transporte en Podolie, et autres pays circonuoisins, I et ne puffs obmettre qu'il se recucille du yin pres de la ville de Vasseloye, qui est sitnee en la haute Moldauie, lequel s'entlarne tout ainsi que de bonne eau de Vie; dont yin gni brasle. la raison est, a mon advis, qu'il se rencontre en cest endroit quelques veines de terms ensouffrees, et neantmoins les habitat's du pays en vsent aussi librement que d'autre, sans que leur sante en soit ancunement alteree. Entre les Moldaves, it ne se remarque principa1ement que trois sortes de professions, assanoir les Boers on Boyars, qui sont les nobles, portans les armes, et demenrent ordinairement en la campagne: les ;nitres sont on laboureurs, dispuna de tOta ti6ra dupa burnt sa placere. Aici in Iasi este scaunulu Mitropolitulut Grecescu, a mut religiune si credintia nu multu se deosebesce de cea Catolica-Romana, afara de orecare cerintome, si ca, nu reminisce pre santulu nostru Parinte dela Roma, ci pre Patriarculu dela Constantinopoli : de aci vine ea, cei de religiunea grecesca nit stint contrarI religiunei catolice, nice nit-I impedeca esercitiulu in Moldavia ; ce e mai multti , in orasiulit Cotnari este unit Episcopu, si Calugari de Ordinea S. Franciscit, cant administra sacramentele in lipsa altoru preoti. Campiele Moldaviet sunt forte mamise, si in 'unite locuri udate de fantail]. si riuri fru'nose care face de acestii pamentu produce forte multii graft, secara , ordiu , ovesu , mein si Mitt, de unde apoi locuitorii dela siesu cultiva mare catime de vite de Ott speciea, precumit si bivoli cu carii se servescu, in locu de boi si cal, la cultura pamentulul ; si 'rote, acesta sa tilt causa di in sterna tierei se afla nun capit de bivolir incoronath, Kemal. in vechime Eg,iptenif si-apropriara capulu de bou pre care -lit munia Apis, venera din causa utilitatil sale. Se mat vedu in acesta tiers coline pre-frumose si atatu de abundante in vinuri, ineatu nu numai Moldavia se indestuleza, dar se transporta si in Podolia si in alte tieri vecine ; si aci nu potu sit lasu neatinsu ca aprope de orasiulti Vasluia care e situatu in Moldavia-desusti, se face unit feliu de vinu care se aprinde intocmai ca vinarsulu celti bunii ; si causa, dupa parerea mea, este ca in acesta parte se gasesch orecare vine de pamentu insulfurate ; si cu tote acestea, locuitorii 'lu ben cu tots libertatea, fara ea siinetatea lord sit suferia ceva grin acesta. La Moldoveni se observa cu deosebire trei feliuri de profesinth adecit, Boiaril carii stint nobiliI, ei porta arme, si petrecti de ordinariti la tiers; ceialalti stint seu cultivatorT de pruneritu sett negutiaton. Incattl pentru preoti, stmt pre-pucinI, si nici unit deregetoriii de justitiii, pentru aceea procese' nu stint, ca-ci el nit acea datina derma de landil, 17 BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE ou Marchands. Quant aux Ecclesiastiques, it y en a fort peu, et point du tout d'Officiers de Iustice, aussi n'y a-t'il point de procez, car ils out ceste loiiable coustume de V11,1Point de procez. der leurs differends par l'aduis de leurs amis, ou par le iugement du Vayuode, auquel ils obeyssent, comme a un Oracle. Ce qui rendoit ce peuple infiniment heureux, et tranquile auant leurs derniers troubles. Pour ce qui conceive le gouuernement, auant que la Moldauie se fut sous- cloenaure roiednature mise h la domination du Turc, elle estoit paisiblement regie par vn Duc, ou Prin- liquiappartenolt. ce qui s'appeloit Hospodar, a present Vayuode, qui signifie Gouverneur, ou Bailif lequel estoit prins et choisi d'entre les Boers; Et au moyen de l'estroitte alliance que les Moldaues auoient avec le Roy de Pologne, ils se maintenoient contre toutes sortes d'ennemis ; Mais depuis que le Dragon insatiable, et ennemy hire de la Chrestiente a estendu ses grilles et sa domination sur eux, it lour a donne tel Prince que bon luy a semble, ou [plus- rn'ariquplZez tost a ses auares Bachats, qui soot d'ordinaire pratiques par les dons immerses pour obtenir la de ceux qui aspirent a ceste principaute, d'oU soot principalement procedez les 7.,:uirsiteti,guonetnau troubles derniers de la Moldauie, qui seront cy apres descrits. CHAPITRE II. Commencement de l'Histoire depuis le dem* du Prince Hieremie Mohyla, aduenu en l'an 1608. lequel esleut le P. Symeon son frere, pour garder la principaute de .Moldauie a ses enfans qui estoient en bas-aage, et la mort dudit Symeon. Novs commencerons done ceste Histoire depuis le dee& de Hieremie Mo-1 initetoctyra.iere- hyla, lequel aduint en l'an 1608, au grand regret de tous les Moldaues, lesquels it auoit gouuernez fort paisiblement, et au contentement d'vn chacun par l'espace de 14. ans : Il laissa trois enfans masles, dont l'aisne s'appeloit Constantin, le puisne Alexandre,0: enfans mas- de-si impach tote diferintiele prin intrevenirea amiciloru, au prin judecata Voivodultii chruia se supunti ca unui oraclu. De unde, poporulti acesta petrecea in mare fericire si linisce innainte de turburarile din urma. Ce se tine de guvernamentii : Moldavia, phnil a nu se supune Turculul, se guvernh in pace decatra un Duce seta Principe care se chiama Hospodarti , acumu Voivodit , care insemneza Guvernaton ; elti se alegeh dintre boiari ; si prin midi - locirea unei strinse aliantie in care se afla cu regele Poloniei, Moldovenii se sustineh incontra tuturoru inimicilorti. Era, de Candi diavolulit celti nesaturatit, neimpacatulit inimicfi alit Crestinetatel, si-a intinsti ghiarele si domnia asupra lorit, WI le dote principe pre tine I-a placutia lui sett mai bine Pasilorit lui celorti avari pre carii de ordinariti 'I castiga prin nemesuratele lorit daruri cei-ce aspira la domnia acestul principatia; de unde apoi mai cu soma ati urmatit turburarile din urma ale Moldaviel, care se vorti descrie mai la vale. CAPU II. Inceputula Istoriel dela martea principelui Irimid Movilei, la anula 1608, care lasci pre Iratele sea, principele Simeon, ca sd guverne principatula Moldavia, in locula fiilora sei card era inCei mid; si despre mortea numitulul Simeon. Vomu incepe asth istoria dela mOrtea lui Irimid Movila, care se intemplh in anulti 1608, spre marea intristare a tuturorti Moldovenilorti pre caril 'I guvernase in multa linisce, si spre multiamirea fia-chruia, in cur' de 14 anl. Elu lash trei copfI de parte bArbatesch celit mai mare se chihma Constantin'; alit doilea, Alesandru; si celti mai micu, Bogdan', toll trel inch 3 TESAURU DE MONUMENTE [STORICE 18 See (Mee et mark. leurelet le plus jeune Bougdan, tous encores fort jeunes, car l'aisne n'auoit lors atteint que 18. ou neuf ans. Il auoit aussi trois filles, l'aisnee desquelles it maria auant que mou- rn. an Seigneur Potosky, la puisnee au Prince Visinouisky, et la plus jeune qui s'appelle Alexandrine demeura en la garde et tutelle de la Princesse sa mere, qui l'a depuis donnee en mariage an Prince Corresky, tous trois Polonois, et genereux, comme leurs actes signalez feront cognoistre cy apres. Simeon entre at, Or ce P. Hieremie estant atteint de la maladie dont it deceda, desesperant gottnernement apros le tie( es de de sa sante, pria le Prince Simeon son frere, de se charger du gouuernement de rere, et a son (incite condition. la Moldauie, attendant que Constantin son fils aisne eust aage competant pour gou- neuter luy mesme l'Estat et s'y maintenir. Ce que Simeon accepta volontiers, et le feit agree'. an grand Seigneur, qui estoit Achmet. De sorte qu'il gouuerna ladite principaute sans aucun empeschement, iusDeces de Simeont ran 1611. i ques en Fan 1611. qu'il passa de ceste vie en l'eternelle. CHAPITRE III. Comme le Prince Constantin fils aisne de Mohyla, s'ingera d'entrer au gouuernement par le conseil de sa mere, sans le faire agreer au grand Seigneur, qui en pourueut vn nomme Stephane. APRES le decedz du Prince Simeon, le jeune Prince Constantin son nepueu despourueu de bon conseil, se laissa facilement persuader par la Princesse sa mere, qu'il se pouuoit introduke en toute assettrance au gouuernement de l'Estat de Moldauie, sans attendre la confirmation du grand Seigneur, se faisant accroire qtt'elle n'estoit point necessaire, puis que le Prince Symeon n'en avoit iouy que comme tuteur de son nepueu, et que cela avoit este forte mid, pentru ca celii mai mare dinteinsii de abia implinise 8, 9 ani. Ela aveh si trei fete: pre cea mai mare o mhritase, pan' a nu mud, duph domnulti Potocki, pre a (lona dupe principele Visnioviecki, si cea mai tenerii, care se chiama Alesandriva, remase sub ingrigirea si tutela Principeset, maicei sale, care o nuarita apoi dupe principele Corecki, toti trel Poloni, si barbati valorosi, precumu se va vede mat giosh din faptele loru cele stralucite. Dect, principele Irimia, lovitu de bola, de care apoi si murl, ne mai avendtt sperantia de a scapa, ruga pre principele Simeon, fratele sett, ca sa se instircineze cu guvernamentulit Moldaviel, pana ce Constantino, fiiulu seu celu mai mare, ar ajunge in etatea de a pate singuru guverna. Simeon priimi insarcinarea cu bucurih, si castiga invoirea Sultanului care pre atunct era Achmeth. Astfeliu guverna principatulu fare de nict o pedech pinta la antat 1611 chuff' treat din acesta vietia in cea eterna. CAPU Ounal principele Constantinfi, fiiulO celO mai mare ahl lui Movild, lud frenele guvernului din consiliulei nzaicet sale, fdrd a cere invoirea Sultanului, care investi cu Domnia tierei pe unit anume Stefan u. DUPA mortea principelui Simeon, nepotuitt sett, tenerula principe Constantintt, lipsith de sfaturi bune, se Ilia cu usiurintia dupe consiliele principesei maicei sale, ca elft ar pute intracu tote sigurontia in domnia Statului Moldaviei, fare a mai ascepth intarirea sultanului, facendu-se a crede ca intarirea n'ar fi necesaria, fiindtt-ca principele Simeon n'a guvernatil dechttt numai ca tutoriu alu nepotultti sett, si ca sultanulh ce domnia atunci a incuviintiattt acesta. Cu tote BARET EISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 19 agree par le Turc qui regnoit lors. Mais neantmoins si Constantin eust este bien rn ne faut ianutis conseille, it n'eust delaisse pour cela d'enuoyer vers le grand Seigneur, pour ob- ' cm:gime:aFare' e tenir de luy vne confirmation, et luy faire de sa part les submissions et reco- ison suporieur. gnoissances accoustumees. Cependant vn nomme Estienne, ou Stephane, qui estoit lors a Constantinople, et qui de longue main auoit pratique la faueur d'vn des Vizirs nomme Mehemet Georgien Nos onnemia se Eunuque, qui lors estoit Kaimakam, et de quelques Bachatz, tant par argent, que sucaro iern(ti eb 'neon; reef: par autres artifices, se scent bien preualoir de ces manquemens dont it estoit fauts. deuement aduerty, et supposant faussement qu'il estoit fils d'vn defunct Prince Supposition d'EsAaron, qui auoit este Vayuode de Moldauie, auant le deffunct Prince Hieremie, tuiroecuiniller.. temps, feit taut par ses menees, gull fut admis a la Principaute par le grand Seigneur: mars et': tin le et sur ce qu'il luy fit entendre par le Vezir que Constantin auoit este si tune- reedit iniierablo. rake que de s'instaler de luy-mesme au gouuernement, et qu'il ne vouloit aucunement recognoistre le grand Seigneur pour son Souuerain, ny luy payer le tribut mmuel, qui estoit de quarante mille squins. Il fit commander a Housseyen, Aga, c'est a dire GeneHad:lir:let ral d'armee, de se transporter promptement en Moldauie, auec de grandes forces ),faueurd'Eitienue. pour instaler Estienne, et le faire procla]ner, Vayuode malgre tons ceux qui s'y voudroyent opposer. Suyuant ce commandement, l'Aga et Estienne paitirent (le Constantinople, auec vne armee de vingt mille hommes Tures, Vallacqs, et Tartares, et douze canons, sans aucunement publier leur dessein, pour ne dormer le loisir a Constantin d'appeller du secours, et de se tenir sur ses gardes : Done le Prince Constantin n'ayant eu la nouuelle de Iconstantin sane l'acheminement dudit Aga, et de son armee enuoyee pour le dechasser, iusques ale°"' ' pout. el Aur ?P ce gulls furent h trois ou quatre iournees d'Yas ; tout ce gull peat faire fut d'assembler enuiron dix mille hommes, taut de pied que de cheual, auec lesquels neantmoins it print resolution par le conseil du Seigneur Potosky de se deffendre. II luy eust toutesfois beaucoup mieux valu, si attrempant son courage de prudence, it se fust retire en Po- La precipitation logne, iusques a ce que l'armee Turquesque s'en fust retournee. Car pour s'estre e:at szulnittuem succez. pre cipi te it luy succeda fort mal, comme it se cognoistra par l'euenement. acestea hist, deed Constantino era mai bine sfittuitti, elu n' ar fi intardiata a trail-lite la sultanula spre a castigh dela elu intarirea, si spre a-la asigura dupit dating depand actual, despre supunerea sa. Intr'aceea, unit anume Stefano care se add atuncl in Constantinopoli, si care prin bani si alte mitestril 'si castigase faverea unuia din vezid, a eunucului Mehemet Georgiafluid, care atunci era Caimaeamti, precunni si a catorti-va Pasi, -insciintiata despre tote, scia a se folosi de gresielile comise de Constantinti, si pretindienda ca, chi ar fi fiitt aid repausatului Aron, care, inainte de Ieremit stetuse Domnu alu Moldaviei, isbuti prin intrigele sale, si fa numita de sultanula Domnit aid tierei. Si dupa ce Stefanti areta Sultanului prin Vezirulu ca cutediarea lul Constantinti merse pant acolo de se instal& elu singurd de sine in domnia tierei, si ca pre sultanultt nu va nici de cuing sa-lit rectmosca, de suveranit alit sett, nici sa-i respundia, tributula anualti, care era de 40 mii galbeni: sultanulti dote ordine Jul Httseien Aga, ca numal de catti sit treed in Moldavia, cu este mare, spre a instals pre Stefanu si a-la proclama de Voivodit contra tuturora acelora ce art vol a i se opune. Conformu acestei ordine, Aga si Stefano plecard din Constantinopoli, cu o armatt de 20 mil Turd, Romani si Mari, si 12 tunuri, fart a face in vreuniz chipti, cunoscutti de mai inainte planulu lore, spre a nu da timpti lui Constantind, de a chitima ajutoriti, si de a se pazi. Deci, principele Constantintt neavenda cunoscintia despre plecarea lui Aga si a armatei lui ce aveit sa-la gonesct, pant in momentula ce se aflara in apropiare de tree patru dile de Iasi, tote ce putt face fit de a aduna vreo diece mii omeni, pedestri si cirlarl, cu carii, din consiliula lui Potocki, se detise a se aperk. Cu tote acestea, era cu mita mai bine pentru slit, deed 'si stompers curagiulu si se retragea in Polonia, pant ce armata turcescii s'ar fi intorsa indereta. Ca-ci asia precuma s'a precipitata, i s a intOmplatti forte Oa, precurnd se va vede din cele ce urmart. 20 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE CHAPITRE IV. L'enuoy que fit le grand Seigneur de Housseyen Aga, auec vne puissante armee pour instaler Stephane en la principaute de Moldauie, et pour en Masser Constantin. CE jeune Prince trop desireux de faire monstre de sa valeur, et pour tesmoigner a ses ennemis qu'il ne les redoutoit point, bien qu'ils fussent inegaux en forces, leur alla au deuant iusques a la riuiere de Prate, et campa en certain endroit par ou it scauoit qu'ils deuoient passer: it s'estoit muny de six pieces de canon moyennes, lesquelles it fit ranger sur vn petit tertre qui se rencontra assez a propos, pour endommager d'abord ses ennemis. Ce fait, it depescha vne trouppe de cinq tens cheuaux legers, pour les aller recognoistre; Mais ayans este descouuerts, ils furent poursuiuis d'vn gros de milk Tartares qui cherchoient auanture, lesHouse We Aga en- quels contraignirent les Bens de Constantin de se retirer promptement, voyant uoye vers ConLe lendemain Housseyen Aga, enuoya vers le stantin pour luy que la partie n'estoit pas esgale. declarer is char- Prince Constantin, pour luy faire scauoir la charge qu'il auoit de son maistre, ge qu'il *milt centre luy. et entre autres choses pour luy denoncer que s'il vouloit empescher qu'Estienne ne fut proclame Vayuode de Moldauie , et ne luy quittoit is Cite d'Yas libre , it luy passeroit sur le ventre dans 24 heures. A quoy Constantin fit response par l'aduis du Prince Potosky iyaprettenoanni son beau-frere, que le grand Seigneur auoit este surprins, pource que s'il eust sea hates deffen- entendu que son predecesseur auoit accorde au deffunct Prince Hyeremie son tee contre Estipere, et encores au Prince Simeon son oncle, qu'il succederoit a sondit pere au enne. gouuernement de ladite Principaute: Il n'estoit pas croyable qu'il l'eust voulu faire deposseder de force sans l'ouyr, et pour faire instaler en sa place vn incogneu , qui auoit fausse- ment suppose qu'il estoit fils d'vn Prince de Moldauic; Que d'ailleurs, it ne se trouueroit point qu'il eust refuse de recognoistre le grand Seigneur pour son Prince Souuerain, ny de luy continuer le mesme tribut que ses deffuncts pere et oncle luy auoient paye, ce qu'il offroit encores de faire, et continuer a l'aduenir : Mais que si ledit Aga vouloit passer outre sans CAPU IV. Tratniterea lui Husein Aga cu o armata putinte, spre a instals pre Stefanzi in principatulii Moldavia, si spre a scote pre Constantino. ACESTII tenera 'Principe, plinti de dorintia de a-s' area valOrea, si a da probe inimiciloru se' ca elit nu se teme de densii cu tote ca sunta mat multi la numerti, le est innainte pang la 'lull Prutil, si se asiedia la una loco pre uncle sciea, ca avea sa treca ; elit avea siese tumid de midi-loct care le puse pre o movilitia pre-potrivitil spre a aduce stricatiune inimicilora. Dupe aceea, espedi o trupa de cinci sute calareti usiorl, ca sa merga, sit recunosca pre inimica ; el insa fura persecutati de unit corpit de o miie de Mari ce esisera la prada, si constrinsi de a se retrage cu grabire, vedienda ca lupta nu era sa fie e- In dioa urmatoria, Husein Aga, tramise la Constantino ca sit-I spuna ca elit, Aga, intre altele, are insarcinare dela Sultanula, a-I face cunoscuta ca, de va impedeca proclamarea lui Stefano de Voivodit alit Moldaviei, si nu va parasi las', are sa merge, sa -lit supuna in 24 ore Constantinti 'I respunse, dupe sfatulti ce-I dete cumnatu-seti Potocki, ca Sultan ulti fa amagita , ea-el dad Oa Oil mina predecesorulit sea incuviintiase principelui Irimia , tatalui sea, precumit si principelui Simeon, unchiului sett, ca dupit tatalti sea, ela, ConstanUnit, it urmeze in domnia tierei : nu se pote credo ca sultanulti ar mai fi voitti a -lit sate cu puterea fart a-la asculta, si a instalh, in locula sea pre unit necunoscutit care falsti pretinde ca ar fi fiiula unui Principe de Moldavia ; ca, de alta parte, nu e adev6ratti ca elit ar fi refusatil de a recunesce pre sultanula de suveranti alit set, si de a-I continua tributula ce-I respundea repausatula sod parinte si unchiti; ca densulii hid', e gata a face acesta. Insit, dacit Aga va urma innainte fart a lila in privire remonstrantiele si ofertele sale, elit spend ca, Dumgala. BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 21 auoir esgard a ses remonstrances et offres, it esperoit que le vray Dieu des Armes, le maintiendroit en sa juste deffence, et qu'il ne permettroit iamais qu'un vsurpateur tel qu'Estienne, eust l'aduantage sur vn Prince legitime desia recogneu, et appelle de la plus part des Moldaues. CHAPITRE V. La disposition des deux armees et la deffaicte de Constantin, sa prinse, sa tort, et la alpMate du Prince Potoscky. HOVSSEYEN Aga, qui n'auoit point charge du grand Seigneur de capituler co. qui sont gram,. les anent le Prince Constantin, et qui estoit preuenu des presens et promesses d'Esferment tienne, n'eut aucun esgard a ces remonstrances, quoy qu'elles fussent fort consi- Cor:Vancaeusxquroe; derables; ains des le soir mesme it fist aduertir tous les chefs et Capitaines de son ( quetres-iiistes in.ree armee, qu'ils se tinssent prests pour partir le lendemain a la pointe du iour, affin de se disposer a la bataille, ce qui fut ainsi execute, et fut son armee rangee dans vne grande campagne, fort proche de la riuiere de Prute, a in vette de celle de Constantin, et de si pres, que les vns et les autres se pouuoient offencer de letirs canons. Constantin remit toute la disposition de son armee au Seigneur Potosky, lequel diuisa toute sa cauallerie Gotoseky dispose de Con- en trois gros, et mit en teste telly des Cosacqs, qui sont gens fort belliqueuxistautine. et accoustumez a combatre contre les Turcs, et Tartares, car c'est leur principale profession. Vn pen plus derriere it placa les Boers de Moldauie, qui estoient enuiron deux mille cinq tens: et le troisiesme gros estoit de deux mille lanciers, taut Polonois qu'autres; quant a l'infanterie elle fut destinee pour la deffence du canon, et fut rengee aux enuirons d'iceluy, dans vn petit retranchement qui auoit este fait le iour precedent. La caualerie Turquesque estoit en plusieurs scadrons, et toute l'annee fut disposee en forme de Croissant, Ir Di rt% uee. a la come droite duquel furent mis lesdits Tartares, et a la gauche les Vallacqs, sque. nedieulti armeloril 'la va sustine intru aperarea sa, si ca nu va permite nici odata ca, unit usurpatoriti ca Stefanti, sa castige asupra until principe deja recunoscuth si chiamatti la dornnia de cea mai mare parte a Moldovenilorti. CAPU V. Dispositiunea ambelorii armate, si comic fit beitutel Constantinfi, si prinsii, precumil si despre mortea sa, si captivitatea principeluf Potocki. HUSEIN Aga, neavendil dela sultauulti insarcinare 'de a capitula cu principele Constantinti, de alta, parte, prevenitil prin presentele si promisiunile lui Stefanti, nu lua in privire aceste remonstrantie, cu tote ca era, forte considerabile ; ci inca de cu sera fad' cunoscutt1 capitanilora armatei sale ca sa stea gata de plecare pentru dioa urn-Italia desu-de-diminetia, ca sii, incepa bataia: aceea ce se si faeu. Armata sea fa asiediata pre unit Mesa intinsti, langh Pruth, in facia armatel lui Constantink si atati1 de aprope, incatti se pita atinge null pre alti1 prin tunurile lore. Costantinti incredintia lui Potocki tots dispositiunea armate1 sale. Potocki imparti tea calarimea in trei corpurl : in frunte asiedia pre (Azad caIii sunt omens forte belicosl, si deprinst a se lupta, cu Turcil si Tatarff, pentruca acesta e profesiunea lord principals. In ore-care distantia puse pre boiaril de Moldavia carii era in Humeri"' ca de chine mil cinci sute. Alu treilea corpti era de doue mil lanced, Poloni si altit Infanteria fit insarcinata cu aperarea tunurilorti, si fa asiediata in giurulti acestora, intr'o mica fosata facuta in dioa precedinte. Calarimea turcesca era impartita in mai multe scadrone, si tota annata era dispusa in forma de semiluna: Mani furs asiediati la aripa drepta, 22 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE et quelques Moldaues. Quant aux Turcs, ils se reseruerent l'arriere garde ou le centre du Croissant , comme ils out accoustume : et quant it l'infanterie, qui estoit de 9 ou diz mille homilies, elle fut aussi rangee a l'entour de l'artilerie. Apres que ces deux annees se fluent salftees de quelques canonnades tirees de part et d' autre, Pot,sky recogneut que ses gens commencoient a s'estonner pour le grand effect de Partillerie de Pennemy, ce qui le meut de commander au gros des Cosacqs de charger les Tartares qui estoient a la pointe Premiere dee Cosacqe our tee Tartaree. cuoite dudit Croissant, et s'estoient desia auancez, n'ayans accoustume de combatre d'ordre, ains a la debendade, aussi bien que les Cosacqs, qui ruerent sur eux d'vne telle impetuosite et farm-, qu'en peu de temps it en tomba plus de Sept ou huict tens par terre, et eussent este lsesdits Tartares bientost taillez en pieces, si le gros des Valacqs ne les eussent promptement secomms ; Ce que Potosky voyant, it commanda au gros de ses Moldaues, d'aller au rencontre de ce renfort, ce gulls feirent autant courageusement qu'il se pent dire : mais presque au mesme temps on fit debusquer de Pannee Turquesque vn nouueau scadron de deux mille cheuaux Tures, et autres qui renuerserent par terre ce qui restoit des Moldaues, desja fatiguez du combat rendu contre les Vallacqs. Alors Potosky recognoissant bien qu'il luy estoit du tout impossible de resister a vne si puissante armee, et qu'il ne pouuoit esperer qu'vne tres-mauuaise issue de la bataille, pria instamment le Prince Constantin de se saucer sans faire bruit, et de luy laisser paracheuer le reste : mais tant s'en faut que ce ieune Prince se laissast emporter a telle persuasion, qu'au contraire cela l'anima dauantage a ctemeurer, et attendre constamment l'euenement de la bataille ; et au mesme temps ils partirent tous deux auec ce qui leur restoit de cavallerie, sur ce Bernier renfort des ennemis qui combatoient encores, et en defireut vne grande partie auant que d'autres les peussent secourir. Ce qu'estant arriue contre l'esperance de Houssine Aga, it enuoya Estienne, qui ne s'y fust pas volontiers offert, estaut de son naturel fort poltron (comme sont ordinairement les ames cruelles, suyuant le dire de l'Empereti Philippes) parlant de Phocas.) Ces Princes voyant Estienne approcher auec vne trouppe de plus de deux mille elle- Romanii si cati-va Moldoveni la aripa stanga; era Turcii, dupa, datina, ocupara centrulti. Infanteria care era de nOue sea diece mil omeni, fa asiediatii, in giurulit artileriei. Dupa, ce aste done armate se salutary prin cateva loviri de tuning trase si de o parte si de alta, Potocki observa ca omenii sel incepura', a se uimi de efeptulti cell" mare alit artileriei inimice, acesta faca se. dea ordine Cazacilorti ca sa traga asupra Tatarilorti caril se aiia de a drepta semilundl, si deja si innaintasera, nefiindit ei deprinsi a se lupta in ordine, ci in modu neregulatit. Candi se repedira asupra lora cu atitta violintia si furia, incatit indata ca'diura la &anal preste siepte opal sute de Tatari, si era sa-i taie atuncl pre toti, data corpulti Romanilora nu le venia curendit intr'ajutoriu. Acesta vediendu Potocki, comanda corpului Moldavit, sit merga intru intimpinarea acestui ajutoriu alit inimicului: aceea ce Moldovenil si facura cu cell." mai mare curagia ce se pOte spume ; insa, mai totit intru acela timpil, yell din armata turcesca unit altu scadronti de done mil calareti, Turd si altil, carii resturnara la pamentu pre eel ce mai remasera din Moldoveni, osteniti prin lupta ce avura contra Romanilorit. Atunci Potocki, incredintiandu-se ca nu mai e prin putintia de a sta fade. cit o armata, atatu de tare, si ea nu se mai 'mite ascepta de cata unit pre-trista resultatu, rugs cu stantintia pre principele Costantinit de a se salva fart sgomotu, si pentru ceea ce mai remane a face, se. -lit lase pre densulti ; insa acestit tenerit principe. departe de a urma unit asemine consilia, acesta din contra '111 fad' si mai multi ca sa stea pre si sit ascepte cu constantia resultatulit bataliei. Si tote. intru acelti timpit plecara ainendot cu calarimea ce le mai reinasese, asupra celui din urrnit ajutoriti alit inimicilorit ce se lupta inert, si fransera o mare parte innainte de a-I pute altii ajuta. Ne asceptandu-se Husein Aga la una ca acesta, tramise pre Stefanfi, care dealtmintrea de hula void nu s'ar fi °feria, fiindu din natura sa forte poltronit, precuma sunt de ordinaria tote inimele cele erudele, dudit cumil dice imperatula Filipa vorbinda de Foca. BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 23 uaux, qui n'auoient point encores combattu, et qu'ils ne pouuoient plus esperer de secours de leurs gens, furent contraints de ceder a la force, et de se rendre a la mercy de leurs ennemis. Le Prince Constantin demeura en partage aux Tartares, d'autant qu'il auoit este Dins emprisonnier par aucuns d'entre eux, ou leur fut baffle, par Houssine Aga, pour en Constantin ra; firer rancon et leur tenir lieu de solde. Mais ils n'en firent pas leur profit, car 1 tares,se noye. comme ils l'emmenoient, et luy faisoient passer le Niestre , on dit qu'il se precipita dedans, pensant par aduenture se sauuer a la nage, ou ne voulant suruiure apres son des- Multos la sum= pericula misfit astre; et quant au Prince Potosky, it fut eminene a Constantinople, et consti- venters timer ip tue prisonnier dans les tours de la mer Noire, qui est la prison destinee pour les se mall. prisonniers de grande consequence, oil it a este detenu et garde soigneusement iusques au mois de millet de l'annee mil six tens seize, qu'il fut demands an grand Seigneur, par Gaspar Grayraui Create, lors trafiqueur de rachapt d'Esclaues. CHAPITRE VI. L'instalation d'Estienne en la PrincipautO, et les cruantez par luy exercees sm. les Nobles, et leur relate. LE bruit de ceste bataille perdue par Constantin, et de sa capture, donna vn tel espouuentement aux Moldaues, et a tous ses amis. qu' aucun ne s'osa plus opposer a la puissance du Turc, si bien que Houssine Aga paracheua d'executer sa charge, en fai-lnstaia tetioAirdlas - sant proclamer Estienne Vayuode et Prince de Moldauie clans la cite d'Yas, puis ittie. congedia pantie de son armee, mesmes lesdits Tartares, et s'en retourna a Constantinople, comme nous auons dit. Et le Vayuode Estienne ne se veid pas plustost instals, que preferant la cruante a la clemence, et irritant test autre tyran, qui disoit outterte- tcatt:701feeiTnnt ment qu'il ne se donnoit peine d'estre ayme de ses sujects , pourueu qu'ils le dum metuant. Principil, yediendt pre Stefanu ca se apropih cu o trupa de mai bine de done mii chidreti cart inch nu luasera parte la bataid, si ca el nu potit spera dela at lord nisi unit ajutorid, fury constrins1 a se snpune forties, si discretiunel inimicilort lord. Principele Constantinti eadit in manile Thtarilorii, set pentruch el mat anthill puseserh mana pre densulii, set ca Husein Aga 'lit dete lord, cu scopu ca pretiult rescumperarei lui sit le servesca dreptit 16fa. Dar nu se folosira, pentruch, dueendu-lu eat sine, se dice eh pre candit 'Id trecea Nistrult, eld se armica, in apit, crediendit ca va schpa prin nuotu, ad pote eh nu vol sa mai trhiesch dupit unit asemine desastru. Matt pentru principele Potocki, eld fit dust la Constantinopoli. si asiediatu in turnuile mares-negre, care e prinsoria destinata pentru captivii cel mai de frunte ; aici fit detinutit cu multa paza pana in luna lulitt 1616, candit fit cerutd prin Casparii Gratiand Croatulit care pre atunci trafiea cu resetunperarea sclaviloru. CAPU VI. Instalatiunea lui Stefano in domnia tieret, crudfmile lei fricute asupra hoiarilortl, si rerolta acestora. FAIMA ce se hid despre acesta batalirt nehorocith pentru at nostri, si despre captivitatea lei Constantinu, de athta spaima cuprinse pre tots Moldovenii, incatit nime nu cutedia a se mai opune puterei turcesci, asia in Mit Husein Aga putit sa aducit la indeplinire inshrcinarea ce avea, proclamandit pre Stefanit, in Iasi, de Voivodit si Domnd alit Moldaviei; apoi dimise o parte a armatei sale, cbiart si pre Mari, si se inturna la Constantinopoli, preening emit dist. Era Stefanit Voda, de abia, se vediit asiediatil in scaunulu tierei, si 24 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE ll projetta d'extirper la plus part des Bogers, et les plus puissans du pays, taut pource qu'ils auoient fauorise les armes de Constantin contre luy, que pour la defiance perpetuelle qu'il auoit d'eux , estans les plus capables de resister a ses tyranniques desseins , ioinct que c'est l'ordinaire de ceux qui vsurpent quelques Principautez par mauuais artifices, d'estre tousiours en crainte qu'on ne les despoiiille, Le Seignecapit4eur Bo- et qu'on ne les traite salon qu'ils meritent; II comenca done par le Seigneur Botoena par le commontochan, frere de la Princesse, vefue de Ieremie, lequel it fit inhumainement emdement du ty paller, atiec deux autres notables Boers, comme s'ils eussent este quelques inran. Meschants &sae- redoutassent, ins d'Estienne qui le rendront enfln miserable Item signes voleurs, et 11011 contant de ceste premiere saignee, it fit bien tost apres sai- et quince Bo- sir tout d'vn coup soixante et quinze autres Boers, ausquels it fit soudain trenche la teste, sans vouloir pardonner a vn seul, quelque instance qui luy en fust fade par leurs parens, leur imposant qu'ils auoient conspire contre luy, quoy qu'il n'en eust aucune preuue. Mais tant s'en faut que ces cruautez flechissent les coeurs du reste des Boers, comCommencement me Estienne s'estoit persuade, qu'au contraire ils en furent dauantage animez, des reuoltes con- et plusieurs d'entre eux prindrent ouuertement les armes contre luy an comtre Estlenne, en 1615. mencement de l'an mil six tens quinze, et deslors ils se fussent emparez de luy, et eussent prins vengeance de ses cruautez, et mis le pays en liberte, qui n'eust point este ruyne, comme it a este depuis, s'il n'eust este assiste par les citadins d'Yas, qu'il conjura de le seconder en ceste occasion; letr promettant immunite de tons subsides, s'ils le faisoient: moyennant laquelle promesse, ces miserables preferant leur proffit particulier an salut et bien public, se porterent du tout au seruice de ce tyran, et s'estans armez le suiuirent ers. I Les Boers en ar- tant a pied, qu' a cheual, et combatirent vaillamment contre lesdits Boers, qui mes contre Es. estoient uenus inuestir Estienne dans ladite cite d'Yas ; lesquels Boers ayans reti enne, et repous804. cogneu que leurs ennemis estoient mieux assistez quills n'auoient peu preuoir: Mort de plusie-kapres auoir rendu quelque leger combat, firent retraicte le mieux qu'ils purent, nurt:r8B.oers prison- j et furent plusieurs d'entr'eux prins prisonniers, lesquels le tyran fit tuer de sang froid, cu empaller pour donner terreur aux autres. preferindii a fi mai bine crudela decatil ertatoriti, si imitanda pre acela tiranti care o spunea pre facia ca elti nu each a fi iubitti ci temutti de supusi! sal, 'si propuse a stirpi pre cea mal mare parte a boiarilora si fruntasilorti tierel, atatti pentruca tinura parte lui Constantino incontra sa, cat(' si pentru neincrederea perpetua ce avea catra densil, fiinda ei eel mal capabili de a resists planuilora sale celorti tiranice ; adaoge a este o dating ordinaria a celorti ce usurps domnia unei tier! prin maestrii culpabile, de a se teme fara incetare, ca sa nu-1 despoie eras' si sa-I trateze dupa cuinti merits. Eli, deci, incepa dela boiariula Botosianu, fratele Domnel, veduvei lui Irimia ; pre acesta, dempreuna cu alt1 dol boiari de frunte, I puse in cepa, ca pre nisce hot! de ce! marl. Nemultiamita cu acesta versare de singe, Stefan(' pugina dupa aceea puse mina de o (lath,' pre siepte died si einci de boiari, carora le tail', capula la toti faia sa erte macarti pre unulti, pre langa tote rugatiunile ce-I Acurt consangenii lord, acusandu-1 ca conspira incontra sa, cu tote ea nu avea nicl o proba. Ceialaltl boiari insa, de parte de a se fi inspaimentata de aceste cruclimi, precuma credea Stefan ('; dincontra, ei se incuragiara si ma! multit, si multi dintr'insil apucara armele incontra lui cu inceputulti anulu! 1615, si Fara fi si prins(' atuncI pre Stefano, si s'arti fi re'sbunatti de crudimile lui, si tiara o-arti fi liberatti, fail a se ruins precuma se intempla dupa aceea, dee& nu 1-ara fi stata inteajutoria ceatianii din Iasi, pre earn' Stefan(' '1 conjura ca sa, nu-la parasesca in acesta ocasiune, pentruca el(' are sa.-I scutesca de tote darile decd -1 volt remane credinciosi ; prin aceste promisiuni, miserabilii, pretiuinda ma! multu folosula lore particularia dealt' salutea si binele publicti, se pusera in servitiula tiranului, si intr'armandu-se urmara atata pedestri catti si calari, si se batura vitejesce incontra boiarilora calif venisera sa incungiure pre Stefan(' in Iasi. Boiaril incredintiandu-se Ca inimicula e mat tare decumit puteit el sa prevedia, dupg, o lupta usiora se retrasera cum(' putura, multi din et cadiura prins!, pre car!! tiranulti 'I omori pre toti cu singe rece, sea '1 incepa, spre a bagh groza si in altil. BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 25 CHAPITRE VII. La resolution du Prince Alexandre, et de ses beaux freres, de leuer vne armee pour courir sus at Traguode Estienne. LES Boers qui eschaperent de la susdite defaite, scachans bien qu'ils ne deuoient esperer de misericorde de la part d'Estienne, qui estoit extremement vindicatif, ny par consequent de seurete en la Moldauie, pendant qu'il y gouuerneroit, s'auiserent d'al- Les Boers out enocuergs. a lean ler touue la, Princesse vefite de Hieremie, qui s'estoit sauuee en Pologne au Pologne. mesme temps qu'elle recent la nouvelle de la prinse de son fils Constantin. Ceste Princesse ayaut entendu par la. boodle des Boers, le miserable gouuernement d'Estienne, et que la plus part des Moldaues estoient fort disposez a secoiier le joug de sa tyrannie, et qu'en son lieu ils eussent bien desire auoir le Prince Alexandre, se ressouuenans des bons traitemens du deffunct Prince Hieremie son pere, ces considerations (disje) ioinctes a rappetit de commander sottbz le nom de son fils, lily seruirent pour se persuader, puffs audit Alexandre, quoy qu'il ne fust Tors ange que de quinze a seize ans, d'embrasser ceste occasion, et en communiquerent ensemble au Prince Visuouiesky, gendre de la Princesse, et au Prince Correstky, lequel aspiroit deslors a espouser sa plus ieune fille, lesquels n'aproutterent pas settlement le dessein, mais s'offrirent fort volontiers d'accompagner le Prince Alexandre en Moldauie, et de prendre tout le soin de la conduite de son armee. La resolution n'en fa pas plustost prinse entre eux qu'ils se mirent tons en deuoir de leuer des gens de guerre de toutes parts oft leur credit s'estendoit, de sorte qu'en morns de deux mois ils mirent sus pieds, et assemblerent dix ou douze mille hommes taut de pied, que de cheual, partie Polonnois, partie Cosacqs et Transsiluains. Dequoy le Vayuode Estienne ayaut receu Nods, it leua de son ceste tout ce gull put de Moldaues, Tartares, et Vallacqs, dont it composa atissi vn corps d'armee de pt.& de vingt mille hommes, lesquels it fit tenir aux enuirons de la cite crYas, oh it se resolut d'attendre de pied ferme les Princes Polonnois. CAPU VII. Resolutiunea principelui Alesandru si a cumnatilora lug, de a ridica o armata si a merge asupra lui Stefani rodri. BOIARII ce schparit, din acesta biitaia, sciindil pre-bine eh el n'ati de a spera milh la Stefano care era forte vindicative, prin urmare, nicl sigurantirt in Moldavia in elan thnpit elu va domni, se socotira sa mergh la Domna, veduva lui Irimiit, care, dupii ce priimi scirea despre chderea in captivitate a fiiului sett Constantinti, se retrasese in Polonia. Asth, Dolma, aflandti din guru boiariloro. moduli celit miserabilti de guvernare a ha Stefano, si ca cea mai mare parte din boiart stint pre-dispusi a scutura jugulii tirAniei lui, si eh, aducendtu-si ei aminte de purtarea cea bunh a lilt Iritnia Voda, iii loculit lilt Stefanit art dorl a pune domnti pre principele Alesandru; aceste consideratium, in ttnire cu pofta ce aveh de a domni ea sub rtumele fiittlui et, o induplecara pre ea, apoi pre Alesandru, cu tote ca acesta nu aveh atunci mat multu de 15-16 ant, de a nu lash sa treat nefolosita asemine outshine. Acestii plant mersera impreunit comunicarA principelui Visnioviecki, ginerele Domnet, si principelui Corecki care de atunct aspirh a se citsatori en him et cea mai tenerh. Principit Poloni, nu nurnai cii aprobarh planulu, ci se oferira de a. insocl pre Alesandru in Moldavia cu tots bucuria, si a purth tom grigea conduceret armatel lui. Indath ce luarit acesta decisiune, se si apticara cu totil a aduna Omni de este din tote phrtile pre untie aveh trecere, aria inchtti in mat puchtil de chine luni de dile pusera in piciere 10 papa in 12 mil pedestri si cabin, parte Poloni, parte Cazaci si Transilvani. Aflandri de acesta Stefanu Voda, se apnea si elfi de aduna totu ce putit, Moldoveni, Thtari asiediA si Romani, din mil compose unit corpit tie armata aprope de done-died mu, impregiurulit lasilortt, uncle se determinh a ascepth nemiscatit pre principit Poloni. 4 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE 26 CHAPITRE VIII. La reddition de la forteresse de Cochine par le Capitaine d'icelle qui se reuolta eontre le Vayuode Estienne, a cause de ses cruautez. L'ARMEE elli Prince Alexandre s'estant aduancee a deux lieues Fes de la cite de Caiminithe en Podolie, se trouuoit fort etnpesche a passer la riuiere de Niestre , qui fait la separation d'entre la Moldauie et la Podolie, et redoutoit la forteresse de Cochine, en laquelle y atmit vne bonne garrison de Moldaues, auec du canon pour garder le passage de Indite riuiere: mais it aduint heureusement pour le Prince Alexandre, que le Capitaine qui y commandoit se sentant grandement offence des cruautez du Vayuode Estienne, de son propre mounement se viut rendre an seruice d'Alexandre, avec ses soldats, et luy apporta les clefs de ladite forteresse, la remettant du tout en sa disposition, de sorte que facilement l'annee passa en Moldauie, et en signe de resiouyssance furent tirees plusieurs canonnades, ce qui augmenta dautant plus la defiance qu'auoit Estienne, de l'affection des Moldaues en son endroit, et luy fit ressentir des syndereses dans sa conscience, qui n'abandonnent iamais les tyrans et vsurpateurs. Catatul.hr. CHAPITRE IX. La defaite de piny erns Tartares du party d'Estienne, et la deputation de quelques Moldunes vers le Prince Alexandre, pour scauoir son dessein. Toys ces preparatifs et acheminemens, se firent depuis le mois de Mit, iusques att sixiesme d'Octobre mil six tens seize, que le Prince Alexandre fit partir son armee de Cochine pour s'acheminer deuers in cite d'Yas, toutesfois pour ce premier iour elle ne s'aduanca CAPU VIII. Supunerea forkiretiel llotinului din partea Capitanului el, care se revolta. incontra lui Stefang Yodel' din causa crudimilorg tut. OSTEA principelm Alesandru innaintandit pan' la done lege in apropiarea Camenitiet in Podolia, ad era forte impedecata de a trece Nistrulti, care desparte Moldavia de Podolia, temendu-se de fortaretia Hotinulut in care se afia o Nina garnisona de Moldoveni, si tunuri pentru a pazl trecerea rittlui; insa, din norocire pentru principele Alesandru, se intempla ca comandantele cetatel simtindu-se forte ofensatil prin crudimile In! Stefana Voda, de buna voia sa se supuse lul Alesandru, impreuna eu soldatit set, si aducendtt-I cheile fortaretiei, o prise la tota disposititmea ha, asia incatu armata trecit usioru in Moldavia, si in semnii de bucurfa se trasera mai multe tunurt. Prin acesta crescit si mat multti neincrederea In! Stefanu catra MoldoveniT ce se atia impregiurulti lnl, si simti mustrarile cugetultn, care nisi odata nu parasescit pre tirani si usurpatorl. CAPU IX. Bdtaia re azi suferitii 15 sute Tatari de ai lul Stefana, si deputatiwnea unorii MoldovenI catra principele Alesandru, spre a Oa planu7i lid. TcYrF. preparativele acestea se facurti dela luna Iuniic, pima la 16 Optovre 1616, candu principele Alesandru pled din Hotinu cu armata sa, spre a merge la fast; tar in actista di BARU B1STOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUJE 27 que de quatre Reties seulement. Or comme ils furent arriuez a demie iournee d'Yas, le Prince Alexandre enuoya huict cons Cosacqs choisis d'vn plus grand nombre, pour idler recognoistre quelle contenance faisoit l'arrnee de l'ennemy Mais ils ne furent pas loin, qu'ils firent reucontre de quinze cons Tartares, enuoyez aussi de la, part d'Estienne, pour recognoistre et donncr quelque charge sur les Polonois. Et iacoit quo cos Cosacqs fussent en beau4earlatui en; t coup moindre nombre; toutesfois voyans quo lesdits Tartans estoient en des- zn:Lani ordre, ils ne feignirent point de se ruer brusquement sur eux, et auec telle ye- tpar IC9 Cosaeqs. hemence qu'ils en defirent vne grande partie, et mirent le reste en deroute; puis ayans parachetze d'executer leur dessein, rapporterent au Prince Alexandre, que l'armec d'Estienne pouuoit estre d'euuiron quinze mil hommes : mais quo c'estoient pour la plus grande part gens ramassez . au pals, qui n'estoient dressez ny accoustumez comme eux au fait de la guerre, et qui s'y portoient plustost par contrainte, que de bonne volonte, an moyen de quoy it ne les falloit pas beaucoup redouter. L'heureux succeds de ceste rencontre, et le rapport faict par lesdits Cosacqs encouragerent grandement les gens d'Alexandre, lesquel3 d'ailleurs estoient beaucoup auimez contre Estienne, pour des lettres qu'il auoit escrites a leur Prince, pleines de menasses, comme si de- sia it les eust tenus en sa disposition, ce qui ne seruit que pour encourager d'auantage les Polonois, et a les faire resoudre de murk tous en combattant, plustost que de Com- ber entre les mains cruelles de ce Tyran. Ce mesme four it vint vers le Prince Moldaues depuAlexandre quelques deputez des Moldaues, an desceu toutesfois d'Estieune, pour tam= erpinocuer a 'quell.° scanoir d'Alexandre quel estoit son dessein, et lc supplier qu'il eust pita; du acauoir mytceztuilinvosr" pals de Moldauie, qui estoit menace d'estre bien-tost mine, si les troubles et danie. guerres y continuoicnt d'auantage. A quoy le Prince fit responce, Que son inteution n'estoit pas d'oppresser la Moldauie, mais de la deliurer de la tyrannie d'Estienne, comme it y auoit este connie par vu bon nombre de Boyers, qui l'estoient alle trouuer ins qu'en Pologue pour cet effect, et lay auoient donne asseurance que c'estoit le commun desir des Moldaues: Que stir ceste confiance it s'estoit achemine auec ce qu'il auoit peu retinir innainttt numai patru lege. Deci, indati ce se attara in apropiare de o jtunetate de di de Iasi, principele Alesandru tritmise o sad de Ciizaci ales', ca sit inergii sit atle care era atitudinea ostei inimicului. Dar nu mersera departe, si intelnirh' o mile cinci sate de Tatall, pre caril de aseminca 'I tramisese Stefand ca sa cerceteze de Poloni si sa dea cateva lovituri asupra lord. Si cu tote ca Cazacii era cu multi mai pucitri la numerd, yediendu ins ca Tittarii sunt in disordine, se repedird pre neasceptate asupra loru si cu atata yeementiii, incatu o mare parte dinteinsil culeara la pamentii, era pre ceialalti 'I pusera in fuga. Apot, indeplinindu-si insdrcinarea ce aveh, se intorserk si raportara inincipelm Alesandru. ea armata ltti Stefand putea sit fief de vr'o cinci spre diece mit de einem ; dear ca cea mat mare parte stint einem adunati de prin tierd,nedisciplinati si nedepring ca Mush in trebile resbelului, si tit villa la luptit mai multd tie sild, decatd de blind void, inchtd nu e de a purth multit fried de densii. Norocituld sucesit ald acestet intimpinan, si raportuld ce flicura dish Cazaci, incurdgiant'', forte multd &tea tut Alesandru, care si de altminterea era forte atitiata asupra lut Stefand, din causa unoru scrisort ce tramisese acesta lui Alesandru, pline de anierintitui, ca si mitt ar fi avutti deja in manile sale pre Omenii acestuia, ceea ce nu servi decatit spre a incuragia si mai multit pre Poloni, si a-i face a se decide ca mai bine sa merit tots in luptit &dal sit cads in manile crudele ale Tiranului. Toth intro acestd, di venire la principele Alesandru coal -va deputati Moldoveni, insa bird de scirea hit Stefand, ca sit, atie debt Alesandru cc plant"' are, si sa-lt rege sa aiba mild de tiers, care e amenintiatd de o totala ruing, de volt tine multu turburarile si resbelele. Le respunse principele, cd, ctigetulti sett nu este de a apesit Moldavia, ci de a o scapit de Urania lm Stefanie; cit old vine chittinatti de and inseinnatfi nuinerti do boiari , cavil veinserit In &multi in Polunia spre acestu scopu, asigurandu-lu ca acesta e dorintia comuna a Moldoveniloru; cit intenteiatu in acestit incredere, plech. cu aria numeru de einem de resbeht ce putu sat attune, si ca, decd va isbtlti ju planik scu, TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE 28 de Bens de guerre, et que s'il venoit an dessus de ses desseins, comme it se promettoit moyennant leur assistance, it ne les gouuerneroit pas moins doucement qu'auoit fait le deffunct Prince Hicremie, duquel it estoit fils et legitime successeur. Les deputez s'en retournerent fort satisfaits de ceste responce, et l'ayant publice en diners endroits, cela fut cause que plusieurs Moldaues se vindrent joindre a l'armee du Prince, et l'assisterent fidelement en ceste occasion. Le neufiesme four d'Octobre, le Prince Alexandre fit encores auancer sou armee enuiron trois lieues, et s'arresta dans vne fort belle campagne, oa fl y auoit de bonnes eaux. qui se trouuerent bien a point pour se rafraichir, pendant que le Prince Alexandre fit assembler son Conseil de guerre, pour deliberer de l'ordre qu'on tiendroit, et du four qu'il seroit plus a propos d'attirer Pennemy au combat. CHAPITRE X. Raport falet par les Cosacqs, de l'estat de l'arrnee d'Estienne. EN mesme temps fut derechef enuoyd vne trouppe de Cosacqs, pour aller recognoistre en quelle disposition se tenoit Parmee de l'ennemy, et fut rapporte que ladicte armee estoit rangee en bataille, et gulls auoient vingt canons tons ',rests a faire execution, cc qui n'esLe General do l tonna pas beaucoup le Prince Alexandre, d'autant que le General de l'Artillerie d'Estienne auoit quelques Touts auparauant enuoye vers ley, pour Passeurer clue s'il doniioit bataille, ii n'offenceroit ses gees que le moins quit pourroit, ayant l'arti 1erio d'Eeti- eune, resole do ( le trahir. I desir de seruir ledit Prince, et au contraire se vauger eu telle occasion d'Estienne, lequel auoit fait traucher la teste it vn SiCll bean-frere, pour vn matmais soupcon qu'll auoit conceu centre luy, quoy qu'il en lust innocent. Ce qui doit aduertir les Princes, que rien ne leur suscite taut d'ennemis secrets, que fait la cruaute, et que tost ou tard ceux inesmes precutnu sperit en ajutoriulit lord, elu an are sa -i guverne cu mai pucina bung-vointia de cumti 'I guvernase repausatultt Irina Votlit, aid earth' fiiii si legitimii sucesoria e amnia. Deputatii se intorserii pre-multiamiti de acesta respunsti, si publicandu-la in mai multe parti, multi Moldoveni alergarii, de se unird cu Ustea principelul, servindu-lit cu credintia in acestit ocasiune. La 9 ale lid Optovre , principele Alesandru mat inuainth inca', cu estea sa veo tree lege, si se opri intr'o campia pre-fhtmOsh, nude gitsirit ain't bung, de care simtia chiard Inuit& nevoid. Aci principele aduna consiliulu sett de resbeln, spre a delibera asupra ordinei ce ar ave sa Mud, si asupra dilel in care ar fi mai bine a trage pre ininticti la luptii. CAPU X. Raportalti Cazacilorti despre .ctarea armatel tat Stefano. ToTu intru acelit timpa se trilmise din nod o ttupa de Cimaci, sit merge sa. atle dispositiunea (SAO inimice; si raportara ca Ustea Minded e push, in ordine de bhtaia, di are 20 tunuri, de asemine dispuse tote pentru bataiii. Acosta insii nu insphimenth multi' pre Alesandru, fiinda-ch, generariulti artileriei inimice, en chteva dile mai innainte, 'lit insciintiase, asigurandu-la ca elfi are sit-I crutie omenii cant va pute mai multti, dorinda a servi pre principele Alesandru, si a-si resbunh en acesth ocasiune de Stamm, care tainse copula mini cumnatti alit lui, dintr'unu prepusu reit ce avea asuprit-I, cu tote ca era innocinte. Servesca acesta de invetiiiturit priucipilortt, ca prin nituicu nu-si facti el athti iniiuicl ca prin crudinil, si ca mai curendu au mai tarditt, chiarti aceiasi carom mai multi' se incredtt, se revelth incoutra 29 BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE ausquels ils se confient d'auantage, se reuolterit contr'eux lors que moins ils y peusent. Le Vaynode Estienne voulant aussi faire recognoistre pour la seconde fois Parinee du Prince, y enuoya douze cents Tartares, et deux ou trois cents Moldaues, lesquels estans descouuerts d'assez loing, a cause qu'ils estoicut dans vne campagne raze, le Prince leur enuoya h la rencontre cinq cents Cosacqs, auec 400 lanciers Polonois ce qu'ayant este aperceu des Tartares, ils kignirent au commencement de se vouloir retiree, pour esloigner peu a peu les ennemis de leur camp ; et comme ils en furent distans d'enuiron vne lieue, ils firent feriae, n'estimant pas que les poursuivans cussent la hardiesse de les ioindre mais ils Seeoude deifaite hunt bien troinpez, car lesdits Polonnois et Cosacqs, qui scauent mieux combattre que ruser, se ruerent si furieusement sur les Tartares, qu'ils en taillerent en pieces vne partie, (r.:tionudso,rpar 108 eosa". et ne s'en sauna que cinq ou six tens, lesquels se retirant dans leur camp, y apporterent beaucoup d'espouuente. Et au contraire l'armee du Prince en fut d'autant plus encouragee, et s'augmentoit de four en four, car c'est chose ordinaire, mesmes aux guerres ciuiles, que ceux qui ont les premiers de l'auautage sur leurs enneniis, sont volontiers suiuis des plus tardifs t prendre party, s'imagivant que la bonne fortune sera tousiours du mesme costa, quoy que les anus soient iournalieres. CHAPITRE XI. Autre delaite de male elteuaux du party d'Estienue, par vu brace stratageme. LE dixiesine du mesme moil, le Prince voulant encores faire auaucer son armee vers le camp de Pennemy, son auantgarde fut arrestee par vn gros de mille cheuaux, qui s'estoient la nuict precedente emparez (Din passage assez estroit, entre vn estang et vn marais, par oil ils scauoient que Parmee des Polonnois deuoit passer: mais rest obstacle fut bien tost leud, par rauis que donnerent quelques Moldaues, d'enuoyer des gens de cheual par vn lora atunci canda mai puginu si-aducti aminte de una ca acesta. Stefanti Vodii, voindii de aseminea sa se mai incredintieze odatii despre staea armatei principelui, tramise doue-sprediece sute de Mari, si vreo clone-trei sae de Moldoveni ; fiindti insit ca el se atia pre siesti, al nostri 'I cunoscura din departare, si principele tramise intru intimpinarea lora rind sute de Cazacl, cu patru sute de lanciari polom ; observandu acesta Tatarii, la inceputa se prefamina ca si mina arc vre sa se retraga, cu scopil de a 'nisch pre al nostri din positiunea loru ; si indata cc se atiaril, in distantia ca de o lega, se opt irii, neinchipuindu-si el ca persecutorii wird ave curagiulu do a-1 atach; da inultii se amagira, pentruca munitii Polonl si Cazaci, carii mai bine se pricepa la bataia decatti la insichitiune, se repedira asupra Tatariloru si de abut scapara cinci au sicse cu atata furia incatil taiarh in bucati o parte sute, caril, intorcendu-se in castre, multi groza bagara intal lora. Era &tea principelui cu atata se incuragia mai nnrltu, si se inunulta din di in di, pentruca asih se intampla de ordinariu, chiarti si in resbelele civile, ca celorit ce mai antaiti castiga asupra inimicului, sa le urmeze apol de bona voia si cei ce smith mai tardil intru a ltia, parte, imaginandu- si ca norocula totdeauna are sa fit de partea acesta, cu tote ca sOrtea armelora este schimbatoria. CA PU XI Alta perdpre de o naiie Galardi, de w ltat Stefano, prise o brava stratagenta. LA 10 ale acelciasi luni, principcle voindu a pond erasi inintinte arivata asupra cas- treloru irliuiicultti, avangarda sa in:inipina unu corpu do calareti in nunieru de o mile, ca- ul iu noptea precedinte ocupasera o trecetoria krte strimta, nitre unu lacti si o mocirla, 30 TE8AURU DE MONUIIIENTE ISTORICE petit sentier, qui estoit incogneu aux ennemis, et que par ce moyen on les pourroit surpren- dre par le derriere, aunt qu'ils sen peussent aperceuoir, a cause d'vnc coline, du long de laquelle ceux qui seroient enuoyez se pourroient glisser a couuert, et miner au lieu mesme oh les ennemis faisoient empeschement. On donna encores l'execution de ce stratageme aux Cosaeqs, lesquels s'y Dofaite d'vn grog de mille ebetuunt d'Estienue par porterent en toute diligence, auec quelques Moldaues pour les guider; et arriuez los Coastal& qu'ils furent a cinquante pas des ennemis sans estre apperceus, -firma sonner certaines flutes, dont ils se seruent au lieu de trompettes, et en mesme temps chargerent sans recognoistre sur les ennemis, a quoy ils furent bier a propos secondez par leur auntgarde, qui estoit de l'autre coste tenue en eschec, et fat ceste charge si rude, que desdits mille cheuaux, it ne s'eu retourna pas plus de cinquante en leur camp, pour y porter les nouuelles de lettr mauuaise auanture. CHAPITRE XII. Closture et rempart laid par les yens d'Alexandre, pour camper la nuict, et se tenir prests pour donner bataille le lendenzain. L'ARMEE du Prince Alexandre ayant heureusement fauce test obstacle, et approche de Ia voice du canon le camp d'Estienne, le Seigneur Visnouiesky fttt d'auis que l'on fist comme vne espece de rempart et closture, auec tons les chariots de bagage et autres, afin de lo- ger auec plus de seurete durant la nuict, et qu'au besoin on s'en peat seruir comme d'vn fort, tfayant aucun lieu de retraicte aux enuirons, ny a plus de dix lieues ; ce qu'ayant este recogueu de la part d'Estienne, it fit tirer sur le soir quelques vollees de canon tout au trauers dudict fort, dont it y eut quelques soldats tuez, et quelques autres estropiez : comme aus- si on ne s'oublia pas de renuoyer en contr'eschange quelques canonnades du camp du sciindu ca pre ad aveit sit trecit armata polka; acesta pedeca- insit curendO fit ridicata, eaci niscarl Moldoveni 'I invetiara ca sit tramita omen] calarl pre o mica carare care inimitil nu o cunosceh , si ca cu modulo acesta aro pute sa -I surprinda pre din Urea", innainte de a putt.: el prinde de veste, din causa tmel coline pre Ia polele citreia ar pate innainta neobservati pawl chiarit la loculu untie le stit in tale inimicii. Esecutiunea acestel stratageme inch lb incredintiata Cazacilorti, (Aril si plecarit acolo cu tots diligintia, condusi de cats -va Moldoveni, si inclata ce ajunsera la 50 de past de inimid fara a ti observati, incepura, sa suite din Orecare fluere, cu care se servescii el in loco de trambitie ; si totu odata, flit a mat recunosce pre inemicii, navalira asupra-i; intru acesta fury secundatl de avangarda lout ce se atlit de ceealalta parte; si atata de aspra fit acesta lovire, incatil din acea o mile de chlareti, de abia se inturnara in castre vreo 50 nisi spre a duce scirea acestel nenorociri. CAI'U XII. Inyradirca st parcanele fdcule de enzenii lui Alesandru, pentru mass noptca, si spre a fi pretpititi de bataid pentru dioa urmatorici. AIIMATA principelut Alesandru invingendu cu noroeire acesta petted, si apropiandu-Se ca de o loviturit de tutu de castrele lut Stefano, principele Visnioviecki fit de parere ca sa faca unu feliu de ingradire en tote carele de bagagiu si altele, spre a pute sat preste nopte in mai multi sigurantia, si spre a se pute serve de acesta ingradire ca de o intaritura. netiindu impregiurti, Oita in distantia de diece lege, nict unit locu de retragere ; Stefanit in sit, observandit acesta, trase in de cu sera chteva loviturI de trial asupra tlisei intarituri : cats -va soldatt cadiura morti, altit fora vulnerati; atunci se trasera in sehimbu cateva loviturt BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAL'IE 31 Prince, sans toutesfois grand effect, a cause que la nuict suruint, ioinct aussi qu'il n'auoit que huict pieces assez simples, et de petit calibre. Partie de In nuict suyuante hit employee par Visnouesky, It encourager les gens de guerre, leur remonstrant entre autres choses, qu'il ne falloit point qu'ils s'estonnassent pour voir lettrs ennemis en plus grand nombre qu'eux, parce que la plus part n'estoient que des brutaux et paysans mal instruicts a la guerre, et qui ne s'estoient iamais trouuez en bataille rangee, comme its auoient pen recognoistre en plusieurs rencontres qui s'estoient faites, ausquelles its auoient este tousiours vainqueurs des ennemis, ores qu'ils fussent inegaux en nombre : que c'estoient autant de tesmoignages et asseurances que Dieu combatoit pour eux, et s'en vouloit seruir pour chastier les tyrannies d'Estienne, et ses cruautez a l'endroit des Nobles de Moldauie ; qu'il ne cesseroit lanais d'exercer iusques a ce qu'il en fust chaste. Au reste, s'ils estoient vainqueurs, comme its n'en deuoient point douter en faisant leur deuoir, it n'y aurcut vn seul d'entre eux, qui ne s'en retournast charge de fort bonnes despoiiilles, et des recompenses que le Prince Alexandre leur feroit. Laquelle exhortation anima tellement les courages des gens de guerre, qu'ils protesterent tons d'vne voix, de mourir plus tost que de manquer a leur deuoir, et qu'ils attendroient nun impatience que la nuict fust passee, pour venir aux mains min les ennemis. Outre cela, les Princes firent scauoir en particulier aux Colonels et Capitaines, l'intelligence qu'ils auoient auec le General de l'artillerie d'Estienne, et min plusieurs autres qui se declareroient en temps opportun, dont ils furent aussi beaucoup confortez. CHAPITItE XIII. La disposition de l'vne at de l'autre armee, la bataille gaignee par Alexandre, at la finite dot lairtode Estienne. LE lendemain vnziesme four d'Octobre, le soleil ne pant pas plustost stir nostre horizon, qu'on commenca de part et d'autre It se ranger et disposer a la bataille, et cependant si din castrele principelui, dar fara multu efepta, din caush ea innoptase, si afara de acesta nu aveh mai multu de optu tunuri simple, si acestea inch de unit mica calibre. 0 parte din nOptea urmateria Visnioviecki se ocupa incuragiandu pre soldati, si aretandu-le intre altele, ca O. nu se tenth vedienda ca inimicii sunt in numeru mai mare, ca-ct cea mai mare parte dinteinsii nu sunt decatii nisce tierani prosti neinvetiati la resbelit, caril nice o data n'ait fosta in vreo batalia regulata , asia prectnna s'ait pututit incredintia din mai multe lupte ce avura deg', in care densii, en tote ca era mai mini la numeru de catit acesti inimici, totdeauna invinsera: ca tote acestea sunt probe incredintiatorie ca Dtimnediea se lupta pentru densii, si ca vie a se servi 'de densii sere a pedepsi tiraniele tut Stefanie asupra boiarilora Moldaviei, flail-111 de care nu are sa se lase pana ce nu va fi alungata din tiera. Dealtmintrea, dupe invingere, si de acesta sa nu se indo6sca deed 'si va plinl fig -care datoria sa, nu va remane lid macartt unulu dintrinsii care sa nu se intereit incarcata de pradi avute, si de recompensele ce au sa priimesca dela principele Alesandru. Asta cuventare innaltia forte curagiulu ostasiloru, each tote cu o gura strigara ca stint mai gata a muri decatu a lipsi dela datoria lore, si Ca aseeptii cu nerabdare sa treca noptea si sa atace pre inimica. Mara de acesta, principii incunoseintiara in particularia pre Colonel' si pre Capitani, despre intielegerea ce nit cu generalulii de artileria alit ha Stefanit, precumil si cu altii mai multi curie au sa se dechiare la timpit oportunu, de care him cu totit 'mita se intarira in inima lore. CAPU XIII. Di.sposihunea ambelorli armate, lintalia eastigatcf de Alesandru, si foga loci Stefanie Vothi. IN dioa. urmateria, 11 Optovre, sorele de abia resarise pe orisontu, candu si o parte si 32 TESAURU DE MONUMENTE WORM: se fluent quelques escarmouches et duels, qui succedoient quasi tous a l'auantage du party d'Alexandre, de sorte qu'il sembloit que c'estoient autant de presages du bon -heat qui leur deuoit ce mesme iour adttenir. Voicy comme l'arniee dudit Prince fut disposee par le Seigneur Visnouiesky, lequel faisoit la charge de General. Le Prince Alexandre s'en estant du tout rends a, Illy, comme en estant ties-capable, s'estant &came a d'autres batailles, ausquelles it auoit rendu assez de preutte de sa suffisance et valeur. Ce general ayant done obserue que la caualerie d'Estienne estoit partie en trois gros , ou scadrons, et que celuy des Tartares estoit le plus auance, it destina les Cosacqs, pour les contrepointer et combattre ; ce qui etoit fort indicieusement fait, car les vns et les autres se portent librement a la charge, sans estre con- liens cl'aucunes armes, ains seulernent de quelques pelissons de peaux de moutons, d'ours, de loops, et d'autres bestes sauuages, dont its se resident les plus effroyables qu'ils peuuent, ne gardant aucun ordre en leur combat, auquel its se iettent a corps perdu, vsant de cris espouuentables a ceux qui ne les ont accoustumez ; et depuis qu'vne fois leur escadron est rompu, rarement its se r'alient pour retourner a la charge. Les lanciers Polonois appellez en leur langue Houssarsky. faisoient le second gros du coste d'Alexandre, et estoient enuiron quinze tens bien armez , et conduits par le Prince Corresky, et furent placez a la main droite, vis 3 vis d'vn gros de catiallerie Tartares, Vallacqs, et Moldaues, qui faisoient enuiron trois mille. L'infanterie Hongroise, qui se pouuoit monter a trois mil homilies au plus, fut rangee an milieu de toute l'armee du Prince Alexandre auec le canon, qui fut esleue sur vn petit tertre assez auantageusement, et a la main gauche estoit tout le surplus de la caualerie conduite par les Princes Alexandre, et Visnouisky son beaufrere; et quant au bagage, it estoit enuiron cent pas derriere l'infanterie, dans l'enclos oit l'armee auoit camps la mkt precedente. Le tyran Estienne f Disposition de ayant pareillement dispose toute son armee en diners scadrons, commenca sur I neartnee d' len les neuf heures du matin a faire kilter son canon sur l'armee d'Alexandre, qui recogneut bien tost que le General de l'artillerie limy tenoit promesse, car la plus part des balles passi alta se gatea de Nitta, ba si urmara orecare incercan de lupta mai tote in faverea omenilora lui Alesandru, asia incatu acestea pared a fi ea tota atate presagie de norocirea ce avehas le aduca acesta di. Eta cumit Visnioviecki care avea sarcina de generalu, dispuse armata principelul, ca-ci principele Alesandru lasase totulit la disposititmea lui, fiincht-ca era Visnioviecki forte capabilit, ca unulu ce fusese in mat multe alte batalii in care (recluse proba, de capacitate si valOre. Acestu generalit deci, observandit ca calarimea lut Stefanu era impartita in trei scadrone, si ca seadromilit Tatarilora era asiediatu in frunte, puse pre Camel ca sa le stea in facia, si acesta cu multi intieleptiune se Rica, pentruca si unit si alth stint forte sprintenl ht navala, fara a purta alta armittura, afara numai de cateva harsh de pet de Ole, de um, de lupi, si de alte fere selbatice, pun care se facts catu se pote mai infioratort ; in bataia nu observa nicl o ordine, ci se repedu orbesce, dandu strigate infricosiate pentru cei ce nu stint deprinsi cu el; er din momentulit ce ceta lore e Sparta, a rare on se mai reunescit spre a cla o a delta navala. Lanciaril poloni carii in limba lorit se chiamit Hussarsky, era alu doilea corpit de partea lui Alesandru, si era cam o miie cinci sate insi, bine armati, si coudusi de principele Corecki; acestia furii asiediati In aripa dreptit, facia in facia, cu unit corpu de calarime, cornpusu de Tatan , Romani si Molclavi , in muneru ca de trel miT. Infanteria unguresca care putea sit ha multu de trel mit, fit asiediata in midi- loculu intregei armate a principelut Alesandru, en artileria care se asiedia pre o mica colina intent-in moda forte potrivitu; la aripa stitn- ga era totu restulu calarimet conduse de principit Alesandru, si Visnioviecki cumnatulit seti: in fine, bagagiulu era ca la o seta past inderetultt infanteriet, in intitritura uncle titbarise armata in noptea precedinte. Tiranulu Stefanu dispuindu-si deaseminea toot armata in diverse seadrone, pre la none Ore de diminetia incepit a bate din tunurile sale asupra ()stet BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 33 solent par dessus ses gens sans les offencer, sur laquelle confiance fut commando aux Cosacqs de donner la premiere charge sur le scadron des Tartares, qui s'estoit auance, et fut bien tost thine en pieces. Au mesme temps on fit debusquer vn gros de deux mine cheuaux legers, pour donner sur l'infanterie Hongroise, qui gardoit le canon, ce qu'ils executerent si courageusement, qu'en peu de temps partie de ladite infanterie fut renuersee par terre, et le reste mit les armes basses : de sorte que les gens d'Alexandre se rendirent facilement par ce moyen maistres du canon d'Estienne. Pendant ce combat, ce tyran ayant recognu que son infanterie s'en alloit (Waite, et par consequent que son canon estoit perdu, il fit auancer pour la secourir ce gros de caualerie que nous auons dit estre compose d'enuiron trois mille Vallacqs et Moldaues, lesquels eusseut reprins sans doute ledit canon: mais le genereux Prince Corestky auec Effect du Prince rn,doer. ses lanciers Polonois, leur coupa chemin, et les choqua si rudement qu'il en de- gerrclew tk tance. meura plus de la moictie sur la place, et le surplus fut mis en desroute. A cest escadron vn autre succeda incontinent, lequel estant aperceu dudit P. Corestky, it fit prudemment retraite vers son camp, voyant bien que ses gens s'etoient tenement lassez et fatiguez a tuer les ennemis, qu'ils n'estoient plus capables de rentrer au combat, qu'au prealable ils ne se fussent reposez. Ce fut lors que les Princes Alexandre, et Visnouiesky son fidele conducteur, s'acheminerent auec tout le reste de leur caualerie pour combattre ce dernier gros de l'ennemy, a quoy ils se porterent d'auiant plus virilement, qu'on les auoit asseurez que le Vaiuode Estienne y estoit; ce qui se trouua faux : et toutesfois tel aduis ne leur fut inutile: car cela les encourages encorens dauantage au combat qui dura plus d'vn quart-d'heure, pendant lequel temps le Prince Corestky eut le loysir de reprendre halaine, et de r'allier tout ce qu'il pent de ceux de son party pour secourir ceux qui combattoient, lesquels n'en pouuoient quasi plus: mesme le Prince Alexandre qui se trouua grandement engage: mais comme it veid approcher ledit secours inespere, cela luy fit reprendre ses forces et a tous ses gens, lul Alesandru, care observe indata ca generalulti artileriel se tine de cuventti, pentruca cea mai mare parte a bombelorti trecea pre de asupra omenilora sea, fare sa-I atinga; in acesta incredere, se dete ordine Cazacilorti ca mai antaiti sa lovesca. scadronulti Tatarilorti care pasise innainte, si indata 'ld si taiara in bucati. Tota intru acela timpti se comanda until corpti de done mil calarime usiord, ca sh, atace infanteria care pazih tunurile, si calarimea esecuta ordinea cu atata curagia incata in scurtti timpti o parte din disa infanteria fa culcata la pamenta, ceialalti pusera armele giosti; astfelia, omenii lul Alesandru usiorti putura sa apuce tunurile lul Stefanii. In nest& bataia, tiranula vediendu-si infanteria nimicita, si prin urmare tunurile perdute, tramise in ajutoriu -i corpula de calareti, celiz compusa, precurna aretaramii, din vro trei mil Romani si Moldovenl, cut fara indoela era sa si iea inapol tunurile; insa generosulu principe Corecky cu lh,nciarii sei Poloni le taut drumula si-I lovi atata de aspru incata mai bine de jumetate remasera pre loci', era ceialalti furl pusi in fug& Acestui scadrona urma indata unit altula pre care observandu-la Pr. Correcky, intieleptiesce se retrase spre castrele sale, bine vedienda ca omenii intru atata se ostenisera tilianda la inimici, incatti nu mai era in stare de a incepe lupta de not fara a se odihni mai anthill Atunci principil Alesandru, si credinciosulti sett conducetoria Visnioviecki, innaintara cu tote restula calarimei spre a combate acesta din urma corpa alit inimicului; si cu atata mai barbatesce se luptara incontra lora, fiindb-ca era asigurati ca Stefana Voda inca ar luhYparte la bataia ; dar mai in urma se aft ca nu era adeveratti ; cu tote acestea , asta scire nu le fit nefolositeria, ca-ci 'I incuragia inch, si mai multi la lupta care tint mai bine de unit carte de Ora; in care timpa principele Corecki suit indemanare de a respire si de a rea- duna pre tat cats putt din al sel, spre a ajutora pre cel ce se Welt si caril era de,* aprope de a nu mai pute tine bh,taia: insusl principele Alesandru, incaierata forte cu inimiculti, 5 34 TESAURU DE MONUMENTE 1STORICE et an contraire estonna de telle sorte ses ennemys, que tout ce qui restoit en vie se mit en fuitte et desordre. Quant a Estienne, ne voulant aller aux coups qu'il apprehendoit naturellement, it s'estoit retire parmy le reste de son infanterie, qui n'auoit point encores rendu de combat, et faisoit mine de vouloir mourir la, plustost que de se sauuer ; Mais voyant Fissile de ce dernier combat, et sadite caualerie du tout en desroute, it print bien tost resolution de se sauer ley mesme par la fuitte, sans auoir donne vn seul coup d'espee en toute ceste Faitte d'Estienne) u bataille; ce que voyant ladite infanterie, qui pouuoit encores faire vn grand effort, attendu qu'elle restoit en nombre de pres de 4 mille hommes tons fraiz, se rendit sans faire aucune resistance a la discretion des vainqueurs, et tons d'vne voix commencerent a crier, Vine Alexandre Vayuode de Moldauie. Les gens duquel Prince estoient tellement acharnez au combat, qu'on ne les pouuoit retenir de tuer ceux mesmes qui se rendoient, jusques a ce gulls entendirent qu'on sonna les trompettes pour rendre graces a Dieu tout sur le champ, de la victoire qu'il auoit donnee au Prince Alexandre, contre toute apparence humaine, les vaincus estans en beaucoup plus grand nombre que les vainqueurs. CHAPITRE XIIII. L'entree solennzelle du Prince Alexandre en la cite d' Yas, et comme it fut proclame Vayuode. LE mesme four de la victoire, qui fut obtenue sur les dix ou vnze heures du matin, le Prince Alexandre fit son entrée dans la cite d'Yas, ayant les Princes Visnouiesky et Corresky a ses costez, apres lesquels suiuoient immediatement soixante Caualiers Francois, armez de toutes pieces, dont le Capitaine s'appelloit Montespin, lesquels auoient remit' de Brands tesmoignages de leur vertu et courage en ladite bataille. La caualerie Polonoise, et les Boers de abia, mai putek tine lupta; dar indata ce vedia apropiandu - se acestti ajutoria nea- sceptatti, 'si reculese de nott puterile si elf' si omenil sei; era inimicil ast-feliti se ingrozira incite toti cats mai era in vietia apucaia fuga in disordine. Incata pentru Stefanti, elti, nevrendil a merge in facia loviturilora, fiindti fricosti dela nature, se retrasese in midi-loculii infanteriei ce-I mai remasese si care inca nu luase parte la Maid, si se prefaces ea ar fi mai gate a mud dealu a sap& prin fuga. Vedienda ins& resultatula acestei din urma lupte, si tote calarimea desfacuta, se decise indata a-si data scaparea in fuga, fare a fi scosa sabia de loco in tota acesta batalia; atunci infanteria lui, care putea sa fad inca o frumOsa, incercare, fiindti-ca era in numeru aprope de 4 mil ()meld, toti neatinsi inca de focti, se supuse fare nici o resistintia la discretiunea invingetorilora, si totl cu o voce incepura sa, strige : Sa traiesca Alesandru Domnulti Moldaviel. Era omenil principelui atatti era de inviersiunati, incata nu-I putea retire de a ucide chiarti si pre aceia carii se supunea, papa ce audira sunandii trambitiele ca sa aduca indata multiamita lui Dumnedieti, pentru invingerea ce dete principelui Alesandru, incontra a tots prevederea ominesca, fiindil cei invinsi cu multu mal numerosi decatti invingetorii. CAPU XIIII. Intrarea solemnci a principelui Alesandru in Iasi, si cumti fu prochicimatii Domna. Teat intru acea di a invingerel care se castiga pre la diece-unsprediece ore de diminetia,, principele Alesandru intra in Iasi, mergencla alaturea cu densulti principil Visnioviecky si Corecky, unmediatil dupo, acestia urma cinci-dieci cavaleri francesi, in complete armature, alit carorti capitand se numia Montespin, si caril dedesera in acesta batalia marl probe de BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 35 de Moldauie marchoient apres peslemesle, et les Cosacqs, moins cupides d'honneur que de butin entrerent les derniers de tons les Bens de cheual, ayans encores leurs pelissons hideux a voir, et quasi tous ensanglantez du sang des ennemis, dont ils faisoient gloire. En dernier lieu, l'infanterie suiuoit auec le canon, et tout l'attirail, ce qui dura plus de trois heures a passer. Comme le Prince approcha du Chasteau, toutes les trompettes, flustes, et tambours cornmeneerent a faire vne chamarre en signe de rejoitissance par l'espace d'vne demie heure. Cependant le Prince Alexandre suiuy des plus grands Seigneurs de son armee entra dans vne grande salle bien paree, oii it y auoit vne chaise assez haut esleuee et couuerte de velours incarnadin, ol it s'assit, et la fut salad et proclame par tous les grands Seigneurs, puis par les Boyards ou Nobles, Prince et Vayuode de Moldauie, ce qu'il n'auoit iusques alors voulu accepter. Apres ceste proclamation, Alexandre conuia les principaux a souper, et se rejotiir auec luy, a quoy ils passerent vne partie de la nuict, puis chacun se logea le mieux qu'il pent dans la cite, qui estoit abandonnee de tous ses Citadins. CHAPITRE XV. Comme le Prince Alexandre enuoya querir les habitans de la cite d' Yas, et depescha des Am- bassadeurs vers le grand Seigneur, qui furent pris et executez a mort par le commandement du Tyran. LE lendemain le Prince Alexandre avant sgeu que plusieurs des principaux habitans d'Yas s'en estoient enfuis dans les montagnes et forests du pals, en attendant l'issue de ces troubles, enuoya quelques Boers vers eux pour les conuier de retourner en toute asseurance en leurs maisons, et afin de leur faire place, vne partie de l'armee sortit de la cite, a laquelle on fit tenir la campagne a deux ou trois lieties a l'entour, et fut enuoye quinze tens virtute si curagiti. Cavaleria polka: si boiarii moldoveni merges in urma acestora, amestecati; era Muhl cArora mai multti le era aminte de prada decatti de onOre, intrara cel din urma dintre toff calaretil, imbracati in coj6cele lorti urite la vedere si mai tote pline inca de sangele inimiculul, lucru cu care se 'Ana. In urma venia infanteria, urmatA de artileril, si de tote carele; si tinit acesta intrare mai bine de trel ore. Indata ce principele se apropia de casteliz, incepurA in semnti de bucuria, a resuna in timpti de o jumetate de ors tote trambitiele, flautele si tobele. Intr'aceea, principele Ale sandru, urmatti de cel mai de frunte al Ostei sale, intra intr'o sal/ mare bine gatitl, unde se afla unit trout innaltil ridicatit si acoperitil cu catifea, in care se puse de siedift; aci fit salutatit si prochilmatil decatra toti cei mal marl, apol decatrA boiari, de Domnti si Voivodit alit Moldaviei, titlu ce panl atunci nu voise a acesta. Dupi acesta prochilmare, Alesandru pofti la masa pre cel mai de frunte ca sa ospeteze si sl-si petred impreuna cu densulti ; aci petrecura o parte din nopte ; dupa aceea se duse fil-care sä mail unde a pututti mal bine in cetate, care era Orbit/ de toti cetatianii. CAPU XV. Clang principele Alesandru trdmise sa' chime acasci pre locuitorii din Iasi; si trdmise ambasadori la sultanulic, carii furl prinsi si ucisi din ordinea Tiranului. Ix diva urmatoril, principele Alesandru aftandti ca mai multi din locuitorii de frunte al Iasilorti, se retraserl in muntii si padurile tierel, asceptandl resultatull turburarilorti, tramise cats -va boiari la densil, ca sa -1 poftesca a se inturna in tots sigurantia la casele lint; si spre a le face loctl, o parte din Oste est din omit si se asiedia in castre in distantil de doue -trei lege impregiuril; apol se espedira la Vasluiti, o mile cinci sute omeni pedestri, 36 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE hommes de pied, et cinq tens cheuaux conduits par le Prince Correcky en la cite de Vasseloye, parce que c'estoit par la qu' Estienne s'en estoit enfuy, et qu'il pouuoit retourner en Moldauie. Quanta l'artillerie, partie fut menee en Pologne, et partie fut conduite en la forteresse de Cochiue, qui est comme l'Arsenac de la Moldauie. Au mesme temps, le Prince Alexandre sgacbant bien qu'il n'y a pas moms de gloire a conseruer que d'acquerir, assembla tous les plus grands et plus experimentes Seigneurs de sa Cour, pour aduiser ce qu'il luy conuenoit faire pour se maintenir en cet Estat, qu'il auoit fraischement acquis a la pointe de l'espee. Il fut resolu entre autres theses, gull faloit promptement enuoyer des Ambassadeurs vers le grand Seigneur, pour luy faire entendre, que ce n'auoit iamais este ]'intention du Prince Alexandre de prendre les armes contre sa Majeste, ny de soustraire la Moldauie de son obeissance, mais qu'il auoit este recherché et inuitd a ce faire iusques en Pologne, par les Boyars de Moldauie, pour les cruautez inaudites du Vayuode Estienne, lequel auoit resolu d'extirper entierement la noblesse dudit pais, en ayant fait inhumainement mourir vn grand nombre et des plus signalez, sans luy en auoir donne aucun iuste subject. C'estoit aussi pour remonstrer audit grand Seigneur, que Tors que sa Majeste auoit pourueu et nomme ledit Estienne Vayuode de Moldauie, it auoit suppose faussement qu'il estoit fils d'vn Prince de Moldauie, et qu'il n'auoit pas este aduerty par ses Bachatz et Conseillers, que son predecesseur auoit accorde et promis au deffunct Pere dudit Prince Alexandre, et au Prince Simeon son oncle. Qu'apres son deeds ses enfans masles luy succederoient audit Estat, moyennant qu'ils ne s'en rendissent point indignes, et qu'ils luy aquittassent tousiours le tribut annuel de quarante mille squins, la continuation duquel tribut depuis la m ort de Hieremie auoit este offert par le Prince Costantin son fils aisne, a Houssine Aga, lors qu'il fut enuoye pour establir ledit Estienne, comme encores ledit Prince Alexandre promettoit de le payer a l'aduenir, et s'il estoit besoin, bailleroit be Prince Bougdan, son frere, pour plege et caution de ]'execution de ses promesses, pendant la premiere annee. Ces instructions ayans este mises entre les mains des Ambassadeurs esleus par ledit si tint). sute calareti condusi de principele Corecky, fiindii-ca Stefanie pre acolo fugise, si pa- tea sa se intorca erasi. Ce se tine de tunurl, acestea, parte se tramisera in Polonia, parte in fortaretia Hotinului care se with privi ca unit arsenalit alit Moldaviei. Tat intru acelit timpt, principele Alesandru, bine sciindii ca nu e mai mica gloria a conservh dealt a chstigh , adunh pre ton eel mai marl si mai esperimentati al curtei sale, spre a se consulth, ce este de fiicutit spre a se pate sustine in tiera ce acumt o c'astigase cu ascutitult sabiei sale. Intre altele se decise ca, numal dechtti sa se tra,mitA soli la sultanulti spre a -lit face sa intielega ca nici odata principele Alesandru n'a mitt cugetit sa ridice arms incontra maiestatel sale, nici sa scota Moldavia de sub ascultarea sa, ci ca boiaril Moldaviei at venitt la densulti pans in Polonia, de Pat poftitt sa vina, din causa neauditelorti crudimi ce laza Stefant Voda, care-si propusese sa stirpesca de totit pre tote boiarii tierei, omorindu dintr'insil unit mare numerti, din cei mai insemnati, fart ca sa -I fit datit vreo justa causa. Tat de odata sa arete sultanului, ca atunci chndt maiestatea sa a numitu pre Stefant de Voivodit alit Moldaviei, a presupusii cu gresiela ca el i ar fi flit de Domnit; si ca Pasii si Consiliarif see nu l'ati facutt luatoriti aminte ca predecesoriulit set a fostti acordatt si promist repausatului Irimia, parintele, precumt si repausatului Simeon, uncbiulti principele). Alesandru, ca, dupa mortea lui Irimia Voda, fiii acestuia alt sa urmeze pre tronulti Moldaviei, nurnai sa nu se fact nedemni de acesta, si sa respunda sultanului totdeauna tributult anualit de patrudiecl mil de galbinl, care tributti, dupa mortea lui IrimiA se si oferise dealt% flit -set celti mai mare, principele Constantine, lui Husein Aga, care fu- sese tramisu ca sa asiedie in scaunti pre munitult Stefanti; precumt si principele Alesandru rota promite a-lie respunde de ace innainte ; si cl6ca s'ar cere, elti, dreptti sigurantia a promisiunilorii sale, va tramite ostaticu pentru anulti anthiu, pre fratele set, principele Bogdant. Nadu-se aceste instructiuni in mhnile solilort alesi de principele Alesandru, el si BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 3T Prince Alexandre, ils s'acheminerent promptement vers Constantinople : mais au lieu de pas- ser par la Trace qui estoit le chemin plus court, et plus droit, ils furent necessitez d'aller par la Transsiluanie, de crainte d'estre empeschez par les Bens de guerre, qui lors troubloient toute la Trace. Estans arriuez a l3ude, ils allerent faire la reuerence au Bacha, qui lors -y commandoit, lequel estant amy particulier d'Estienne, retint du commencement lesdits Ambassadeurs prisonniers, en violant le droit des Gens, gardez par les plus barbares nations; et depuis les fit conduire a Braille, oit ledit tyran s'estoit refugie. L'on dit qu'il donna quinze mine squins de recompense audit Bacha, et pour se vanger en quel- que sorte du Prince Alexandre en la personne de ses Ambassadeurs, leur fit trencher la teste vn soir apres soupper, et jetter leurs corps dans le Danube. Execution des Ambassadeurs Alexandre, par le commande- La mort de ces Ambassadeurs fut de tres-grande importance au Prince meat d'Estienne. Alexandre; car cela fut cause que le grand Seigneur ne fut pas aduerty au vray de ce qui s'estoit passé en la Moldauie, et de ce qu'il ne remit pas les compliments, offres et sousmissions, de la part d'Alexandre, dont il fut tenement irrite contre luy, qu'il iura sa ruyne, comme il sera monstre par cy apres. CH APrPRE XVI. Estienne reuient en Moldauie avec nouttelles forces: la rebellion et deffaite des habitans de Horreoua, par le Seigneur Visnouisky. DEPVIS Estienne ayant ioint 4000 Vallaqs, que le Prince de Vallachie, append Migna, luy enuoya pour le secourir, et ramasse tout ce qu'il peut du reste de ceux qui l'auoient suiuy, il reprint le chemin de la Moldauie; dequoy le Prince Alexandre aduerty, il enuoya le Prince Correcky auec six mille cheuaux , partie Polonois , et partie Cosaqs a Ticouhc, qui est vne ville frontiere assez bonne, pour l'attendre au passage. Et quant au Prince plecara numal decatti la Constantinopoli ; dare in loci' sa trdca prin Tracia pre unde era (humid cela mai scurta si mai dreptil, furs nevoiti a merge prin Transilvania, temendu-se sa nu fie impedecati in drumula lorti decatra soldatil ce turbura atunci tote Tracia. Ajungendti la Buda, mersera sa complimenteze pre Pasia, dar acesta flinch"' arnica lui Stefanti, mat antaia '1 puse la inchisoria, violandit dreptula gintilora care -lit observe si poporele cele mai barbare; era dupa aceea '1 tramise la Braila unde fugise tiranulti Stefanit. Se dice ca acesta tramise numitului Pasia, o recompense de cinci-spre-diece mil galbini; si spre a-si resbuna intr'unit moda ore-care de principele Alesandru in persona solilora hit, intr'o sera dupa dna puse de le taia capulit, si le arunca trupurile in Dunare. Mortea acestorti soli ava grele urmari pentru principele Alesandru, pentruca de ad urm'a ea, sultanula nu putit sa die adeverulti asupra celorti ce se petrecura in Moldavia, si ca nu putts priimi complimentele si inchinatiunile lui Alesandru, pentru care luau asia se int6rita incontra lui, indta jury pierderea lui, precumti se va areta mat la vale. CAPU XVI. Stefanti se intOrce in Moldavia cu none puteK: rebeliunea si suptcnerea locuitorilorii din Orhei, pe writ 1 invinge Visnioviecky. Dupa, aceea Stefanit luandii langa sine patru mii de Romani ce-i tramise intriajutoriti Michnea Domnulu Tieret-Rontanesci, si adunandii tail ce-i mai remasese din ostea de mat inainte,lua erasi drumulit Moldaviel. Insciintiata de acesta principele Alesandru, tramise pre principele Corecky cu siese mil calareti, parte Poloni si parte Mad, ca sa -lit ascepte In Tecuci, care este unit pre-bunit 38 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE Alexandre, it demeura a Yas auec Visnouiesky: et le reste de son armee pour la conseruation du pays, et empescher qu'il ne se fist quelques nouueaux remuemens en faueur d'Estienne, Sonlenement des qui auoit encores des intelligences. Et de fait ledit Prince recent nouuelle peu habitans de Hor- de iours apres, que les habitans de Horreoua (qui est vne contree en Moldauie, , reona, gni sent deffatta en partie laquelle contient enuiron quinze ou seize lieues francoises de tour) s estoient mis auec les Tartares. en armes, et ioinct auec vne grosse trouppe de Tartares pour le venir attaquer, scachant Bien que le Prince Correcky estoit empesche ailleurs, auec partie de l'armee polonoise. Alexandre n'attendit pas que ces reuoltes le vinssent inuestir dans Indite Cite d'Yas; ains enuoya au deuant Visnouiestky son beaufrere, auec ce qu'il peut ramasser de gens, taut de pied que de cheual. Its se rencontrerent a deux lieues seulement de ladite Cite, et d'abord se firent quelques escarmouches asses viues, puis ledit Visnouiestki, .auec sa troupe de gens de cheual fort bien armez, alla fondre sur l'escadron des Tartares; auec vne telle vigueur, qu'il en demeura plus de la moitie estendus sur la place, et les autres s'enfuyrent, ou furent prins prisonniers, ensemble tons ces pauures habitans de Horreoua, lesquels furent amenez en la Cite d'Yas en forme de triomphe : les morts ayans este contes, it s'en trouua bien huict tens, taut Tartares, qu'autres, et des Polonois, cinquante seulement, et quelque centaine de blessez. Le Prince Alexandre ayant au mesme temps receu la nouuelle de ceste deffaite, en fut extremement ioyeux, et monsta a cheual auec sa compagnie Francoise, qu it auoit seule- ment reseruee pres de luy, et fut au deuant dudit Visnouiestky, qui n'estoit plus qu'a vn quart de ilea de ladite Cite d'Yas, affin de le congratuler et toute sa suite, de l'heureuse victoire qu'ils auoient remportee sur les ennemis. Ce qu'ayant fait, auec mille compliments et embrassades de part et d'autre, it jetta l'oeil sur ces pauures habitans de Horreoua qu'on amenoit comme vne trouppe de moutons, et en eut telle commiseration, qu'au mesme temps it les renuoya apres leur auoir fait faire serment de fidelite, esperant que cela seruiroit pour ramener a son obeyssance ceux qui luy estoient encores contTaires ; qui est vne tres-bonne maxime, attendu qu'il n'y a rien qui oblige taut les coeurs des peuples a aimer leur Seigneur, orasid de margine. Incatti pentru principele Alesandru, elu remase la Iasi impreuna cu Visnioviecky si cu restuld armatei, pentru a-si conserva tiera, si a impedeca sa nu se faca nescareva turburari in favorea lui Stefanie carele avea inca legaturi in dell,. Si intru adevert, Cate -va dile dupa aceea , principele priiml scire cumca locuitorii din Orhei (unit tinutti alit Moldaviei de vro 15-16 lege francese) se inarmasera, si unindu-se cu o trupd, mare de Mari venia sa ata- ce pe principele, bine sciindu ca Corecky era ocupatii aiurea cu o parte a ostei polone. Alesandru nu ascepta, ca resculatii sa vind sa-ld incungiure in Iasi, ci tramise innaintea lore pre cumnatu-see Visnioviecky, cu cat! omen! putii sa adune, pedestri si calari. Se intelnird la (Mile lege de disuld orasid, si mai antaid urmard orecare mid atacuri forte viie, dupa care Visnioviecky, cu corpuld calarilord se! forte bine inarmati, Waal asupra- Tatarilord, cu atata vigore, incatti mai bine de jumetate dintr'insii remasera culcati la ph,mentd, ceialalti apucard fuga, see cadiura, prinsi, dempreuna cu toti acei sermani locuitori din Orhei, caril furs adusi la Iasi in forma de triumfii. Numerandu-se ces morti, se gasira optii sute Mari si altii; era Poloni, numai cinci-dieci morti, si vro suta vulnerati. Principele Alesandru priimindd scirea acestel invingeri, se bucura forte multit, si incalecandd pre cald impreuna cu compania sa francese care singura o tinuse pre rang sine, est intru intimpinarea lui Visnioviecky care nu mai era decatt in departare de unit carte de lega dela Iasi, spre a-I gratula cu totii de fericita invingere ce castiga asupra inimicilorit. Facendu-se acesta cu o miie de complimente si imbragisiari de o parte si alta, principele si-arunca ochil asupra bietilord locuitori din Orhei, pre carii-i aducea ca o turma de o!, si atata compatimire cuprinse, inatti puindu-i sa jure credintia, numai de CAM 'I lash sa merga liberi la ale sale, sperandt ea acesta va servl sa intorca la supunere si ascultare si pre ceialalti ce-I mai era contrail; si acesta e o masima pre -bona, pentruca nimica nu castiga mai multd inimele popOrelord spre a iubi pre Domnitoriuld lord , ca dementia si BARE! HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 39 que la clemence et debonnairete: mesmement apres qu'ils ont esprouud les rigueurs et vexations d'vn Prince cruel, et inhumain comme estoit Estienne. auons CHAPITRE XVII, Seconde deffaiete d'Estienne par le Prince Correcky, et sa fuitte. APRES que le Prince Alexandre eut rendu graces a Dieu de ceste nouuelle et inopinee victoire, et fait tirer en signe de recognoissance tous les canons qu'il auoit retenus, it depescha vn G-entilhomme a, Ticouhc vers le Prince Correcky, pour luy annoncer ces bonnes nouuelles, dont it fut extremement aise: it estoit au mesme temps empesche a. disposer ses gens de guerre, pour aller au deuant d'Estienne qui retournoit en la Mol-i Rencontre du dauie, auec les trouppes que le Princes Michna lui auoit enuoyees, comme nous nee: gCeonrsr edcg dit cy dessus ; La rencontre se fit en vne campagne bornee d'vn coste del banns. la riuiere de Sirette, qui separe la Moldauie de la Valachie. Ils commencerent a s'escarmoucher de part et d'autre, des les dix heures du matin, et continuerent iusques sur le midy, auec pareil aduantage ; mais le Prince Correcky ayant eu aduis qu'Estienne estoit au milieu d'vn gros de caualerie, qui estoit distant d'enuiron deux cens pas de lui, ioignit a, sa trouppe quatre cens Gerbeys fort bien armez et conduits par vu fort valeureux Capitaine, du nom duquel it ne me souuient pas, et auec eux s'auanca an grand trot vers Charge furieuse ledit gros, et le chargea d'vne telle impetuosite, gull fut contrainct de reculer du Prince reeky sur Corses ennemys. plus de cent pas en arriere, combattant neantmoins en sorte que l'euenement en estoit fort douteux ; ce qu'estant recogneu par vu autre des Capitaines dudit Prince, qui conduisoit vne compagnie de cinq cens cheuaux legers, it courut au secours dudit Prince si a propos, qu'Estienne et ce qui luy restoit de gens de cheual, furent contraincts de tourner le dos, et furent poursuiuis plus d'vne lime, taillant tousiours en pieces ceux{ d'Estienne qui demeuroient derriere. Cependant Estienne gaigna le haut auec le gros qu'il auoit bunetatea, mai alesti dupa asprimea si apesarea unui principe crudit si neomenosa precumit era Stefantl. CAPU XVII. Stefanie invinsd a doua ors de principele Corecky, si pusei in facia. DUPA ce principele Alesandru aduse multiamita lui Dumnediet pentru acesta nOua si neasceptata invingere,.si intru semnti de recunoscintia puse de trasera cu tote tunurile ce avelt, apoi tramise unit omit de frunte la Tecuci la principele Corecky, pentruca sa-I anuncie aceste sciri bune, de care principele se bucura forte. Tait intru acelti timpit Corecky era ocupatit cu dispunerea ostasilorit set, spre a merge intru intimpinarea lui Stefano care se intorcea in Moldavia, cu ajutoriulit ce-i tramisese principele Michnea, precumit aretarama mai susit. Intelnirea urma pre o campia ce se marginesce de o parte cu Siretulit, care desparte Moldavia de Tiera-Romanesca. Sca'rmanarile incepura de o parte si alta, dela diece 6re de diminetia, si continuara pans catra amediadi, cu asemine sucesit pentru ambe partile. Atunci principele Corecky, insciintiandu-se ca Stefano se afia in midi-locula unui corgi de cavaleria ce era in distantia de vreo done sute past, .lua pre Maga, trupa sa, patru sute de Gerbey forte bine armati si condusi de 'anti capitana pre-valorosa de alit carui nume nu-mi aducit aminte, si innainta cu acestia in mare tropotit spre acela corpit alit lui Stefanti, si -lit lovi cu atata furia, incata fa silitti a se retrage mai multi' de o suta de past inderetti, luptandu-se insa astfelia incatti resultatulit era la indoela; acesta observandit unit OW capitanti alt principelui, care conducek o ceta de cinci sute calari usiori, curse la timpit inteajutoriula principelui, asia incatti Stefanit si calarii ce-i mai remasera, furl constrinsi a in- three spatele, si persecutati mai bine de o legs, Cada Watt in bucati tots cati remand. mai 40 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE retenu pour la conseruation de sa personne, plustost que pour combatre. Au retour de la chasse des ennemis, le Prince Correcky fit conter les worts de coste et d'autre, et se trouua que de la part d'Estienne it estoit demeure sur le champ pres de trois mil quatre cens hommes, sans les blessez et prisonniers, et de son coste trois cens cinquante seulement. CHAP1TRE XVIII. Comme le Prince Correcky mit hyuerner ses trouppes en diuerses citez, et s'en retourna Yas, oe4 it fut parle de le marier auec la Princesse Alexandrine. LE mesme four de la victoire obtenue, qui estoit le douziesme Nouembre, le Prince Correcky retourna auec la plus-part de son armee a Ticouhc, ou ils rendirent graces a Dieu, et fit rafraichir ses gens deux ou trois loin's; et d'a utant qu'il commencoit de faire fort froid, it mit hyuerner ses gens de guerre aux citez de Ticouhc, la Berlade, Romanatirgou, et Vasseloye, et s'en retourna auec cent cinquante cheuaux seulement a Yas, ou it fut receu du Prince Alexandre, et de tous les Seigneurs de sa Cour, auec l'accueil et l'honneur qui estoit deu a son excellence, et a sa valeur. La Princesse qui estoit encores en Pologne, estant aduertie de tous ces heureux succez, retourna en la cite d'Yas, et y amena auec elle le Prince Bougdan son plus ieune fils, et la Princesse Alexandrina sa fille, qui restoit encores a marier. On ne scauroit imaginer combien de conplimens et de bons accueils se iirent de part et d'autre, a leur =Wee en ladite cite d'Yas ; ce ne furent que festins et rejouyssances, tart en publicq qu'en particuher, l'on y commenca a traiter du mariage d'entre le Prince Correcky, et la Princesse Alexandrina et cut este ledit mariage bien tost accomply, si Bellonne ne s'y fust opposee, en suscitant de nouuelles armees encores plus puissantes que les precedentes , pour exercer derechef les vertus et courages desdits Princes, et la patience de ces deux Amants qui in urma. Intr'acestea Stefani1 ajunse pre o colina, cu trupa ce pastrase pre Fang sine nu a- tata pentru a se lupta catil pentru scaparea personei sale. Intorcendu-se dela Om inimicului, principele Corecky, puse sa numere mortis de o, parte si de alta, si se afla ea din partea lui Stefanit remasesera pre campulii de lupta aprope trei mil patru sute, afara de cei vulnerati Si de cei prinsi ; era din partea sa, numai trei sute cinci-died. CAPU XVIII. Cumil principele Corecky trdmise trupele sa erneze in mai multe cetdtt; end densulil se inturnd la Iasi, unde se fcicit vorbd de a-la cciseitori cu principesa Alesandrina. IN dioa invingerei, care era, dioa de 12 Nouemvre, principele Corecky se intorse la Tecuci cu cea mai mare parte a ostei sale, unde multiamindu lui Dumnedieii, lass pre ostasi sa odichnesca vro doue-trei dile ; apoi, fiinda-ca incepuse a fi forte frigii, '1 tramise sa erneze la Tecuci, Berladii, Romani si Vasluiu, si se intOrse la Iasi numai cu o suta cincidied calari ; ael fa priimitil de principele Alesandru si de mai marii curtii sale, cu onorea ce se cuvenia unut barbatit atatil de escelentil si valorosii. Principesa ce se afia inca in Polonia, insciintiata despre tote aceste fericite sucese, se intorse la Iasi, si aduse cu sine pre principele Bogdanii, fiiulii sea celii mai tenerti, si pre fiia-sa principesa Alesandrina care avea inca sa o marite. Nu-si 'Ate cineva imaging priimirile si complimtntele ce se facura de o parte si alta, la sosirea lore in Iasi: festinele si petrecerile, publice si private, nu mai ayea capetii. Atunci incepura a trata si despre casatoria intre principele Corecky si principesa Alesandrina; si acesta casatoria era sa se si faca, decd alta n'ar fi fostti voia Belonei, ridicandil none armate, mai putinti inca si de catti cele de mai innainte , spre a pune din nou la proba virtutile si cura.giulii disiloru principi , si BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAIIIk. 41 s'aymoient reciproquement l'vn l'autre, des leur plus tendre ieunesse, et ne desiroient rien plus que l'accomplissement de leers chastes desirs, par l'estroict lien d'vn sainct Hymenee. CHAPITRE XIX. L'enuoy que fit le grand Seigneur Hebrein Bacha, vers Hie lina Prince de Val lachie, et Estienne, pour leur porter des Caphtanes, et comme l'Ambassadeur d'Alexandrie fut retenu prisonnier par ledit Bacha, et enuoye aux galeres, POUR done continuer la deduction des nouuelles affaires qui suruindrent et troublerent le repos desdits Princes plus que iamais, it conuient scauoir que sur la fin dudit mois de Nouembre mil six tens seize, iN eurent aduis que Michna Prince de Vallachie, Nouembre 1616. auec vn Bacha nomme Hebrein les venoit trouuer auec vn armee de quarante mille hommes, partie Tures, partie Tartares et Vallacqs, pour secourir le Vayuode Estienne ; et de plus, que Betleen Gabor Prince de Trassiluanie, auoit aussi charge du grand Seigneur d'armer contre eux, et leur courir sus, qui estoit en effect vile fausse al- ramie al:trine lame; car ledit Bacha auoit bien este enuoye par le grand Seigneur, pour ap- doixiiinueedra,.A1 porter des Caphtanes (ce sont des robbes de drap d'or que le grand Seigneur enuoye aux Princes qui sont sous sa domination, par grande faueur) taut audit Michna, qu'audit Estienne, qu'il estimoit estre paisible possesseur de la Moldauie mais Lon pas auec vne armee, ny en intention de faire la guerre contre lesdits Princes : car it ignoroit encores ce qui s'estoit passé contre Estienne. Et neantmoins lesdits Princes estimans que cet aduis fist vray, assemblerent le Conseil, oir se trouuerent tons les plus grands seigneurs de la Cour, Pt y fut resolu, Qu'il seroit enuoye vn Ambassadeur en torte diligence vers le Prince Michna, tart pour scauoir quel estoit son dessein, que pour recognoistre au vray s'il s'acheminoit vers In Moldauie, et auec quelles forces. La charge de ceste Atubassade fut donnec a vn braue Gentilhomme Polonois nomme Boyarstky, lequel partit incontinent de la cite d'Yas, et ne flit rabdarea acestora dot amantt cant se iubia imprumutatu din prima loru junetia. si ardea de dorula cela casta de a se vette odata intrunitr prin legatura cea sacra a casittoriet. CAPU XIX. Sultanulti triimite pre Ibraim Pasia la lllichnea. Bomnulii Tierei-Romeinesci, si la Stefanie, ca so- le adueti caftane; si C101171 acestii Pasia prime pre «mbasatoriulgi m i Alesandru treimise la galere. SPRE a continua espunerea intemplariloru ce urmara si turbutara repausulu principilora mai multi decata vercandii, se cuvine a sci ca, pre la finele lin Nouenivre 1616, priimira scire ca Michnea Donmulu Tieret-Romanescr, impreuna cu unu Pasia, anurne Ibraini, avea, sa vine asupra lori si intr'ajutoriuli lul Stefan(' Voda, cu o armata de patrudiecl mil, parte Turd, parte Mart si Romani; si mat multu, ca Betlen Gabor principele Transilvaniei, deaseminea era insarcinatu din partea sultanulul, ca sa se intrarmeze si sa se ridice incontra loru. Acesta scire insa era falsa, pentruca disula Pasia de si era tramisu intru adevert1 de sultanuli, insa cu scopa de a aduce cattane (acestea stint vestminte de panura intraurita, care sultanula le tramite principilora ce stau sub puterea sa, in semnil de mare favore) atatti lut Michnea, catu si lei Stefana despre care credea ca donntesce in pace in Moldavia; dar nu era tramisu cu oste, Ind cu scopu de a face resbeli disilori principi, ca-et inca nu aflase de cele ce se petrecusera asupra lin Stefaua Voda'. Si cu tote acestea dish principi, credienda cumca acea scire ar fi adeverata, convocard consiliulu in care se atla tots 0menii eel mat marl at curtei, si se decise ca, numai decatu sa tramita unit solu la Michnea Voda, atata spre a afla care era planulti hut, cata si spre a set decd intru adevera plea asupra Moldaviel, si cu cc puterl. Cu acesta solid fd insarcinatu unit bravu nobilu polonu, 6 42 TESAUltU DE MONUMENTE ISTORICE pas beaucoup auant en la Valachie, qu'il scent que le Prince Michna estoit lors en sa ville de Bouza, qui n'est distante des frontieres de Moldauie que de 20 lieues Francoises au plus. Ledit Ambassadeur estant arriue a Bouza, et poursuivant son audience deuant Michna, fut par luy renuoye audit Bacha, lequel demanda d'abord a l'Ambassadeur, sans entendre le sujet de son Ambassade, Qui auoit fait son maistre Alexandre si hardy, que de prendre et porter les acmes sur les terres dudict grand Seigneur sans son pouuoir ? dont it Retention de , mbassadeu: d'Alexandre par send .chastie tost ou tard, et ceux qui luy prestoient ayde et confort: et a Ebrahin !tuella. finstant commanda qu'on lui mit les fors aux pieds et aux mains, comme s'il eut este quelque voleur, ou quelque miserable captif. Les seruiteurs de l'Ambassadeur voyans qu'on traittoit de telle sorte leur maistre, s'euaderent le mieux gulls peurent, de peur qu'on ne leur en fist autant, et s'en retournerent a Yas pour denoncer au Prince Alexandre ce qui estoit urine a l'Ambassadeur, et asseurerent que Michna n'auoit point de corps d'armee, et ne pensoit pour lors d'aller en Moldauie. L6 Bacha desdaignttnt de parler d'auantage audit Ambassadeur, donna charge a quelqu'vn de ses officiers de l'interroger bien par ticulierement de tout ce qui se passoit pres d'Alexaudre, et combien it auoit de gens de guerre: et peu de iours apres s'en retourna a Constantinople, et emmena auec luy ledit Ambassadeur. Arriuez qu'lls furent audit lieu, on enuoya l'Ambassadeur au Divan, c'est a dire au Parlement, of ayant este derechef interroge par vn Veyzir, it fut en fin condanme par luy aux galeres perpetuelles. Voila comme ces barbares tiennent peu de compte de violer le droict des Gens, principalement a l'endroit des Chrestiens, presumant que tout le monde doit flecltir sous eux, comme s'ils estoient Dieux en terre. CHAPITRE XX. Ambassadeur enuoye par le Prince Alexandre vers Betleen Gabor Prince de Transsiluanie: et la responce qu'il luy fit. ON auoit aussi depesche de la part du Prince Alexandre vn autre Ambassadeur vers anume Boyarstky, care si plech din Iasi numal dechtit, si de abia, intrh in pamentulti TiereiRomanesci, si atia. ca Michnea Voda era deja la Buzeft, in departure multit de dou6diecl de lege dela marginile Moldaviel. Numitulfi solu ajungendft la Buzet, starui sa capete audiintia la Michnea Voda, care 'lit tramise la Pasia; era acesta, Lira sa asculte scopulu soliet sale, innainte de tote '1u intreba: tine a &cat' pre domnu-seu Alesandru atatil de cutedi'atoriu ca sa apuce arme si sa porte resbelft pre panentulft marelui sultana fara, vreo porunca din partea acestuia pentru care cutediare 'si va luit pedepsa mat curendil as ma! Cardin si elft si aceia call! 'I Merl lama de ajutorift. Si indath poronci ca sa-z punh fere la maul si la piciore, ea la unit telhariu seu ca la unii vat captivii Vediendit acesta emenil solulul, scaph care cumu putt, de tenth sa nu patiesca si ci tail asia, si se intorsera la Iasi, spre a areth principelui Alesandru ce a patitiz' solulat, ei asigura ca Michnea nu avea este cu sine, nice avea, de gandil sit vina asupra Moldaviel. Era Pasia crediendft mai pre giost de sine a vorbi eta insusi cu solulu, insarcina pre nimbi din omenii sei, ca sa-lu intrebe cu deameruntulti despre totu ce se petreceit impregiurulti lul Alesandru, si cata este are; si preste pucine dile se intorse la Constantinopoli, Wanda cu sine si pre numitulti soli'. Indata ce ajunsera in Constantinopoli, tramise pre solu in Divanti uncle de nos fa supusii la cercetare prin Vezirti, si in fine fit condamnatu la galere pre vietift. Eta emit acesti barbar! raft intro nimicti a viola dreptulu gintilorfi, mai alesti in privirea Crestinilorti, crediendit ca tots lumen deve sa se inchine lora ca si cumu ei alit fi Die! pre acesta pamentit. CAPU XX. Principele Alesandru trdmite soli la Betlen Gabor principele Transilvanief, si respunsula ce -I dote acesta. DE aseminea se tramise unit soli' din partea lul Alesandru catra Betlen Gabor principele BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 43 Bet leen Gabor Prince de Transsiluanie , lequel estoit lors en sa vine de Fureuar, appellee des Latins, Alba lulia en laquelle ledit Prince tient ordinairement sa Court, il receut ledit Ambassadeur fort humainement, lequel luy remonstra, que le sujet de son Ambassade estoit, Que le Prince Alexandre son maistre auoit este aduerty qu'il faisoit quelque leuee de gees de guerre pour aller se joindre auec Michna Prince de Valachie, afin de luy faire la guerre, ce qu'il ne pouuoit facilement se persuader, attendu que de longue-main it auoit fait profession d'amitie auec son feu pere, de laquelle it n'estimoit pas lui auoir donne occasion de se departir, le priant et conjurant de ne s'entremettre point des affaires quit auoit a demesler auec Michna, et qu'en recompence, s'il se presentoit suject de le seruir, it s'y employroit de tout son pouuoir; et comme ledit Ambassadeur eut acheue sa harangue, il presenta audit Prince les lettres que son maistre luy escriuoit sur le mesme suject. La responce dudit Betleen Gabor ne fut mitre sinon, Qu'il n'auoit iamais projette de leuer les acmes, ny d'entrepreudre aucune chose contre le Prince Alexandre, le pere duquel estoit de vray son amy, et ne tiendroit iamais en luy, que ceste amitie ne fust tousiours continuee entre. ettx, dont il luy rendroit preuue en toute occasion, mesme au suject qui se presentoit. Ledit Ambassadeur fut fort ioyeux et satisfait de ceste responce, qui fut encores confirmee par lettres, dont il fut porteur. Et neautmoins it amena depuis des forces contre Alexandre: mais it ne se peat ioindre a l'armee de Michna, qui n'en eut aussi besoin. CHAPITRE XXI. Ambassade du Prince Michna vers le Prince Alexandre, pour excuser le manuais traitement fait par le Bacha a son Ambassadeur. POUR reprendre le fil de nostre histoire que nuos aeons vn pee quite pour parler desdits Ambassades, incontinent apres que le Bacha Hebrein fut party de Ticouhc, pour s'en retourner a Constantinople, ainsi que nous avons dit, le Prince Michna depescha vn Ambassadeur Transilvaniei , care atuncl se afla in Alba-Iulia , resiedintia sa ordinaria. Betlen priimi solulu cu multi umanitate, era acesta areta ca scopulu solid sale era ca principele Alesandru, domnulti sea, priimise scire ca elu, Mien, ar fi ridicanda este spre a se intruni cu Michnea Domnulti Tierei-Romanesci, si a-I face resbelti, care lucre nu usiora pote sa-la cuprinda, de ora-ce elf', Betlen, inca de demulta train in amicitia cu repausatulti sett parinte, si nu crede sa-I fi data densulti ocasiune de a rumpe acea amicitia, rugandua si con- jurandu-lu sa nu se amestece in trebile sale en Michnea voda, si dreptii recompense, va cerca din tote puterile sa-I servesca, presentandu-i-se ocasiune. Terminandti solulu ocasiunea sa, dete disului principe cartea ce-I scriea domnula sea asupra acestei cause. Respunsulti numitulul Betlen Gabor fil: ca ela nici o data n'a cugetata a ridich arme nici a intreprinde ceva incontra principelul Alesandru alit caruI parinte 'I era intru adevAra arnica, si ca din parte-I nu va da ocasiune nici odata pentru ca acesta amicitia sa nu continue de a pururea, despre care 'I va da probe cu tots, ocasiunea, chiarti si in casulti de facia. Solula remase forte multiamita de acesta respunsa care fit repetitit si prin scrisoria ce priiml pentru domnulti sea. Si cu tote acestea, elf', in urma, aduse osti incontra lei Alesandru, dar nu se putit uni cu Michnea care nici nu ava nevoid de densulu. CAPU XXI. Solia lei Afichnea Vodd ceitra principele Alesandru, pentru a escusa purtarea cca rea a lei Pasia ccitrit solulu see. Si apucamu erasi firula istoriei nostre, intrerupta pentru unit momenta, vorbinda despre acele soli[. Indata ce Ibraim pasia pled. din Tecuci spre a se inttirce In Constantinopoli, asia precuma aretarama, principele Michnea trlimise soli cats principele Alesandru, cu scrisorl 44 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE au Prince Alexandre, auec lettres par lesquelles it s'excusoit du traitetnent qu'auoit fait ledit Bacha a son Ambassadeur, dont it protestoit estre bien fasche, et que ce n'estoit point de son consentement qu'il l'auoit emmene auec luy, et qu'il feroit tout ce luy seroit possible pour moyenner sa deliurance, qu'il scauoit l'authorite et puissance qu'auoit sur luy le grand Seigneur, auquel it ne pouuoit pas resister, ny par consequent a ses Bachatz ; qu'il n'auoit point d'armee sur pieds, comme on luy auoit fait entendre, et que son dessein n'estoit point de leuer les acmes contre lust, pour soustenir le party du Vayuode Estienne, s'il n'y estoit force par le commandement du dit G. S. Et quant a ce qu'il l'auoit prig de luy mettre entre les mains ledit Estienne son ennemy, que c'estoit chose qu'il ne pouuoit et ne deuoit faire, attendu qu'il s'estoit retire vers luy, comme son ancien amy; que ce seroit en effect violer tout droit d'hospitalite, de le liurer a son ennemy, au lieu de le consenter, ioinct que s'il l'auoit fait, it encourroit sans doute ]'indignation dudict grand Seigneur, et courroit fortune d'estre despoiiille ltty mesme de son Estat, n'estant bastant pour se maintenir contre vne si grande puissance. Le Prince Alexandre ayant .ouy cet Ambassadeur enuoye par Michna, et veu la responce du Prince de Transsiluanie, qui luy fut apportee an mesme temps, it assembla son Conseil, pour auiser ce qu'il luy conuenoit faire sur ces occurrences, it y fut resole, Qu'il falloit congedier toute l'infanterie et partie des Cosacqs, apres leur auoir faict quelques presens, et les auoir remerciez de leurs bons et agreables services, les priant (le demeurer tousiours amis du Prince. et s'il auoit besoin d'eux, qu'il les en aduertiroit. Cela fait, chacun se retira en son pass, pour y cooler be reste de l'hyuer, et ne resta pres du Prince que cinq a six mine hommes, qui passerent tont be mois de Decembre a Yas, faisant fort bonne there. Car nonobstant les guerres et les degats faits par les armees, it y attoit des viures en gran - de abondance, et stir tout du bestial, lequel y estoit a si bon conte, qu'on auoit vn boeuf pour quinze sols. et vn bon mouton pour deux sols, vray est que cela prouenoit aussi des Brands preparatifs que l'on auoit faits sur l'opinion qu'on auoit -eue, qu'il faudroit entretenir toute l'armee pendant l'hyuer, en ladite cite d'Yas. prin care se apes de purtarea numitului pasia catra solulu seu, dicenda ca, acesta purtare '1u supers forte, si ca nici decuma n'a fosta cu invoirea sa ca l'a luata cu sine, si ca elf" va face tutu ce -1 va fi prin putintia spre tt midi-loci scaparea lui ; ca elu, Alesandru, cunosce puterea ce are Sultanulti asupra sa, putere careia densultt nu se pOte opune, prin urmare nici Pasilorti lui, ca on are ridicata nici o oste, precuma rev a fosta insciintiata, si ea plaunlit sett nu era nici de cumu a ridich urine in contra lul, spre a ajuta pre Stefano, deed nu era fortiatu la acesta prin ordinea sultanulul. Incatit pentru cererea ce-I face de a-i da in ;an pre Stefand, inimiculu sett, acesta nu pate, nici i se cade a o face, de ors -ce Stefanu a veuitu la densulti ca la unu vecltiti alit sett smith, si ar insemna a viola dreptula ospitalitatii, cleat in loci' de a-la priimi Par da in 'Millie inimicului sett; apoi deca, faces (la una ca acesta, era in periclu, de a ridica asupra sa mania sultanulul, si de a fi scosti chiara din domnia, nefiinda in stare a se mantine in contra unei puteri atatit de marl. Principele Alesandru, dupa ce asculta golula tramisti de Michnea Voda, vediendu si respunsulti principelm de Transilvania, care i se aduse toot intru acelu timpu, aduna consiliula sett, spre a vede, ce c de facutil in asemint impregiurari, si se decise. ca sa dimity tota infanteria si o parte din Cazaci, dupa ce le va imparti darurl, si le va multiarni pentru buuele servitie, rugandu-1 ca sa remand amid de a pururea at principelui, si ca avendu nevoia de densii 't va insciintia. Dupa acesta, se retrase fia-care in tiera sa, ca sa petreca restulit erne?, era pre MITA principele nu remasera decata vro cinct-siese mil omen], carii petrecura in Iasi tota lima Deceinvre trainda forte bine, ca-ci pre MHO tota resbeluld si stricatiunile facute din partea ostiloru, viptualile era in mare abondautia, si mai cu sema vite era multe, care atatu era de eftine incatu unit boa se putea cumpara pre cinci-spre-diece soldi, si o Oie bung pre dot soldt; adeverata ca acesta urma si din pregatirile cele man ce se fitcusera crediendu ca va fi nevoia de a intretine in Iasi preste erns tots ostea. BARET HISTOIRE DES ThOUBLES DE MOLDAUIE 45 CHAPITRE XXII. Empoisonnement du Prince Visnouiesky par vn Prestre Grec, et comme it era fut seuerement puny. EN test endroit ie ne pals passer soubz silence vne des plus maudites et detestables impietez, et sacrileges tout ensemble, qui furent oncques perpetrez : C'est a scauoir que le Prince Visnouiesky, qui estoit de la religion qu' observent les Chrestiens Grecs, s'estant pre- pare a la feste de Noel, pour se communier a leur facon, le Prestre dont it auoit accoustume de se seruir en telle deuotion, ayant este pratique et gagne a force d'ar- !Quid non margent par ses ennemis, empoisonna le pain sans leuaiu, dont ils vsent au lieu ItgVa,,,g`stora. ciao: men. d'Hostie, et fut amsi receu par ledict Prince, lequel pea apres se trouua extre- I mement malade, et ses douleurs augmenterent en sorte, que le lendemain it deceda apres auoir endure de fort grands tourments. La promptitude et violence de ceste maladie suiuie de la mort, fit soupconner qu'il falloit que ledit Prince eust este empoisonne en la facon que nous auons dit, de sorte qu'on se saisit soudain dudit Prestre Grec, lequel aduoiia aussi tost qu'il en estoit coulpable, et qu'il auoit este prouoque a ce faire par les ennemis dudit deffunct. Or conime ce crime estoit d'autant plus grand et horrible, qu'il auoit este commis par vn homme de ladite qualite Sacerdotale, qui s'estoit seruy d'vn si Auguste Sacrenient, pour empoisonner vn Prince qui estoit ayme d'vn chacun pour ses tares vertus, et singulierement du Prince Alexandre son beau frere , duquel it estoit le vray tuteur et conducteur ; Aussi l'autheur fut-il bien tost apres puny d'vn supplice fort seuere, et qui fat de longue duree, c'est a scauoir : Qu'on fit faire expres vne grande chaise de fin darichal, dans iSuppliee extralaqttelle on fit seoir ledit criminel, et estant bien lie de tons costez on fit vn )MI=8=1: puny. feu tout autour, de telle distance, que plus de douze henres apres it fut entendu criant effroyablement, et se desesperant pour les douleurs insupportables qu'il enduroit CAPU XXII. Inveninarea principelui Visnioviecky prin unu preotii yrecti, si severitatea cu care fit pedepsitei acelu preotli. LA acesta locu nu potu lash in tacere una din cele mai afurisite si mai detestabile impietati si faradelegi ce se comiserh vieodath. Principele Visnioviecky, care era de religuinea cresting grecesca, vrenda dup. datina lora sa se cuminece in dioa de Craciunii ; preotulu cu care se servia in asemine devotiune, fa cumphrata cu haul' decatra inimicii principelul, si hwenina panea cea dospita cu care se servesca el' in loca de hostia, si principele o priimi asia inveninata; dar indata dupa acesta se bolnitvi asia de tare, incata a &ma di 'si dete sufletula intre cele mai marl dureri. lutimea si violintia acestei hole unnate de morte, descepta prepusulti ca a trebuita sa fig inveninata dupa culnil ar6taraina. Astfeliti, numai de cart" puserh mana pre disula preotu greet, care si marturisi indata ca elu e culpabilulii, si ca inimicii rApausatului l'ati invitatil sa faca acesta. Deci, fiinda acesta ctztna cu atatii mai mare si mai infricosiata, ca era comic de o facia preotiesch care 'se servise do unit sacrament" atata de august', sere a invenina pre mit principe iubitil de toff pentru rarele sale virtuti, iubita cu deosebire de principele Alesandru pentru care era unu tutoriu adeveratii si conducetoriu: asia autorula crimel fa supusii unel pedepse forte aspre si incetil esecutate, adech : se gab anume una scauna mare de sirma, in care se puse sa siedia criminalulii, si legandu-la bine de tote partile, se lam apoi focii giuru impregiura, in asia, distantia, incatu dupa ma' bine de dou6-spre-diece ore 'se audi strigandu inteunt mod' infioratoriu, si vaietandu-se in desperare, tie durerile infricosiate ce 46 TESAURU DE MONIIMENTE ISTORICE auant que de mourir. C'est ainsi que doiuent estre chastiez tous ceux qui portent leurs mains sanglantes et inhumaines, sur la personne sacree des Princes: mais principalement quand ils dressent; leurs embusches dans les chores sainctes et sacrees, dont personne ne se scauroit garder. CHAPITRE XXIII. Surprise et defaite de la garnison de la Berlade par les gens d'Estienne, defaicts apres par les Cosacqs. APEES que le Prince Alexandre et toute sa Cour, eut rendu les derniers honneurs audit deffunct, au mieux qu'il fut possible, on fit embaumer son corps, et iceluy porter en Pologne, on la Princesse sa femme estoit lors, laquelle pensa mourir de tristesse et d'ennuy en le recevant, et se fit razer les cheueux en signe que iamais elle ne se remariroit.. Comme tonte la Cour du Prince Alexandre estoit encores en dueil et en larmes, pour ce funeste et inopine accident, arriva vn espion qui auoit este enuoye en Valachie , pour prendre garde aux actions du Prince Michna, lequel espion rapporta qu'il estoit arrine audit lien vn Bacha nomme Skincler, auec vne grande et puissante armee, pour restablir Estienne, qui y estoit pareillement, et les solicitoit sans cesse de s'acheminer en Moldauie ; et pour commencer enuoya deuant- quatre cens cheuaux pour surprendre la cite de la Berlade, on le Prince Correcky auoit laisse partie de ses gens en garnison pendant 1'Hyuer; comme nous auons dit, lesquels faisans fort matmaise garde, furent surpris et taillez en pieces, on quoy que soit, la plus grande partie ; ce qui enfla tellement l'orgueil dudit Estienne, qu'il se promettoit desia qu'il viendroit aussi facilement a bout de tout le reste. Mais sa presomption fut bien test 1.aualee, car a l'instant que le Prince Alexandre fut aduerty de ceste defaite, it fit partir quatre cens Cosacqs, qu'il auoit retenus pres de luy, qui firent tel!e diligence, que trois iours apres ils arriuerent an Soleil Leuant en ladite cite suferi innainte de a-si da. sufletull Asia se cuvine a fi pedepsiti, toti cei ce-si ridica manile lorfi sangerose si neominesci asupra personei celei sacrate a principiloril, mai vertosit candfi cutedia a-si pregati laginrile in cele sante de care nimene nu se pote feri de ajunsfi. CAPU XXIII. Cundi fit surprirtsei si tdiatd garnisona dela Berlada decdtrd innenif luX Stefano, si apoi acestia decdtrd CeizacX. DUPA ce principele Alesandru si Wta curtea sa, detera repausatului onorile cele din urma, cumit s'a pututfi mai frtunosti, apoi corpulfi lui se inbalsama si se tramise in Polonia uncle se afla atunci principesa femeea sa, care dupii, ce-la priimi sta s& morn, de intristare si de until, si-si rase perulfi in semnu ca, n'are sa se mai marite nici odata. Pre candil totA curtea principelui Alesandru se afla inca in doliti si in lacremt din causa acestei nenorociri si neasceptate intempltui, sosi unn spionu care fusese tramisfi in Tiera-Romanesca ca sa iea serna la tote lucrarile principelui Michnea. Spionulu raporta ca a ajunsfi acolo unit Pasia anume Schender, cu o mare si putinte armata, ca 'sa restabilesca pre Stetanfi care inch se aft' acolo, si sta de densii fara incetare ca sa piece in Moldavia ; si se si tramisera, innainte patru sute calareti, ca sa surprinda Berladulfi uncle principele Corecky lasase in garnisona, preste ern& o parte din ennenii sei, precumfi amu disti; acestia insa priveghiandfi forte reti, funk surprinst si Wad in bucati, cea mai mare parte dintr'insii: de internplarea acesta Stefanu astfelifi se inganfa, incatfi credea ca acumfi tote asia, de usiorfi are sa-I merge pant in capetti. Mandria lui insa, nu multu Unit, pentru ca indata ce afla principele Alesandru de acesta perdere, espedi patru sute de Cazaci pre carii '1 tinuse pre langa sine, si acestia mersera BARET FILSTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 47 de la Berlade, qui nest point renfermee, non plus que les autres, et ayant mis le feu en plusieurs endroits d'icelle, contraignirent les gens d'Estienne de sortir au dehors, et a mesure qu'ils sortoient on les tailloit en pieces, et ceux qui s'opiniastrerent de ne point sortir furent bruslez, en telle sorte que desdits quatre cens, it n'en Defaite des gee d'Estieane par lee Cosacco. echappa que cinq ou six, qui en porterent les tristes nouuelles a leu maistre, lequel en fut b a(rt. ndement afflige, par ce que c'estoit presque tout ce qui luy restoit de gens de guerre. CHAPITRE XXIUI. Autre defaite des trouppes conduites par le fils de Skinder Bacha a Vasseloye, oft son conducteur fut tue. Av mesme temps que lesdicts Cosacqs furent enuoyez a ceste expedition, le Prince Co- reeky voulant aussi auoir sa reuanche de la defaite de ses gens, print auec luy deux mille cinq cens cheuaux d'elite, et s'alla promptement ietter dans Vesseloye, craignant que les gens qu'il y auoit laisse en garnison ne fussent parcillement surpris; dequoy le Bacha ayant este aduerty par quelques gens du pays, it y euuoya son fils qui estoit seulement aage de douze ou treze ans, et luy donna pour conducteur vn vieil Capitaine Turc, fort experiments, a- uec sept mile hommes, estimant que c'estoit vne bonne occasion pour acqueri de la reputation a sondit fils. Le Prince Corecky ayant eu aduis de son acheminement par quelques Moldaues, et mesmes que les ennemis deuoient arriuer d'vn fort grand matin, et qu'il falloit de necessite qu'ils passassent par dessus vu pont de bois qui est sur la riuiere, qui flue le long de ladite cite de Vassloye, it disposa ses gens de telle sorte, qu'il estoit fort difficile aux ennemis de les decouurir, car ils estoient en partie dedaus la cite, et en partie a l'abry d'vne petite montagne, qui est tout attenant. Comme done les Tures eurent en partie passe ledit pont, deux des esca- Defaitm des Tures drons commencerent a sortir de la cite, et a charger si rudement sur l'auantgarde 1 a vasaeloye. atata de repede incatii in trey dile pre la ra'saritulit sorelui era in Barladu, care nu e intarita, precumii nu sunt nici alte orasie ale dere', si dandu-I foal in mai multe locum, constrinsera pre (mein' lui Stefano si esa afara, si pre care cum esia talk in bucati, era ceI ce nu voira sa esa fiira arsi, astfeliti incata din ace' patu sute ai lui Stefanu, de abia scapara cinci au siese insi caril sa, duca trista noutate la cunoscintia doinnului loru, de care acesta se intrista forte, pentruca, era mai singurii omens de acme ce-i renasesera. CAPU %%1111. Alta perdere a trupelora conduse de fiiuld lui Schender-Pasia la Vasluia, unde A oznorita conducetoriulu lord. IN timpa ce (Hsi' Cazaci furs tramisi in acesta espeditiune, principele Corecky voinda si ela a-si resbuna, de perderea omeniloa ses, lira cu sine done mil cinci sute calaeti alest, si alerga curenda la Vasluia, de frica sa nu-I surprinda cumva si ostasii ce lasase acolo in garnisena,. Pasia aflandit de acesta dela unit omeni ai tierei , tramise pre fiiu-sea care atunci nu avea mai multi de doi-spre-diece ail trei-spre-diece ani, si-I dete de conducetoria unit vechia capitanti Tuna, forte cercatii, cu siepte mil Omni, credienda Ca acesta ar fi o buns ocasiune de a castiga nume disului sea fiia. Principele Corecky insciintiata de acesta prin orecari Moldoveni, si auume, ca inimicil avea sa ajunga forte de diminetia, si ca ei cauta sa treca unu podu de lemuu cc se afla pre riula ce curge pre langa Vac - lulu, dispuse ()menu' seI astfeliii incata inimicil forte cu grew putea sit -I descoperia, ca-ci parte era in laintula orasiulul, parte dupa unu midi dela langa orasia. Pre canda deei o parte din Turd trecuse podula, incepua sa esa din orasia c160 48 TESAURU DE MONUMENTE 1STORICE qu'ils les firent presque tous passer par le fil de l'espee , et entre autres le eonducPrime du con-} tear de ladite trouppe, ce qui fut h. la verite d'autant plus facile a executer, que ducteur. I lesdits Tures qui auoient chemine presque toute la nuict, pour arriuer de grand matin audit lieu, estoient a demy transis, pour l'extreme froid qu'ils auoient endure; le reste desdits Tures qui n'estoient encores passez, oyans le bruit de ceste chaude alarme, n'eurent iamais la hardiesse de passer plus outre, ains retournerent sus leurs pas, craignant parauanture que le fils dudit Bacha y demeurast aussi Wen que son conducteur. Le Prince Correcky les poursuluit iusques a vn village, qui est distant de quatre lieues de Vasseloye, tuant tous ceux qu'il rencOntra en chemin, ou les prenant prisonniers. P rinse d'vn des Entre lesquels prisonniers it s'en trouua vn, qui se declara estre parent pumas du Bache. proche dudit Bacha, lequel fut amend an Prince Alexandre, qui le recent fort humainement, et luy fit donner vn habit digne de luy, an lieu du sien, dont it auoit estd desia despoilille, it luy donna aussi vn cheual, puis le renuoya avec seure garde audit Bacha, auec vne lettre, par laquelle it le supplioit de ne passer plus outre Renuoy dudit prisounier. pour le sujet dudict Estienne, promettant que si le grand Seigneur le vouloit laisser paisiblement iouyr de la Moldauie, it luy seroit tres-fidele a l'auenir, et qu'il luy payeroit le tribut annuel et accoustunid, dequoy ledit Bacha ne tint pas grand conte, car it estoit extremement outré du manuals succez qu'auoit eu son fils en ceste entreprise, et aussi de la mort dudit Capitaine Turc. CHAPITRE XXV. Defaite de huict cens hommes du party d'Alexandre, par leurs hostes iustement irritez, pour les violemens de leurs femmes, et attires vexations. LE mesme four de ceste victoire, le Prince Alexandre auoit enuoye quinze cens bornmes de renfort an Prince Correcky, dont it en fit conduire huict tens en certain bourg, qui escadrOne, si atatfi de aspru navalira asttpra avaugardei Turcilorti, incatil pre mal toti 'I trecurl prin ascutitulti sabiei, si intre altii pre insusi conducetoriulfi disd trupe ; si intru adeOrli ca nici nu era grefi sa faca acesta, pentruca Turcii, ca sa ajunga desfi-de-diminetia, venisera tots noptea, si era mai amortiti de frigult ce suferisera ; ceialalti Turd ce Inca n'apucasera a trece podulfi, audIndil sgomotulii acestel infricosiate alarme, nu cutediara a merge mal innainte, ci se intorsera inapoi , temendu-se nucumva sa cadia si fiiulu lul Pasia ca si conducetoriulfi sett Principele Corecky 'I persecutil pane la unti sate, in distantia de patru lege de Vasluifi, taiandu see robindil pre toti call intelnia in drumulli set. Intre cei prinst se aft Intuit" care spuse ca e rude de aprope a lei Pasia; elu fu dust la principele Alesandru, care '1u pribul forte omenesce, si vediendu-lu despoiatu de halue, '1 dete imbracaminte demna de ell, '1 dete si und old; apoI tramise inapoi la Pasiac sub lama paza, cu o scrisoria prin care '1fi nigh sii nu mai amble in causa lu1 Stefanit, ca-c1 Lied '14 va lash sultanulti in pace in Moldavia, elu 'I promite a-1 remane forte crediniosii in viitorifi, si a-1 respunde dupe dating tributuhl anualfi ; Pasia insa nu tuna socotela de Rasta, pentruca era forte superatil de reulfi sucesil ce ash fiitt-see in acesta intreprindere, preemit si de inOrtea. disului capitanfi turd". CAPU XXV. Cumi perird optii sute omeni, de ai, lul Alesandru, prin ospetii, lorit vet interitatl, pentruca le rusina fenuile. si le faces si alte asupriri. CFHARti in dioa acestd invingerl, principele Alesandru tramise principelul Cm ecky unu ajutorifi de 1500 timed, din carii elu asiedia optii sute intr'unfi butyl ce nu era mai departe 49 BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE n'estoit qu'a six lieues de Ticouhc, oa ledit Bacha estoit auec Michna, et le gros de leur armee, qui estoit encores d'enuiron vingt et cinq mille hommes. Ces huict cens hommes estans audict bourg, au lieu de se tenir sur leurs gardes, ne faisoient autre chose qu'yurongner, et molester leers hostes, par toutes sortes d'insolences et violemens de leurs femmes et fines ; ce qui leur fit prendre resolution de s'en venger, et pour test effect ils appelle- rent a leur ayde quelques Boyers du pals, et tous ensemble prindrent si bien leur temps, qu'ils couperent in gorge a toute ceste racaille, comme ils estoient endormis, et pour la plus part enyurez. Ce qui doit seruir d'auertissement aux gens de guerre de n'vser iamais de telles insolences et barbaries a l'endroit de leurs hostes, de crainte de les mettre au desespoir, et d'en receuoir pareil chastiment. CHAPITRE XXVI. Betraite du Prince Alexandre a Cochine, et le retour de Michna, d'Estienne, et d'vn Bacha a Yas, auec vne grosse armee. LE vingt-troisiesme iour de Feurier de ladicte annee mil six cens dix- sept, le Prince Alexandre assembla le Conseil general oii la Princesse sa mere, Feurier :ear. le Prince Correcky, et tons les principaux Seigneurs et Capitaines assisterent, pour auiser s'ils deuoient faire plus long sejour en la cite d'Yas, et y fut resolu qu'il se falloit retirer it Cochine, qui en estoit distaute de trente cinq lieues Francoises, comme estant la place la plus forte, et la mieux munie de toute la Moldauie, ioinct que c'estoit pour s'esloigner tousiours d'autant des ennemis, et s'aprocher de la Pologne. Suivant ceste resolution, le Prince Alexandre partit d6s le lendemain, auec toute son armee de ladite cite d'Yas, et se rendirent a Cochine en quatre iournees, par la plus grande froidure qunn puisse imaginer: arriuez gulls furent, on logea l'infanterie dans la ville, et la caualerie aux villages circonuoisins, de siese lege dela Tecuci unde se aft Pasia si Michnea cu armata lord in numerg de 25,000. Acesti optic sute ce era in dtsula burgs, in Iocti sa priveghieze, et nu Wes alt dechtg se imbeta, si asupria pre ospetit lora prin tote feliula de insolentie, si rusina femeile si fete- le lora. Omenii ne mat putenda suferl, se determinara a -si resbuna, si claimed inteajutorig si pre oreearil boiart de prin pregiura, si totl impreuna, asia de bine sciura a-st alege timpula, incatg odata pre &Ida durmia, cea mat mare parte beti, le taiara gatula la tat acesti ement de nimica Si acesta sa servesca de invetiatura omenilora de resbelti, ca nici °data sa nu comitt asemint insolentie si barbaril catra &petit lord, ca sa nu-I aduca la desperare, si sa -si iea apoi resplata preening si -o luara acestia. CAPU XXVI. .Retragerea principelui Alesandru la Hotinfi, si reintorcerea lora, Michnea, Stefano si Pasia, la lad, cu o mare armatei. LA 23 Februaria 1617, principele Alesandru aduca consiliulg generalg, la care asistara principdsa maica-sa , principele Corecki, si toti cet mat de frunte nobilt si capitani, sa ye- dia decd e bine sa mat remana in Iasi, si se decise ca sa se retraga la Hoting, departare de trel-diect lege francese, fiinda Hotinulti cea mat bine intarita cetate a Moldaviel, si fiindtica, cu chipula acesta, pre catti se departs de inimicti, pre atatg se apropia de Polonia. Con- forma acestet decisiuni, principele Alesandru pled chiara de a china di cu tots armata sa, si ajunsera la noting in patru dile , pre cela mat mare gerg ce se like inchipul. Indata ce sosira, infanteria se asiedia in cetate, era calarimea in satele dimpregiuru , afara de 7 50 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE fors les Boers et la compagnie des Francois, qui fut aussi logee en ladite vine. Ce fait, lesdits Princes depescherent des Gentilshommes de toutes parts vers leurs amis et confederez, pour les coniurer de venir promptement a leur secours, et cependant on donna ordre a faire prouision de viures, et de toutes choses necessaires pour la nourriture de l'armee. Si tost que le Bacha fut aduerty de ceste retraite, it se mit en chemin auec lesdits Le retour de alichna et Estienne pouraller a Yas, nonobstant la rigueur du froid, qui estoit kliekna,et d'Estt-,,..i cline a Yas. J tel que plusieurs moururent en cheminant, ce qui fut cause qu'ils ne passerent pas plus outre, iusques a ce que le temps se fust vn peu adoucy. Arriuee de Tie Vers le commencement du mois de Mars le Seigneur Tischeuich vint trouehalpl,earovon.e uer le Prince Alexandre, et amena auec luy trois mil cinq cens Cosacqs fort de- neg.. liberez, et peu de iours apres arriva le Seigneur Potocky, neueu de celuy qui L'arriuse du ieu-1 fut prins a la premiere bataille, par nous descrite, et qui fut emmene prisonne Potocky. 1 vier a Constantinople; lequel amena vne trouppe de quinze cens cheuaux Polo- nois, fort bien armez, it en vint encores d'autres endroits, si bien que dedans la fin dudit mois, l'armee des Princes estoit de dix a vnze mine hommes, tant de pied que de cheual. CHAPITRE XXVII. Defaite de 'Wile cheuaux, et d'vne compagnie de cavaliers Francois, par les Tures et Tartares. LE Prince Alexandre enuoya vne trouppe de mine cheuaux, auec sa compagnie de Caualiers Francois, pour aller recognoistre l'armee de l'ennemy, qui estoit en chemin pour ve- nir a Cochine, et comme its se furent arrestez pour repaistre a demie Retie de la cite boiarl, si de compania francese care asemine fit asiediata in cetate. Dupa, acesta numitii principi tramisera omens de frunte in tote partile pre in mulch si confederatil lora, spre a-I con- jura sa le vina ctuendti in ajutoria, si totdeodata se Bede ordine sa se adune de ale mancaret si tote celelalte Maui necesarie pentru armata. Pasia indata ce fit insciintiata de acesta retragere, pleca cu disii Michnea si Stefant O. se duca la Iasi, cu tota rigore.a frigului care era atata de cumplitti ca mai multi murira in tale, ceea ce-I impedeca de a merge mai departe pans a se mai indulci timpulti. Catra inceputuld lune! lui Martin, domnulu Tyszkiewicz veni sa afle pe principele Alesandru, si aduse cu sine tret mit cinci sute Cazaci forte resoluti; si pugine dile dupa aceea ajunse si domnulu Potocky, nepota alu celui ce fit prinsa la antaia bataia, de no! descrisa , si care fit dusii in prinsOria la Constantinopole : acesta aduse o trupa de una miie cinci sute calareti poloni, forte bine armati ; de acestia mai venira si din alto parti; ast-fela crt, pe la finele disci inn', armata Principilora era dela diece In unsprediece mit de omen! atatti pedestri cata si calari. CAPU XXVII. CUWil TlurciI si Mara ninaicira o trupa" de una miie calareti, si o companici de cavaleri francesf. PRINCIPELE Alesandru tramise o trupa de una miie calareti cu compania sa de cavaleri francesi, pentru ca sa recunOsca armata inimica care venia, la Hotina, si fiinda-ca ei se poprisera sa manance la o jumetate lega dela Stefanesci, unde era Tatarii lum Michnea, fura BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 51 d'Estapanocha, on estoient les Tartares de Michna, ils furent descouuerts, et bien tost inuestis de toutes parts, taut par lesdits Tartares, que d'vne grande trouppe de Tures, et jagoit qu'il y eut apparence du monde de resister a vne si grande multitude; toutesfois les gens dudit Alexandre, et lesdits Caualiers Francois, qui auoient accoustume d'estre tousiours vainqueurs, se porterent au combat fort courageusement, aymans mieux mourir, que de se rendre lascehment sans auoir rendu preuue de leur generosite. Ce combat dura depuis dix heures, iusques a la nuict, et de toute ladite trouppe, it ne s'en sauna que douze, scauoir sept Polonois, et cinq desdits Francois, tons les autres ayans este tuez ou prins prisonniers, entre lesquels prisonniers se trouua le Capitaine desdicts Francois, nomme Montespin, qu'on vouloit enuoyer auec les autres aux galeres du grand Seigneur: mais Estienne l'en garantit, sur la promesse que ledit Montespin luy fit, de luy rendre de bons seruices a l'aduenir. Ce fut en test endroit que la fortune qui auoit iusques alors este fauorable au Prince Alexandre, commenga de luy tesmoigner qu'elle se plaist a l'inconstance, et partant qu'il ne se faut fier en elle que de bonne sorte, et qu'il ne se faut precipiter dans les hazards temerairement, sous ombre qu'on a remporte quelque fois de l'auantage stir ses ennemis. CHAPITRE XXVIII. Le Prince Michna intimitU par vn devin, craint de venir aux mains aucc les Polonois, et quitte Estienne, et fait trencher la teste a ses Conseillers. CESTE defaite enfla le courage audit Bacha, et audit Estienne, mais non pas a Michna, lequel ayant sgeu que les Princes les attendoient a Cochine, en bonne resolution de se bien defendre, se ressouuint qu'vn certain Italien faisant profession de predire les choses futures, luy auoit autresfois dit, Que s'il venoit iamais aux mains contre les Polonois, it y courroit descoperiti si fara intardiare incundurati de tote partile atatiz' de disil Tatari catii si de o mare trupa de Turd, si de si nu era chipit a resista la o asia mare multime, totusi ernenii Lai Alesandru si disil cavaleri francesi, ce era deprinsi a fi in totdeauna invingetori, alergar& la lupta forte curagiosi, fiindil mat gata a muri decatti a se (la ca nisce Iasi, fara a fi data Nproba de valorea lore. Acesta lupta dtua de pe la diece ore 'Ana in nopte, si din tots acea trupa n'aii scapatti decatft doisprediece insi, si anume siepte Poloni si cinci Francesi; toti ceialalti au fostii ucisi sea pnnsi, intre can captivi se afla si Capitanulii disiloru trimita impreuna cu ceialalti la galerele SulFrancesi, numitti Montespin, pe care voia scuti de acesta, dupa fagaduintia ce-I dete numitulu Montespin ca-I tanului: dar Stefanti va face bune servitie in viitoriti. In acestii loco, fortuna care panii atunci fusese favorabila principelui Alesandru, incepu a-I areta, catit este ea de scliimbatoria, ca nu e bine a se increde cineva inteensa si in sorts, nici a se precipita cu cutediare in voia intemplarilora, sub cuventiz a a repurtatit ate o data orecare avantagiil asupra inimiciloru sei. CAPU XXVIII. Principele Michnea inspeiimentatei de ung diving, se tense a se in&iiera cu Polonii, si peircisesce pe Stefano, si taut capttlg consiliarilorti set. ACESTA invingere impin de mandria pe disulu Pasta si pe Stefanil, dar nu si pe Michnea carele, sciindu ca Principii 'I ascepta la Hotinii tare decisi a se apara, 'si aduse aminte eh, unit Orecare Italianu ce avea profesiunea de a predire lucrurile viiterie, i -a fostO spusti, alta data, ca de se va dusmanl vre °data cu Polonii, vietia hu va fi in periclii, r6spandi. 52 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE fortune de la vie, feignit par l'auis de son Chancelier, et d'vn maistre de Camp, append Spatarleca, qu'il auoit receu nouuelles d'vn sien Lieutenant, qu'il estoit arriue en Valachie vn grand nombre de Tartans, qui rauageoient tout, et sur ce pretexte, print conga du Bacha; et s'en retourna, laissant tons ses gens de guerre en l'armee, fors cent cheuaux qu'il se reserua pour l'accompagner. Arriue qu'il flit en Valachie, Estienne luy escriuit, qu'il auoit gaigne vne bataille contre les Polonois, oii it estoit demeure six mine hommes sur la place, et prins vn grand nombre de prisonniers, qu'ils deuoient enuoyer au grand Seigneur, qui estoit vne pure fourbe inuentee a plaisir, pour se moquer dudit Michna, et luy faire regretter de s'en estre ale sans auoir este de la partie: Et de fait ledit Michna en eut vn tel des- plaisir, qu'il fit trencher la teste a sondit Chancelier, et a Spatarleca, pour luy auoir donne ce mauuais Conseil, leur imposant qu'ils auoient des intelligences secrettes auec lesdits Polonois, encores qu'ils n'y eussent iamais pense: II eut ce me semble mieux fait s'il eut descharge sa colere sur ce beau pronostiqueur, car aussi bien luy, et tons ceux de ceste profession ne sont que des pipeurs, qui bien souuent font faire de lourdes fautes aux Princes, qui adioustent foy a leurs illusions. CHAPITRE XXIX. Disposition des deux armees, et la bataille gagnee par les Princes Polonois a Cochin, ensemble la fuitte du Bacha, et d'Estienne le Tyran. SVR la fin du mois de Mars, le Bacha auec ledit Estienne, et in Prince Tartare appelle Monoza, resolurent de s'anancer auec toute leur armee,- qui estoit de vingt mille hommes vers Cochine, et n'en estant plus qu' a deux limes, firent alte l'espace d'vn iour, pour dormer le loisir a leurs gens de se reposer vn pen. Cependant les Princes rangerent leur armee en bataille dans vne petite plaine, qui nestoit qu'h vn petit quart de lieue de Cochine, vorba, duph sfatulfi ce-I dede cancelariulti seii si unit magistru de campii, numitii Spatariii Leca, ca elu priimise dela unulti din locotenintil set scire cumch in Tiara -Romanesca ar fi intratu unti mare numerii de Tatati cad! devasta totulii ; si sub acesta pretestil, lua congediii dela Pasia si se interne acasa, lasandti pre tot! omenii sel de resbelii in armata, afara de luta suta chlareti pe carii si-I reserve, spre a-lii inso0. Cumil ajunse in Tiara-Romanesta, Stefanu 'I scrise eh ar fi castigatii o bataih incontra Poloniloril, in care a thiatiisiese mil de Poloni, si a facntu o mare multime de prinsi pe caril avea sa -I trimith Sultanulul : ceea ce era o minciuna curate, sternith pentru plhcerea de a-si ride de disulii Michne, si a-lti face sa -I pars red ca s'a dust fare a fi luatti si elu parte. Si in adeverii chi Michnea a si simtitu atata desplacere, inchtil a poruncitti sa taie capuld cancelariului sett, si sphtarului Leca, pentruch-lu consiliasera atatti de reit, imputandu-le eh aveh intielegerI secrete cu Polonil, desi ci nicI cugetaserh la acesta. Mie mi se pare ca ar fi facutii multi mal bine de-si descarch mania asupra profetulul sett, ca-ci si acesta si totI cel de o meserla cu densulii, nu sent decatii nisce insielatorl caril facu adese orl sa cadia in grele ratecirI acel Principi ce dail ci ediare la astfeliti (le illusiuni. CAPU XXIX. Dispositiunea ambelorti (innate, si bataia castigate do Principii Poloni la Mann"; precuma si fuga led Pasia si a lid Stefana Tiranuta. CATRA Miele lunei Martin, Pasia cu Stefanii si unit principe Tatarii, numitu Monoza, decisera sa mergh innainte cu tots armata loru, care era de 20 mil omen!, Med, Hotinti, si candu au fostu departe de cetate tale numai de done lege, au poposita o di pentru a dit timpu omenilorti sei de a se ma! repaush. Cu tote acestea, Principii asiediarh armata lorti in linia de bataia, intru unit midi siesti care nu era departe de Hotinti decatii unii mica BARET II1STOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUJE 53 et laisserent mille cheuaux d'eslite dedans la ville, lesquels deuoient estre conduits oar le Prince Correcky, ce qu'ils firent a dessein, se doutant bien que les Tures ne manqueroient de se camper entre ladite ville et l'armee des Princes, affin que s'ils auoient du pis ils ne se. peussent retirer dans la forteresse, tenue pour imprenable. Its firent sortir huict pieces de canon de ladicte forteresse, lequel fut range dans vn lieu retranche expres, et qui estoit vn peu couuert de bois, ce qui seruit grandement, comme it sera dit cy apres, it en resta encores suffisamment dans ladite forteresse pour la deffendre, si elle eut este assiegee. Le Bach, d'autre coste qui pensoit desia tenir lesdits Princes en sa disposition, estaut bien aduerty qu'ils n'auoient pas la moitie taut de gens que luy, d'vn grand matin fit marcher son armee en bonne ordonnance, laquelle arriva pres de Cochine enuiron sur les sept heures, et ayant fait faire alte quelque peu de temps, pour se Bonner le loisir de recognoistre l'armee des Princes, ne faillit pas de s'aller camper entre icelle et Cochine, comme it auoit este preueu. Puis ses gens furent disposez par le maistre de Camp, en la fagen qu'ils deuoient combatre. Les Tartares qui auoient vne extreme enuie d'auoir I Bataille . leur reuanche des Cosacqs qui les auoient deffaits en plusieurs rencontres cy deuant I descrites, prierent qu'on leur donnast la pointe, ce qui leur fut accorde, et si tost que les Um- pettes eurent commence de sonner, ils s'auancerent vers la part oh ils auoient apergeu le gros desdicts Cosacqs, sans aucunement se defier du canon qui estoit place de ce mesme coste, et ne se voyoit point. Et comme on vid qu'ils en estoient assez pres pour les pouuoir atteindre, on fit delascher ledict canon, qui estoit charge de balles ramees, si a propos qu'il renueruersa par term vne grande partie desdits Tartares, et espouuenta tout le reste. Ce qu'estant apergeu par le gros des Cosacqs, ils s'eslancerent sur eux si furieusement, qu'ils acheuerent de les tallier en pieces, et aussi tost lesdits Cosacqs se retirerent vers leur armee, voyant venir a eux vn autre escadron de Valacqs et Moldaues, qui accoureit au secours desdits Tartares : mais vn peu trop tard, car ils estoient expediez. Le Seigneur Tischeuisch, auec sa troupe de quinze a seize tens cheuaux bien armez, s'alla opposer patrarih de legs; si lasara una mile ctlareti alesi in orasiti, caril avea sa fit condusi de priuci- pele Corecki, ceea ce ei au facut'o cu scopt, indoinduse forte et Turcii nu volt Mari intre orasiu si armata principilord, astfeliu ca acestia, la o nevoid, sa nu se pot& retrage in fortare- tia, care avea faima de cetate neinvinsa. El scOsert din cetate optu bucati de tunuri, care furs asiediate intru unit loch siantiuitu intradinsh si cam phdurosii, ceea ce le ajuta Mite mitt, cumil vomil vede. In cetate mai remasera tunuri de ajunsil pentru a o apart la cash de a fi .incungiurath. De alit parte, Pasia carele credeh eh a prinsii in ghiarele sale pe Principi, fiindii bine informath ca el n'aveh nici catu jumetate din omenil sal, puse in miscare armata sa, in bung, regula , intr'o di desh-de-diminetia, si ajunse laugh, Hotint pe la siepte Ore, si poprindu-se pucinit timpii pentru a recunosce armata principilorit, apol intru adeverh si-asiedia castrele intre acesta armata si intre Retina, asia, precumit se prevediuse. Dupt aceea , magistrulii de camph. dispuse pre omenl in ordinea in care avea sa combat& Tatarii cavil avea o nespust pofth de resbunare asupra Ctzaciloru, cavil 1-ati fostu risipitil in mai multe intelniri mai sust descrise, se rugart sit fit pusi ei innainte , ceea ce li s'a si acordatii si de indatt ce incepurt a resuna trambitiele, ei innaintart spre partea in care ztrirt corpulit Cazacilorii, fart a se sfil de tunuri care era asiediate chianti despre acea parte, dar nu se vedea nici de cumii. Principii vddiendh et era indestulit de aprope pentru a-i pute ajunge, descArcart tunurile ce era inctrcate cu glOntie ascutite, atatil de nimeritit, Math resturnart la ptmentit o mare parte din Mari, insptimentandii pre toff ceialalti. Observandfi acesta Cazacii, se aruncart asupra lore cu asia knit, incatil 'I Wart in bucati, si apol se retrasert indatt catra armata lorii, fiindh-ca vediura veninda catrt densil unit escadront de Munteni si Moldoveni caril alerga in ajutoriulit Tatariloriz : dar cam tardiii, ca -ci acumil era espediti. Domnulii Tyszkiewicz cu trupa sa de cinci-spre-diece pant la siese-spre-diece 54 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE audit escadron, qui s'auancoit assez brusquement vers le canon des Princes, et combatirent fort long-temps deuant qu'on peust cognoistre qui auroit dauantage, qui fut cause que le maistre de Camp de l'armee Turquesque enuoya encores au secours des siens vne trouppe de trois mille Tures. Et de la part des Princes, l'on fit auancer aussi vn autre escadron de Cosacqs et Moldaues, qui n'auoient encores rendu combat, a quoy ils se porterent auec taut d'impetuosite et valeur, qu'ils contraignirent les Tures de reculer plus de cent pas en arriere. Alors le Prince Alexandre commenca de s'escrier, Allons mes compagnons, voyla les ennemis en desordre, donnons dedans courageusement, et la victoire nous sera toute asseuree. Ce disant, it debusqua auec tout le reste de son armee, et commanda qu'on tirast deux coups de canon tout ensemble, pour seruir de signal au Prince Correcky, qu'il partit de Cochine, pour venir fondre sur Parriere-garde du Turc, comme ils auoient auise: mais it n'auoit pas attendu ce signal, ains estoit desia auance de plus de trois tens pas, craignant que la partie ne s'acheuast sans luy, ou qu'il ne manquast au besoin. Le Bacha s'aperceuant de ce stratageme, dont it ne s'estoit point doute, et du mauuais succez qu'auoient desia eu tous ceux qu'il auoit enuoyez au combat, et qu'il estoit attaque par deuant et par derriere, commenca a, s'estonner, et ayant fait encores auancer vn escadron de Tures et Valacqs, qui estoit d'enuiron deux mille cheuaux, pour renforcer les siens, it se tira a quartier auec Estienne, qui n'auoit pas moins peur que luy, et le surplus de sa caualerie Turquesque, pour voir quel seroit Peuenement de la bataille, sans s'y engager dauantage. Il ne se vid iamais vn plus furieux combat, ny chose plus horrible, qu'il fut veu durant l'espace de deux heures que dura ceste double charge, car outre que tout l'air d'allentom estoit obscurcy de flumes espoisses et entremeslees de feta, procedans des harquebusades et canonnudes. On entendoit des cris, ou plustost des hurlemens fort espouuentables desdicts Tures, qui perdirent en fin courage, ne voyant plus venir de secours ; au lieu que s'ils eussent veu ledit Bacha, et ce couard tyran d'Estienne, s'aprocher et se ioindre auec eux, ils eussent sans doute renforce leur courage, et renouuelle leurs forces, et vray semblablement emporte la bataille qu'ils perdirent, contre toute apparence humaine. Ce qui doit faire croire que sute calareti, bine armati, merse sa se opuna acelui escadronti, care innainta lard' de nici o socotela in gura tunuriloru principiloru, si se batura multu timpu innainte de a se pute sci, in care parte e biruintia, din care causa magistrulu de campu alu armatei turcesci, mai trimise in ajutorhilii omeniloru sei o trupa de trei mil Turd. De aseminea se trimise si din partea Principiloru unit non escadronii de Cazaci si Moldovem, earn iota nu luasera parte la bataia, in care apoi intrard, cu atata furl& si valore incatii aii silitil pe Turd a se retrage mai multu de una seta pasi inapoi. Atunci principele Alesandru incept" a striga: Haidemu socii mei, eta inimiculii in desordine, in ei cu curagin, si invingerea va fi a 'Astra. Dicendii acestea, elii se misca cu toff' restulu armatei sale, si comanda ga se traga de odata done lovituri de tunn, pentru a servi de semnaln principelui Corecki, ca sa piece din Hotint' si sa villa sa navalesca asupra arier-guardei turcesci, dupa cumti facusera planulu; dar elu nu asceptase acestn semnalu, ci si innaintase deja mai multu de trel sute pasi, temendu-se ca nu cumva treba sa se mantuia fain de densuln, sea ca sa nu lipsesca in casn de nevoia. Pasia observandii stratagema acesta de care nu s'a fostit indoitn nici de cumd, precling" si reuld sucesd ce avura toti cel ce-i trimisese in bated, si ca era atacatd si in facia si in dost", incept" a se uimi, si dupA ce mai tramise inca 'Ind escadrond de Turd si Munteni, calareti, in numerd aprope de (limo mii, spre a intaii pre at sei, elA se trase in quartird impreuna cu Stefand, care nu avea mai pucina, frica decattl densuhi, si cu prisosuld cavaleriei sale celei turcesci, spre a observa, care va fi resultatuln bataliei, fdra sa se amestece singurii mai multi". Nu s'ail v6diutd nici o diniora, o lupta mai furiosa, nici lucru mai ingrozitoriti de catti aceld ce se vedia in timpuld de doue ore catti dull acesta indoita isbire, ca-ci tota atmosfera de prin pregiurd se intunecase de fumulti Mil demi si amestecatti cu foculd senetilord si alu tunurilorti, se audia strigatele, sed mai bine dicendd, urletele cele infricosiate ale Turcilord, caril perdura in cele depe urma curagiuld, vediendd BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 55 Dieu assistoit particulierement lesdits Princes, contre ces barbares de Turcs, et leurs associez qui ne valoient pas mieux, bien qu'ils fussent Chrestiens. Comme done lesdits Bacha et Estienne virent que tout ce que restoit de leurs gens estoient en deroute, et qu'il n'y auoit aucun moyen de les r'alier, ils commencerent a faire la retraite auec plus de deux milFuitte du Bathe, he cheuaux, qui n'auoient point encores rendu de combat. Cependant les Princes et d'ERtielme 1Tischeuich et Corecky, comme deux foudres de guerre, acheuoient de tailler en pieces tons ceux qui se pensoient reioindre, iusques a ce que le champ de bataille leur (lemeura sans aucune resistance, et de crainte que les fuyards ne reuinssent de nouueau a la charge, comme ils pouuoient faire s'ils eussent eu tant soit peu de courage et d'honneur. Legdits princes r'alierent tous lens gens a eux, et firent ferme encores quelque temps, deuant que de permettre le pillage, ce qu'ils firent du depuis, ayant eu asseurance que les ennemis se retiroient au grand trot, pensant tousiours auoir lesdits Princes a leurs talons. Comme aussi n'eussent-ils pas manqué de les poursuiure s'ils n'eussent recogneu que la plus part de leurs gens et cheuaux ne pouuoient plus quasi se soustenir pour les grands efforts qu'ils auoient faits a tuer et mettre en desroute vn si grand nombre d'ennemys, dont les morts se trouuerent monter plus de douze mille, sans les blessez et les prisonniers; CHAPITRE XXX. Resioursances publiques et actions de grace, pour la victoire obtenue par les Princes Polonois, ensemble l'accomplissement du 2nariage the Prince Correeky, auec la Princesse Alexandrine. LE Prince Alexandre estant retourne a Cochine auec les autres Princes et Seigneurs ca, nu le mai vine ajutoria ; pe canda de arii fi vediutit pe Pasia si pe tiranulit de Stefanil apropiandu-se si unindu-se cu densii, negresita ca si-aru fi infanta curagiulu, si reinnoitit puterile, si nu se 'Ate dice ca n'aru fi clistigatil si bataia, perduta in contra a OM prevederea omenesca. Ceea ce deve a ne face sa credemil ca Dumnedieil ajuth cu deosebire pe Principi, incontra acestora barbari de Turd, si a socilora lora cant nu era mai de treba, de si era crestini. Asia-dar, Pasia si Stefanit indata ce vediura ca tofu ce remasese din omenii lont, fugia in tote partile, si a nu mai era, nici una midi -loci' de a-i stringe la unit loci', au inceputit a se retrage cu mai multu de done mil de chianti, carii n'ati fosta intrata in bataia nici decumil. Intre acestea, principit Tyszkiewicz si Corecky, ca doue fulgere de resbelu, taia in buck' pe toti aces ce cerca sa se reunesca, pans ce cuprinsera that campula de bataia fara vro improtivire din partea cuiva; si temendu-se, nu cumva eel ce fugia, sa revina la o noun isbire, cuma aru fi si putut'o face, de aru fi avuta CAW de puginit curagia si onore, Principii au string" pre toff ()meal loril la unit loci, si au stata asia inca pre loci' cattl-va timpil, mai innainte de a-I lash la prada, ceea ce facura, apoi, indata ce se asigurara ca inimicii se retragea in fuga mare, credienda ca sunt urmariti neincetatit de biruitori. Si in adevera acestia nici aril fi racuta altfelii, de n'aril fi bagatii de sem& ca cea mai mare parte din Omenil si tail lora, era osteniti de tail, din causa marilorit silintie ce-si dedesera, taiandit si puinda in fuga unit asia mare numera de inimici, ai droll morti, se suilt la mai multi' de doue-sprediece mil, fag a numera pre eel raniti si pre cei prinsi. CAPU XXX. Serbciri publice si multicintite aduse lui Dumnedieii. pentru invingerea dobdnditd de Principil Polonl; precuin si asatoria principelui Corecky cu principesa Alesandrina. INTURNANDUSE la Hotinit principele Alesandru cu ceilalti principi si domni, ait adusit 56 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE rendit graces a Dieu, et furent faicts des feux de bye pour l'heureuse victoire qu'il leur auoit donee contre les Turcs, et leurs confederez, qui ne se promettoient pas moil's que de les emmener captifs an grand Seigneur, s'ils fussent venus a bout de leurs desseins. Ce fait ils commencerent a se resiouyr auec la Princesse, et toutes les Dames qui s'estoient retirees en la forteresse, attendant 'Issue de la bataille, n'ayant iamais voulu quitter leurs maris et parens, et s'en retourner en Pologne, quoy que l'armee Turquesque lust arriuee. Quant an Prince Correcky, il mouroit de desir de receuoir sa maistresse, qu'il aymoit plus que sa propre vie, et qui estoit l'vnique guerdon qu'il demandoit pour recompence des bons et signalez seruices qu'il auoit rendus au Prince Alexandre et a toute sa maison : aussi estoit-ce vne tres-digne et tres-ample recompence, car c'estoit vne des plus belles et plus sages Princesses de de Pologne. Comme done ledit Prince Correcky eut fait la reuerence a la Princesse et a la Dame de son coeur, it print son temps de luy demander l'accomplissement de ce qui luy auoit este prornis, c'est a dire de leur maHage, qu'on auoit differe iusques apres que la guerre seroit cessee, comme nous auons remarque. Le Prince Alexandre ne le desiroit pas moms que luy; mais la Princesse mere faisoit quelque scrupule sur le temps de Caresme, auquel on estoit lors, et desiroit qu'on differast encores iusques apres la feste de Pasques, d'autant que les nopces sont prohibees entr'eux, comme parmy nous iusques apres la Quasimodo. Mais le Prince Correcky fit response, que s'il n'y auoit autre difficulte, it se faisoit fort d'en obtenir la dispence du Patriarche, lequel de bonne rencontre s'estoit retire auec eux a Cochine. A quoy ladite Princesse se condescendit, et s'employa elle mesme pour obtenir ladite dispence. Le Patriarche l'ayant accordee, les espousa luy mesme le Dimanche suivant, qui fut le deuxjesme lour apres la victoire. De sorte que Mars et Cupido triomphereiit en mesme temps a l'enuy l'vn de l'autre ; donnant en fin a ces deux Amants l'entier accomplissement de leurs chastes amours, qui fut aussi vn redoublement de joye a toute la Cour, car it n'y auoit vn seul qui n'aymast et n'honorast ledit Prince Conreeky, taut pour sa grande valeur, que pour les autres vertus signalees qui Paccompagnent. hada lui Dumnedieti, si arsera focuri artificiale pentru fericita invingere ce le-a daruita in contra Turciloni si a confederatilorti loll, carii nu-si promiteb, mai puginti deck(' a-I duce captivi sultanului de si -are fi ajunsii scopulii. Dupti acesta incepurti serbarile cu principesa si tote celelalte dame ce se retraserd in fortaretiii, asceptandii aci resultatulii batail, nevrendti a parasi nici de cum(' pe socii si rudele lord si a se duce in Polonia, de si venise armata turcesca. CAW despre principele Corecky, elu nu mai putea de dorult" amantei sale pe care o in- bia mai multii decatii vietia sa, si care era uniculti darii ce cerch elu, sere resplatirea buneloru si insemnatorielorii servitie ce fa' cuse principelui Alesandru si intregel sale case Acesta si era o delimit si indestulatoria respliitire, ca-ci ea era una din cele mai frumose si intielepte principese ale Poloniei. Asiadara indata ce principele Corecki fad, salutarile sele acestei princese iubite inimei sale, se ocupa a-i cere indeplinirea faga'duintiei ce i se dedese, adeca casatoria lori", ce s'a fosta amanatil pans dupa incetarea resbelului, cum(' am mai observatii. Principele Alesandru nu doria, acesta mai pucimi decatii densulii, dara principesa mums mai faces ore-care greutati, in privire ca era postuli" mare, si doria a se mai ambit lucrulii pang dupa serbatorile pascilorii, fiindii-ca nuntile sunt poprite la ei precumil sunt si la not pans dupa Quasimodo. Dar principele Corecki, respunse ca, data nu e altii greutate, elil se indatoreza a capata invoirea patriarchului carele s'a fostii retrasii impreuna cu el la Hotina. La acestea, principesa nu mai avii ce respunde, si se puse singura sa dobandesca dorita bine-cuventare a patriarchului. Patriarchulii invoindii, 'I cununtt elu insusi in duminica urmatoria, care fa a douediecea di dupa invingere. Ast-felii, Marte si Cupido se intrecea triunfandii in acelasi timpil si unulii si altulti, dandii, in fine, acestorti doi amanti deplina satisfacere a castului lore amore, care fil si pentru intrega curte o indoita bucuria, ca-ci nu era unulii care sä nu fi iubitti si onoratu pe principele Corecky, atatil pentru marea lui valore catu si pentru celelalte virtuti insemnate de care era inzestratii. BARET FIISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 57 CHAPITRE XXXI La retraicte d'Estienne en Vallachie, pour implorer le secours de Michna, apres auoir brusle Yas. PENDANT que ces Princes commencoient a iouyr des fruicts de leurs victoires dont ils furent bien-tost priuez, le Bacha et le miserable Estienne arriuerent en la Cite d'Yas, oh ne se trouuant pas bien asseurez, ils en partirent bien-tost apres, pour s'eschapper l'vn d'vn coste, et l'autre d'vn autre: scauoirle Bacha a Constantinople, et le tyran en Vallachie, pour y trouuer le Prince Michna, qui estoit son seul recours, encores qu'il se fut moque apertement de luy, comme dit est. Mais auaut que ce mal-hen reux sortist d'Yas, n'esperant pas d'y retourner iamais, i1 y fit mettre le feu tqz plusieurs endroits ; si bien que de vinE,rt et deux mille maisons dont elle estoit composee, it n'en resta pas six cens entieres. Dont lesdits Princes ayans eu aduis au commencement du mois d'Auril, ils s'acheminerent pronatement en ladite Cite, laquelle ayant vette ainsi desolee, ils se resolurent de poursuyure ledit Estienne iusques en Vallachie, et tascher de le prendre iusques, entre les bras de Michna pour en tirer la raison, et le punir selon ses demerites. Suivant laquelle resolution, des le len- demain ils prindrent le chemin de la Vallachie, et leur conuint passer la riuiere de la Sirette, au deli de laquelle it y a vn gros bourg oft ledit Michna auoit quatre cens hommes en garnison pour garder ses confins. Lesdits Princes animus a ce bourg, les- Dcfraite de quacens hommes dits quatre cens hommes se voulurent d'abord mettre en deffence, mais ils tie furent bien-tost forcez et mis en pieces sans qu'il en rechapast vn tout seul: de " "`h " "' et quant aux habitans dudit bourg, on ne leur fit aucun desplaisir. car ils ne firent aussi aucune resistance, et hayssoient ledit Michna pour les vexations glens receuoient de ladite garnison. Ayres que l'armee se tut reposee audit bourg seulenient trois heures, on la fit passer outre, et aduancer tant qu'il fut possible vers In cite de Bonza, oh estoit lors Michna et le mal-heureux Estienne, qui ne pensoient qu'a, faire grande there. .comme l'armeee CAPU XXXI. Stefano, dupd ce arde Iasii, se retrage in Tiera-Romeinesca, pentru a cere ajutoriu111 lui Michnea. PRECANDU Pnncipii incepusert a culege fruptele itivingerilorti, de care incurendit furt lipsiti, Pasia si miberabiluld Stefanii, venire in Iasi, uncle neafiandu-se in bunt sigurantia, plecan't indatA de ad ca sit scape, unulii intr'o parte, altuld iii alta, adect Pasia spre Constantinopole, era,' tira,nuld. in Tiera-Romanescii, ca sit afie acolo pre Domnulii Michnea, singurulti sett spriginil, de si si-a fast(' risu de densulu, cumil am spustl. Dar mat inuainte de a est nenonorocituld din Iasi, ne mal avendii sperantit a se mai intorce acolo, puse de-1 deter& focd din mat multe part!, asia incatu din doue-diet!-si-doue mil case care compuneh orasiulit, n'ao remasil siese sute intregi. Afiandu Principii despre acesta, prela inceputult Innet Aprile, plecart cu grab& catra Iasi, pe care vediendu-lii atatil de desolatil; se decisert a urmtrl pe Stefanil pant in Tiera-Romanesca, silindu-se a-1u prinde chiaru si in braciele lul Michnea, pentru a-I cere socotelt si a -It pedepsi dupt emit merits. In urmarea acestei ottrirl, de a d6ua di si apucart drumulit Tierei-Romanesci, in care alma de trecutd riulit Siretului, dincolo de care, este unit mare burgd, unde Michnea, aveh o garnisont de patru sute omen! pentru paza marginilorit. Ajungendii acolo Principii, eel patru sute omen! a! hit Mich- nea, voira sa se punt in stare de aptrare, dar furs supusl in curendti si ttiatI in bucati, fart st scape ratcaril unulii; si catii despre locuitorii acelui burgii, nu li se Med nici unit reit, pentruct nici el nu racusert nici o resistintit, si unit pe Michnea pentru aptsarile ce suferia dela garnisona lul. Dupt, ce se odichni armata numal trel ore in acelit burg', o trecurt mai departe, innaintandii catit fh cu putintit, catrA Buzeit uncle se aflh, atunci Mich- nea si nenorocitulii acela de Stefano, mil nu ga,ndia la altt decatu la mancare si beuturt. 8 58 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE fut =Wee a vn grande campagne raze qui est a vne lime de Bonza, elle fut descouuerte par quelques gens du pays, qui coururent en aduertir leur Prince, luy disant, qu'il se sauuast promptement, et qu'ils auoient veu venir l'armee des Polonois, qui estoit bruits cadunt Inter caliccro su- fort proche de ladite cite. Alors ledit Prince Michna se mettoit table, et auoit premaque labra. conuie Estienne de disner auec luy, et mesmes ladicte table estoit fort bien counerte de viandes, encores que ce fust a vn Vendredy, la coustume de ce pays estant de manger de la viande tons les iours, depuis Pasques iusques a 1'Ascension. Faitte de Michna, et d'Estien- Le Prince Michna fut tellement effraye de ceste venue inopinee desdits Princes, qu'il courut luy-mesme a son escurie, et monta sur le premier cheuhl 7.1 contra, sans se donner seulement le loisir qu'il fust selle , et ainsi qu it y print le chemin de Tergouist, oil it fut suiuy de fort peu de ses gens, dont l'vn luy donna son cheual, qui estoit vn pen mieux equippe. Et quant audit Estienne, ayant luy mesme Belle son cheual sans attendre ses gens, it s'enfuit tout seul vers Nicopolis. ne qupenserent estrc urpris a Bo m I CHAPITRE XXXII. Comma les Princes Polonois entrerent en la Cite d'Yas, laquelle fut pillee, at les famines violees: at onme Alexandre refusa de demeurer en Vallathie, y estant connie. LES Princes estans arriuez a Bonza sans aucune resistance, furent infiniment faschez de n'y auoir plus troutie Estienne, qui estoit leur seul dessein, et de ce que le Prince Michna auquel ils ne vouloient point de mal, auoit prins l'espouuente: toutesfois cela ne les empescha pas de 4e mettre a table, et de faire grande there du festin auquel ils n'auoient pas Ajungendii armata intermit camp(' mare si large, ce este o legs dela Buzeit, ea fn descoperita de catra cati-va tierani, carii alergara sa incunosciintieze pe Principele loin, dicendu-i sa fuga cmuu va pute mai curendit, ca-ci an vediutu viindu armata Polonilorti, care era forte aprope de Buzeit. Michnea atunci se puma la masa, si poftise pe Stefan(' sa prandiesca en densulit; si in adeveru a acea masa era forte incarcata de carnuri, de si era vinen, obiceiulit tierei fiindu de a se Winch came in tote dilele dela Pasci pant la Innaltiare. Principele Michnea atatii de tare se insphimenta de acesta venire neasceptata a disilorit Principe, incatu alerga insusi la grajdu, si se arunca pe celu antaiit calu ce apnea, fa' IA sa ascepte mitcarti sa-1 punt sieua, si asia lea calea Tergovistel , urmatfi de cati-va din omenii sel, dintre carii apoi unulu '1 dede calulu sett care era ceva mai bine gatitu. Stefan(' insielandu-si singuru calulu, fait a ascepta pre omenit sei, o rupse de fuga singurelii inspre Nicopole. CAPU XXXII. Cumi ail intratii Principii Poloni in cetatea Tasilord care fit prddatd, si femeile violate; si mond Alesandru, fCiindu poftitti set remand in Tiera-Rorncinescei, refusd. AJUNGENDU Principii la Buzeit fail de nici o resistintia, furs amarii necajiti ca apucatii aci pe Stefantl, care era singurulit lorti scopit, si ca a cuprinsti atata spaima pre Michnea caruia ei nu voia sa-1 fact nici unit reit ; totusi, acesta nu-1 impiedeca de a se pune BARET HiSTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 59 este conuiez. Ce qui leur vint bien a. propos, car ils estoient tous affamez, a cause de la longue traicte qu'ils auoient faite sans aucunement se reposer. L'armee arriva cependant, laquelle pilla d'abord ladite Cite, sans que lesdits Princes le peussent empescher, ny mesmes le violement de plusieurs femmes et tiles, qui a este vraysemblablement In cause de tons les malheurs que lesdits Princes ont depuis encourus. 11 y eut mesmes quelques soldats, lesquels se souuenant de l'iucendie faicte a Yas, auoient desia mis le feu en quelques maisons: mais lesdicts Princes le firent soudain esteindre, comme aussi n'y auoit it point d'apparence de le souffrir, attendu que le Prince Melina, ny les Vallacqs n'estoient aucunement autheurs dudict incendie, aius settlement Estienne, comme nous auons dict cy deuant. Pendant le sejour que firent ces Princes a Bonza pour rafraichir leurs gens, plusieurs Boyers du pays, desirant secotier le ioug de la domination du Prince Michna, qui les maltraitoit, vindrent trouuer le Prince Alexandre, et le supplierent de vouloir demeurer en Valachie, promettant que toute la Noblesse luy rendroit volontiers toute sorte d'obeissance et de fidelite ; mais comme ce n'estoit nullement l'intention (indict Prince, de despoiiiller le Prin- ce Michna de son Estat, it les remercia de leur bonne volonte ; ce que voyant lesdits Boyers, ils luy tieclarerent, qu'a son refus ils eussent bien desire que le Prince Cherbanne (lequel auoit este leur Vayuode auant Michna et auoit este dechasse de Valachie par Battery Gabor, et contrainct de se retirer vers l'Empereur en Alemagne lust retourne en Valachie, pour reprendre le gouuernement d'icelle, et que pour faciliter son retour, it voulust luy Bonner passage par la Moldauie, s'il se presentoit; ce que ledit Prince Alexandre leur accorda volontiers, car it eut este bien ayse que ledit Prince Cherbanne se first remis en la Valachie, et qu'il en eut chasse du tout ledit Michna, qui fauorisoit son ennemy, et auoit dessein luy mesme sur l'Estat de Moldauie, qu'il obtint a la fin. la masa si a se vesell la festinulu la care nu fusers invitati de niminea. Acesta toe- mai nu le caditt red, ca-ci era forte flamandi, din causa lungului drums it ce facuse lard a se repaosa catu de pucintl. Intre acestea, ajunse si armata, si prada mat antaiu disulu orasid, fara ca sa pots impiedeca Principii prada si violarea mai multorti femei si fete, cat a au fostti apoi adeverata causa a tuturorti nefericirilorti pe care le-ad incercatti de act innainte Principii. Ba inca era cats -va soldati, carii, amintindu-si foculu din Iasi, ad fostu pusti focu si aicea la cite -va case; dara Principit deters ordine a se stinge indata, pentruca intru adeverti n'avea nici unit cuventil de a-lit ingadul, ca-ci nici Michnea, nici Muntenii lul, nu era nici de mutt autorii acelui incendin, ci num' Stefanti, cuinti mud aretatti mat sust. In timpulit catti aft static Principii la Buzeii, spre a restauth puterile ostei, mai multi boiari painenteni, dorindil a scutura jugulti doinnirei lui Michnea, ce-1 maltrata, venire la principele Alesandru cu rugaminte, sa priimesca a remane in Tiera-Romanesca, fagaduindu-i ca Vita boerimea 'I va dh tau felulu de ascultare si credintia; dar, ash), precunid intentiunea Principelui nu era nici decumii de a rapt Statuld lut Michnea, chi le multiiimi de buna vointia ; ceea ce vediendu bolitril, 1-ati declaratu ca, dad. refusa elu, ei forte and doti ca principele SierbanO, carele fusese Voevodulu lord innaintea lui Michnea, era dupa aceea, seesu din tea de Batory Gabor, se retrasese la Imperatorulti in Germania, sa se reintorne a- cuinti in tiers spre a lua drasi domnia; si pentru a-1 facilita intorcerea, sa-I dea vela Alesandru a trece prin Moldavia, data ar cere ; ceea ce principele Alesandru le incuviintia din tots inima, ca-ci elu ar fi fostit forte bucurosti ca disuhl principe Sierbanti sa intre m Tierallomanesca, si sa isgonesca Cu totuld pe Michnea, care favoria pe inemiculti sett, si area insusi planurl asupra Domniel Moldaviei, care a si dobandit'o in cele depe urma. . 60 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE CHAPITRE %XXIII. Ambassade de Michna au Prince Alexandre, lequel luy renuoya tous ses meubles precieux qu'il auoit conserue du pillage. LE Prince Michna estant arriue en la cite de Ia ,Playa, qui est entre Bonza, d'oir it estoit party si brusquement, et Tergouist, it s'y arresta quelques iours, attendant ses Bens qui n'auoient este si diligens que luy, et manda promptement a sa femme, qui estoit a Tergouist, qu'elle s'en allast en toute diligence a Nicopolis, craignant encores que lesdits Princes se voulussent emparer d'eux, et de leur Estat, comme its eussent fort bien fait, s'ils ens sent pen preuoir ce qui leur arriva depuis. Et comme ledit Michna se fut renAmbasaadeur enuoydpar Mich- eu t it Tergouist, it depescha soudain vn Ambassadeur vers le Prince Alexandre pour scauoir a quel dessein it estoit entre en la Valachie auec vne armee, n'estimant pas luy en auoir donne sujet; ains au contraire qu'il luy auoit assez tesmoigne qu'il estoit son amy, en ce qu'il n'auoit voulu assister le Bacha et ledit Estienne, lors qu'ils le poursuiuirent a Cochine, na au Prince Alexandre. encores qu'en apparence its fussent bien plus forts que luy. Que si son intention estoit seulement de s'emparer d'Estienne, qu'il l'asseuroit qu'il n'estoit auec luy, ains s'en estoit enfuy d'vn autre coste, et lity promettoit que si iamais it le pouuoit attraper, qu'il luy mettroit entre ses mains : le priant au reste de se retirer de son Estat, sans permettre que son armee le rauagea,st d'auantage, et qu'ils demeurassent amis it l'aduenir. Cest Ambassadeur fat re- ceu fort courtoisement du Prince Alexandre, lequel ayant entendu le sujet de sa legation, luy fit response, qu'il auoit des le four precedent enuoye vers son maistre pour l'informer de son intention, qui n'estoit point d'attenter aucune chose sur sa personne, ny sur son Estat; mais settlement de poursuiure Estienne, qui auoit mis le feu en la Cite d'Yas artant que d'en Meublea preti- I partir; et que pour tesmoigner audit Michna qu'il ne luy vouloit faire aucun eux renuoyez par in Prince tort, ny s'enrichir de ce qui luy appartenoit, II luy auoit renuoye sa vaisselle lexandre it Mich1 .. d argent auec toes ses autres meubles precieux, sans en auoir retenu aucune chose d' CAPU %XXIII. Ambasada lui Michnea ccitrei principele Alesandru, carele-i trdmise tote pretiosele sale mobile pe care le ap6rase de prada". PRINCIPELE Michnea, ajungendii la Ploesci, care este intre Buzeil de unde plecase at:1W de fart veste, si intre Tergoviste, se popri acolea cite -va dile, spre a ascepta, pre Omenil sei carii nu se grabih asih tare ca densultt, si scrise Math feineel sale care se alit In Tergoviste, ca sa piece cati1 mai curendil Ia Nicopole, de terra ca nu cum-va Principil sa vrea a pune mane pre densii si tronulii loru, asia precumit era sa si fact forte bine, (Idea putea ci sit prevedirt ceea ce li se intempla de ad innainte. Si mat ajunse Michnea la Tergoviste, tramise pe data liar ambasadorti catra principele Alesandru, spre a aflh, cu ce scopil in tease elii cu armele in Tiera-Romtnescil, nesciindit st-I fit datti vreo cause, ci ca din contra, 1-a datii dovada ca-1 era arnica, prin aceea ca n'a voitO sa ajute pre Pasia si pre Stefantl, pre candii acestia 'Iti persecute in Hotinii, de si pares a fi cu multi' mai tad decatil densuld ; ca, decit cugetulti sea e numai de a prinde pe Stefanii, apoi 'Iti asigurit ca nu se alit la elu, ci a fugittl intealtit parte; '1 promite hist, cit, de-lit va apnea vreodatt la sine, a- re sit MO des pre maul; rugandu-lit, in fine, ca st est din tier* fart a permite armatel de a mai face prada, si sa remana amid in viitoriti. Acestii ambasadord lit priimitil de principele Alesandru forte ontenesce, care, dupt ce-la asculta, 'I respunse ca, cu o di mat in- nainte insciintiase pe principele Michnea, ca cugetulti sea e departe de a se atinge catusi de pucinii de persOna au de tiers lui, ci curatil numai de a urrntrl pre Stefanti care a aprinsit Iasii innainte de a plech; si spre a da dovada numitului Michnea ca nu-I void nici unit reit, nici a se inavuti din ceea ce este a lui, i-a tramist a casa argiuttria si tote celelalte mobile scumpe, fart a fi tinutu ceva pentru sine. Ambasadoruhl lui Michnea multiamindu principelul BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE GI L'ambassadeur de Michna ayant remercie le Prince Alexandre s'en retourna a Tergouist, et recogneut par effect ce qui luy auoit este dit. Cela asseura ledit Michna, et l'empescha de passer outre, comme it auoit proieete, si lesdits Princes ne s'en fussent bientost retournez en Moldauie, ainsi qu'ils firent. CHAPITRE %XXIV. Comment le Prince Alexandre enuoya le siege Troianosky apres Estienne: ensemble la deffaite de quinze cens Tartares. AVANT que de partir dudit Bonza, le Prince Alexandre enuoya le Seigneur Troianosky auec deux mile cheuaux pour poursuiure Estienne la part qu'il auoit tourne: mais ce fut sans effect, car it se trouua qu'il auoit desia passé le Danube auec sa femme, et fort peu de suite. Au mesme temps vne trouppe de quinze cens Tartares, ayans este aduertis que les Polonois poursuiuoient Estienne auec mille cheuaux seulement, et qu'ils estoient tous haras- sez pour les longues traictes qu'ils auoient faites, s'aduanca pour leur courre sus: mais ce ne fut pas auec tel succes que lesdits Tartares s'estoient promis. Car ledit Seigneur Troianosky les ayant descouuerts d'assez loing dans vne grande campagne rase, it Deffaitte de 1500. par eut le loisir de disposer ses deux mille cheuaux en quatre escadrons, et atten- Tartans, dit de pied ferme ses poursuivans, lesquels estans approchez d'assez pres pour Troianosky. recognoistre le nombre des Polonois, eussent bien voulu s'en retourner sur leurs pas sans coup ferir, mais it n'estoit plus temps: Car ledit Seigneur fit soudain commandment a deux de ses escadrons de les charger, et furent en moins d'vn quart d'heure deffaicts, et en demeura plus de quatre cens sur le champ, et le surplus se sauna a la fuitte du mesme cos td qu'ils estoient venus, et ne fut We desdits Polonois, que vingt-quatre ou vingt-cinq au plus, et enuiron cinquante de blessez. Alesandru, se inturna la Tergoviste, si se incredintia prin fapta, de ceea ce i se spuse din gura. Acesta linisci pre numitula Michnea, si-la impiedeca de a merge innainte, alma 'si propusese la cast"' candy Principil nu s'ara fi reinturnata indat& in Moldavia, asia, preening facurA. CAPU XXXIV. Cum? principele Alesandru treimise in urma lui Stefanie pre domnul4 Troianoski; si cumi fit sfermatei o cad de una miie eineI sute Tcitarl. INNAINTE de a plea, din Buzet, principele Alesandru tramise pre domnula Troianoski cu done mil de caldreti, ca sa, urmaresca. pre Stefang in partea pre unde scapase ; dar indesiertti, pentrue& Oa apucase acumil a trece DwArea, impreunit cu femeea si cu pre-pucini pre Tanga sine. Toth intru acela timpa, o trupa de una miie and sute Tatari, insciintiandu-se ca. Polonii persecute pre Stefang nunial cu una miie calaretl, si c& era forte sdrobiti de drumula cela lungti ce facusera, le venia innainte sa -1 atace; dar nu le sucese, precuma spera. Pent/me& numitula domnii Troianoski, zarindu-I din depArtare pre o temple intinsa, avii timpa sA dispuna, pre eel done mil de calAreti al sei in patru scadrone, si ascepta pre locii pe prigonitorii seT, cariT, apropiandu-se forte tare, spre a recunesce numerula Polonilorg, are fi fosta pre-bucurosi a se intorce inapoi far& a cla o lovitura, dar acuma era pre-tardia : pentruc& numitulti Troianoski comanda indatA la done din escadrOnale sale, ca sa, nAvalesch asupra Tatarilora, si le sparser& ceta in mai pugina de unit patraiia de ore : mai bine de patru sute Wined pre campula de lupta, restulti scApa fuginda in partea de unde venise; era din Poloni, multa decA cadiura vro doue-diecl-si-patru au doue-dieci-si-cinci, si se ra,nira vro cincl- died insi, 62 TESAURU DE MONTJMENTE ISTORICE CHAPITRE XXXV. Seconde reuolte des habitans de Horreoua, contre Alexandre, appaisee par le Prince Correeky, enuoyee pour les combatre: et comme it meit le siege decant Bialigro. RETOURNONS maintenant a Bonza, oil nous auons laisse lesdits Princes, qui prindrent ensemble resolution de se retirer de la Valachie, et fluent faire deffences auant que d'en partir a tous les CapitaineS et soldats, sur peine de la vie, d'amener aucuns Vallacqs, soit d'vn ou d'autre sexe, parce qu'ils estoient aduertis que plusieurs d'entr'eux. s'en estoient emparez, et faisoient estat de les amener pour en tirer rancon. Ce fait ils se mirent en chemin, et ne fluent pas loing qu'ils receurent aduis, que les habitans de Horreoua s'estoient derechef sousleuez et mis en armes, ne voulant recognoistre le Prince Alexandre ny luy payer le tribut accoustume, qu'il ne leur fit paroistre d'estre confirme par le grand Seigneur. Le Prince Correcky y fut enuoye auec cinq mille hommes, la venue duquel les espouuenta tenement qu'ils firent ioug sans aucune resistance. Ledit Prince ne voulant perdre temps assiegea la ville et forteresse de Bialigrout assise sur la riuiere de Bohm, et qui estoit occupee par les Tartares Preocopites, en laquelle forteresse y auoit vne garnison de Ianissaires, et plusieurs Boyers de Moldauie qui s'y estoient retirez, lesquels se deffendirent courageusement, et firent plusieurs sorties ou ils tuerent plus de trois tens des gens dudit Prince, et luy mesme y pensa estre prins, s'il n'eust este promptement secouru par le Seigneur Tischeuich et sa trouppe, lesquels se ruerent si viuement sur les Ianissaires, qu'ils les contraignirent de faire retraicte, laissant plusieurs d'entr'eux morts sur la place. Ce que voyan t ledit Prince, et qu'il n'y auoit esperance de les auoir sans canon : it leua le siege et s'en retourna a Yas, oa estoit le Prince Alexandre. CAPU XXXV. A. clOua revolts a locuitorilorei din Orhet incontra lui Alesandrn, apa",satci de principele Korecki care fusese tramisu sa -i supunci; si cumit impresurd acesta Cetatea-Albci. Acuiu sa ne intOrceinti la Buzeti unde lasaramil pre disii Principi, carii se decisera impreuna de a se retrage din Tiera-Romanesca, si innainte de a plea publicara porunci aspre tuturora capitanilorti si soldatilort, ca sa nu cutedie careva, sub pedepsa de morte, a lua cu sine vreunti Romant, fit barbatil flit femeia; si acesta o facura Principii, fiindti-ca aflasera ca, unit dinteensii prinsesera mai multi Romani, voindil a-i duce cu sine, pentruca apoi mai in urma, sa se bucure de pretiulti rescumperarei lorti. Dupa acesta, plecarti cu totii, si nu era departe Cana prilmira scire cumcit locuitoril din Orhei erasi se resculara si apucara armele, nevrendu a recunosce pe principele Alesandru nici a-I respunde tributnlit pant ce nu le va area ca este intaritu de Sultanult. Principele Korecki fit tramisti asupra lora cu cinci mil de emelt., a ca,rui venire atata spaima bags inteensii, incatil se supusera indata fart vreo resistintia. Numitult Principe, sere a nu perde timpult, ataca Cetatea-Alba care este asiediatt la lazuli' Ovidului, si era ocupata de Tatarii din Bugiacti, in care cetate se afla o garnisona de IaniciarI , si mai multi boiari moldoveni carii se retritsesera acolea, acestia se aperara cu curagit, si nitvalindti din cetate in mai multe randuri, taiara.. mai bine de trel sute din omenii dIsului Principe, si era pre ad sa cadit prinsu si elt insusi, de nu-I venia, curendii in ajutorit domnulii Tyszkiewicz cu trupa sa, care cu atata vigore se arunca asupra Ianiciarilorti incatti 'I constrinsera a se retrage, lasandt mai multi morti pre local de lupta. Vediendti acesta numitulti Principe, si ca, fart de tunurl, nu era chipt de a lua, cetatea, ridica asediult, si se intorse la Iasi unde se Oa, principele Alesaudru. BARET HISTOIRE DEB TROUBLES DE MOLDAUIE 63 CHAPITRE %XXVI. Lettre d'Hebrein Bacha, au Prince Alexandre, et comme le Turc print en fin Estienne en haine, et le despoiiilla tant de son Gouuernement que de ses biens. BIEN-TOST apres Hebrein Bacha escriuit au Prince Alexandre, et luy manda, comme s'il cost este son amy, qu'il seroit desonnais paisible en Moldauie, d'autant que le Lieutenant General du grand Seigneur qu'on appelle le Vezir, duquel Estienne auoit tousiours tire son principal support, auoit este disgracie, promettant audit Prince de s'employer pour luy vers son maistre, ce qu'il fit vray-semblablement, afin que ledit Prince ne se tint plus sur ses gardes, ou pour tirer de luy quelque recompense, s'il aduenoit que le grand Seigneur le confirmast en Indite Principaute de Moldauie, comme it y auoit apparence qu'il deuoit faire, puis que ledit Estienne s'en estoit du tout rendu indigne, tant par sa fuitte, que par ses mautfais deportemens, qui le rendirent en fin tellement odieux audit grand Seigneur, qu'il se resolut de le perdre. Et de fait pen de temps apres on eust aduis que le grand Seigneur auoit commande audit Bacha, de s'aller saisir dudit Estienne, qui s'estoit retire a Brahile, et de luy amener wort ou vif, nee toute ce qui se trou- ueroit luy appartenir: ce qui fut execute en ceste sorte. Ledit Bacha s'achemina en toute diligence vers Brahile, et mena auec luy vn Chahouh, et comme ils en furent a quatre ou cinq lieues Ares, ledit Bacha enuoya vn des siens aduertir Estienne de sa venue, et que le lendemain it faisoit estat Waller disner auec luy ; Estienne qui ne se deffioit de rien, et croyoit que ledit Bacha Illy fast encores amy, partit le lendemain de grand ma tin pour aller au deuant dudit Bacha. et Papa rencontre descendit de cheual pour luy faire la reverence, comme fut aussi le Bacha, puis ayans quelque peu parle ensemble, le Bacha tira de son sein la commission qu'il auoit de se saisir de sa personne, et de ]'amener a Constantinople; ce que voyant ledit Estienne, it se tourna vers ses gens, et leur dit gulls se sauuassent, et qu'il voyoit bien qu'il alloit mourir. Ses gens retirez, le Chahouh qui auoit en main son marteau d'armes, luy en donna vn coup entre les espaules, puis luy fit her pieds ('t mains, et le fit CAPU XXXVI. ScrisOria lul Ibraim-pasia catrci principele Alesandru, si cumil Stefami didiit, in fine, in ura Turcului care-la despoil si de domnia si de bunurile sale. PUCINU dupa acesta, Ibraim-pasia scrise principeluI Alesandru, insciintiandu-la, ca si, emit i -ar fi fostil amicu, di de aci innainte are sa fia in pace in Moldavia, fiindii-ca loctitiitoriulA generalti alu sultanului, pre care-lii chiama Veziril, care totdeauna era spriginulA miff mat de capetenia alii lul Stefanii, a cadiutu in disgratia ; apol, promite numitului principe, ea are sa se intrepuna pentru densulti la sultanulii, aceea ce va fi si facutil cu tout probabilitatea, cu scopti ca Principele sa nu se pazesca, on pentru ca sa capete vreunii darii dela densulA, in cast ca sultanultI Par confirma, in domnia Moldaviel, precumit se credea ca are sa se intemple, de ura -ce Stefanii se Meuse de tart nedemnit, atatti prin fuga, catu si prin reoa sea purtare, pentru care in fine la atata ura cadia innaintea sultanului, incata acesta decise sa-lii perda. Si intru adeverit ca preste puginu veni scire ca, sultanulii dedese ordine numitului Pasia, sa mergA sa prinda pre Stefanti care se retrasese la Braila, si sa i -lu aduca mortii ati viii, impreuna, cu tote ce va fi avendit alit sett, aceea ce se si esecuta in modulo unnatoriii. Pasia pled indata spre Braila, luandu cu sine unit Ciausig, si cumit ajunsera aprope la vro patru-tint] lege, numitula Pasia tramise la Stefanil pre unulil din al sel, ca sa -It insciintieze de venirea sea, si ca mane-di spent ca voril prandi impreuna. Stefani1 care nu avea nici unit prepusii, ba inca credea ca Pasia 'I este totii arnica, in dioa urmAtoria pleca, desii-de-difninetia intru intimpinarea numitului Pasia, si intelnindu-It, descinse de pre calA spre a-I face inchinatiunile sale, asia precumA fad" si Pasia ; dupA, aceea schimbandit pucine cuvinte impreuna, Pasia scOse din siml insarcinarea ce avea, de a-lit prinde si a-lil duce la Constantinopole. Stefano vediendii acesta, se intorse spre omeniI sei, si le disc sa 64 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE jetter en ceste fawn sur vn chariot tire de quatre bons cheuaux, et ainsi l'amenerent a ConEstionne est ren- stantinople, ou estans arriuez, pour euiter qu'on ne le chastiast commie il medit a pauurettl, comma vn autre ritoit, it se fit Renegat, et depuis on l'a veu reduit a fort peu de chose. Car au Be, bions sant auoit a Brahile, et aussi a Nicopolis ou estoit sa femme, si bien qu'il ne luy Denys le Tyran. mesme temps qu'il fust prins , le Bacha enuoya saisir et enleuer tout ce quit prins mills. restoit plus rien sinon que le remors de sa conscience, qui le rongeoit sans cesse, quez auetgrand Seigneur. pour les cruautez et barbaries qu'il auoit pratiquees en Moldauie, lesquelles sont en beaucoup plus grand timbre que nous n'auons represent& Aucuns de ses Bens s'en retournerent a Yas, et y publierent ce qui estoit arriue audit Estienne en leur presence, dont vn chacun lotioit Dieu, et en furent faites des resiotiissances publiques. CHAPITHE XXXVII. Resiougssances faites a Yas, pour la disgrace d'Estienne. Michna nomme Vaguode en sa place, et installe par Scander Bacha. ON recent nouuelles que le grand Seigneur auoit nomme le Prince Michna, pour succeder audit Estienne en la Principaute de Moldauie, qui vaut beaucoup mieux que ,celle de Valachie, et qu'il enuoyoit Skinder Bacha General de 1'Europe, auec vne puissante armee pour establir ledit Michna, et chasser Alexandre du pays. Ce qui se trouua si veritable, que le I vingt-cinquiesme four de Juin mil six tens seize, ledit Bacha arriva a Tergouist Ju(n IGIG. I oil l'attendoit le P. Michna, auec de Brands preparatifs, tant pour le hien receuoir, que pour nourrir et rafraischir son armee. Ledit Bacha faisant son entree a Tergouist, auoit entre autres choses de remarque, trente ou quarante Musiciens a cheual, iouants de certains instruments qui sont quasi a la facon de guiterres, qui faisoient vne musique telle scape fiesi-care, ca elu vede bine ea are sa moth. Omenii lui se retrasera, era ciausiulti care avea in mans unu baltagti, '1 dete o lovitura intre umeri, dupa aceea puse de-1 leg& maarunch inteunti care trasti de patru cal buni; asia-la dusera nile si piciorele, si astfeliti la Constantinopole, unde ajungendti, se cacti Renegatti, pentruca sa *scape de ped6psa ce merita ; dupa aceea se vedia cadiuta in mare seracia, pentruca tote atunci canda Pasia 'hi prinse, tramise sa-I ridice si tots averea ce avea in Braila, precumti si in Nicopole unde era femeia sea, asia incatu nu-1 remase aka nimicu, fira numai mustrarile cugetului, care -Id rodea, fara incetare, pentru crudimile si barbariele ce Meuse in Moldavia, care sunt cu mulat mai multe de acele ce aretaramit noi. Unii din omenii sei se intorsera apoi la Iasi, si spanea cele ce s'ati intemplatti lul Stefanu in fiintia lore de facia ; si lama toti pre Duinnedieti, si de bucuria se Mont serbari publice. CAM XXXVII. Serbeirile felcute in lag pentru disgratia lug Stefanii. Michnea se numesce Voevodei in loculei lug, si se instalezei prin Skender-Pasia. SE priimi apoi scire ea sultanulti a numitii in loculti lui Stefanti pre principele Michnea in domnia Moldaviei, carea cu multa e mei insemnata decatti domnia Tierel-Romanesci, si ea a tramisti pre Skender-pasia, generalulti phrtilorti Europei, cu o armata putinte, ca sa asiedie in scaunti pre numitubi Michnea, si sa scotia din tiers, pre Alesandru. Acesta atatti era de adeveratti, ca la 25 Iuniti 1616, numitulti Pasia ajunse in Tergoviste uncle-hi asceptit principele Michnea, care Meuse marl pregatiri de priimire, atatil pentru Pasia catti si pen. tru ostea la Multi Pasih intranda in Tergoviste, avea, intre alte litcruri mai de insemnatd, BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 65 I1 auoit aussi quantite de pages couuerts au lieu de mauteaux, de peaux de leopards, de lions, et de tigres, comme s'ils eussent voulu espouuenter le monde. Et son armee estoit d'enuiron vingt mile hommes, partie Tures, partie Tartares, a laquelle ledit Michna joignit la sienne qui estoit de dix mile hommes, taut de pied que de cheual, qu'il auoit tirez tant de Valachie, que des pays circonuoisins. quelle. Arriue que fut ledit Bacha a Pentree du Chasteau oil le Prince Michna l'attendoit, iI descendit de cheual, et apres plusieurs compliments, its entrerent dans vne grande salle bien preparee, oit ledit Bacha presenta les patentes, -et les Caftanes que son maistre enuoyoit au- aftrinTici,PnPa°, rei dit Michna, dont it le reuestit en presence de tous les Seigneurs de la Cour, son instatement et le fit proclamer Prince et Vayuode de Moldauie, auec tout plein d'autres ce- an V; jaoyloudrede remonies qui seroient trop longues a reciter. Ce fait, le Prince Michna conduisit ledit Ba- cha dans vne autre grande salle oil le festin estoit prepare, taut pour luy que pour ceux qu'il luy plairoit admettre a, sa table ; et ledit Michna s'offrit luy-mesme pour seruir ledit Bacha, qui ne le voulut iamais permettre , ains fit asseoir ledit Michna visa vis de luy et passerent ainsi tout le reste de la iournee en grande liesse et resiotiissance, 2 Millet 1616. et contiuuerent iusqu'au deuxiesme iour de Juillet, qu'ils partirent de Tergouist, Achominement et s'acheminerent en Moldauie, dont les Princes Polonois furent bien aduertis : de Michna. mais la Princesse soustenoit tousiours opiniastrement que ledit Bacha venoit exprez pour apporter les patentes de la part du grand Seigneur, an Prince Alexandre son fils, et deffendoit taut qu'elle pouuoit qu'on en parlast autrement par la cite d'Yas, et en l'armee : Il faitdangereux et ce qui lay auoit plus imprime ceste pernicieuse opinion en l'esprit, estoit les trZ:Zittedlgrai lettres qu'Ebrein Bacha auoit escrites audit Alexandre, dont nous auons cy-dessus et ses ennemi s. fait mention, ne considerant pas que tel aduis venoit de la part d'un Turc son ennemy hire, et partant qu'il n'y auoit point d'apparence d'y adiouster foy, et principalement en chose de telle importance, qu'elle fut cause de leur entiere perte et ruyne, comme it se cognoistra cy apres. vro trei-died au patru-di eel de musicanti Carl, calif canta, din Orecare instrutninte in forma chitarelorg, care produces ung feliti de musics. Aseminea avea o multime de pagi, imbritcati, in loci" de mantele, cu pet de leopardt, de lei si de tigri, ca si cuing aria fi vrutu sA, inspaimente lumen prin acesta. Ostea sea era in numerti de vro 20 mit, cucare impreuna si Michnea pre a sea in numerti de vro diece mit, pedestri si calart, pre carit-I adunase Matti din Tiera-RomanescA, daft si din tierile vecine. IndatA ce ajunse Pasia la intrarea castelulul unde-10. ascepta principele Michnea, descaeca, si dupit mat multe complimente, intrarl intr'o sal& mare bine pregittitd, unde nurnitulft Pula. presinta lut Michnea scrisorile si caftanele ce-I tramitea Sultanulg, si-la imbrach in presintia tuturoril boiarilorti dela curte, apol 'Iii proclaim de Domng si Voevodg alu Moldaviei, cu multe cerimonie care ar fi pre-lungti a le insira pre tote. Dupft aceea, principele Michnea conduse pre numitulg Pasia intr'o alta, salt mare, mule era pregatitit masa, atatti pentru Pasia catti si pentru aceia pre cant acesta ar binevol a-I poftl la mass; si numitulit Michnea se imbitt eltt insusi sa servesca, pre Pasia, dun acesta nu vol Met de cumg, ci facii s. siedia numitulg Michnea facia in facia cu densulti, si astfeliti petrecurii tom dioa in cea mai mare veselia , preening si dilele urmatOrie , pans la a doua di de lulig dutch"' plecarA din Tergoviste, si luara drumulti sere Moldavia, despre care lucru Principit poloni fiu.s pre-bine insciintiatt; era Principesa sustinea mereg cu incapatinare ca. numitulg Pasia venia a name pentru ca sa aducA fermang din partea Sultanulut catrA principele Alesandru fiiulu sett, si din tote puterile nu ingaduia a se vorbi intealta felu prin fast si prin ostire ; si ceea ce-I intiparise mat cu sema in spiritti acesta opiniune periculosa, era scrisorile ce Ibraim-Basia scrisese nurnitulut Alesandru, despre care amii vorbitti mat susti, fara a MO. de sepia, ca venia din partea until Tureg, iuimiculu seti juratg, si ca prin urmare nu se cuvenia s. dea crediementg , mat alesti in lucru de asia, importantia , care apot a fostii causa perderel si ruinel lorti totale, precumit se 'va vede mat departe. 9 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE 66 CHAPITRE XXXVIII. Meschante invention du General de Pologne, pour affoiblir l'armee du Prince Alexandre, pour son profit particulier, et a l'aduantage du Turc: ensemble la trahison du General de l'armee d'Alexandre. ENUIRON ce temps, le General de Parmee du Roy de Pologne nomme Zolkelchy, enuyeux de l'honneu que lesdits Princes auoient desia acquis par les victoires qu'ils auoient rempollees sur leurs ennemis, et d'ailleurs meu de son profit particulier; escriuit sous-main au Prince Michna et au Bacha, que s'ils luy vouloient promettre de faire pouruoir par le grand Seigneur, le fils aisne du deffunct Prince Simeon, qui s'estoit retire pres de luy, de la Principaute de Valachie, dont son pere auoit este autrefois Vayuode, it affoibliroit tenement l'armee des Princes, qu'ils seroient contraints de succomber ou de s'enfuyr: et de fait ce qu'il demandoit luy ayant este facilement accorde, ce traistre escriuit aux Capitaines des Cosacqs qu'il cognoissoit, qu'ils quitassent incontinent l'arrnee desdits Princes pour se. rendre en toute diligence en Pologne, pour accompagner Vladislaus fils du Roy, leque4 auoit este esleu Duc de Moscouie, et neantmoins y auoit encores quelque empeschement, a raison de- quoy it luy conuenoit d'y aller, auec vne armee, et qu'ils seroient par luy trqbien recompensez. Les Cosacqs qui despondent du Royaume de Pologne, et qui volontiers suiuent ceux qui leur promettent le plus, commencerent a se mutiner, et dire tout haut, que Mutinerie des p lir quitter sagAlexandre. si on ne leur donnoit de l'argent bien tost, ils se retireroient en leurs pals, celant qu'ils eussent este appellez ailleurs, et sans attendee beaucoup, partirent d'vn grand matin enuiron huict mille, emmenant auec eux grande quantite de boeufs, moutons, et autre bestail , auec tout ce qu'ils auoient butine aux victoires precedentes , oil ils s'estoient fort enrichis de la despoiiille des ennemis, faisant leur deuoir. A leur imitation le General de plitean o l'armee nonune Bicho , soit qu'il eut aussi este practique , ou qu'il eut aprexandre, lc quitte hension de ceste puissante armee qui venoit fondre sur eux, se retira aussi clanCAPU %XXVIII. Reutaciosa inventiune a Generalului Polon'% ca sei sleibOsed armata principelul Alesandru pentru folosul4 sec particularize si pentru avantagiulei Turcului, precumli si trddarea Generalului armatei lui Alesandru. PE timpulit acela, Generaluld armatel Regelul Poloniei, numitu Zolkievski, invidiosii de onorea ce numitil Principi chpetaserd, prin victoriele repurtate asupra inimicilorii lord, miscatu totu deodath de inteesulit seu particularil, sense pe sub mana, principelul Michnea si numitulul Basih", ca, de-1 voril promite a midi-loci la Sultanulii ca sh pupa la domnfa TiereiRomanesci pe fiiulu cell mai mare alt. reposatului Simeond ce fusese Domnii mat innaintel elu va slabi athtii de tare armata Principilorii, in catil and fi siliti ad sh se supunh ad sh fugh. Si intru adevedi acordandu-i-se indata, ceea ce ceruse, tradhtoriulti acela sense capitanilou de Chad pe can-I cunoscea, sa, phrasesch de indath armata numitilord Principi, si sh mergh indath in Polonia sh" insociesch pe Vladislau fiiulti Regelul, carele fusese alesti Duce alu Moscoviei, dar cu tote acestea av6 inch orecare pedice pentru care simtia necesitate de o armata, promitendu eh vord fi pre-bine recompensati de densult. Cazacil cant depindil de regatuld Poloniei, si carii se clued bucurosi dupa cei ce le promitu mai multi!, incepura a inumura si a dice in gura mare ca, de nu le voril dh bani de indath, el se volt intorce la vetrele lord, thinuindil ca -I chihmh aiurea ; si fora a ascepth mai multi", plecarh intr'o diMafia aprope ca la optil mil, luandu cu sine multiple de bol, 01, si alte vite, cu tote pradile ce mai facuseh in victoriele precedente , in care se inavutisera forte din spoliele inimiciloril, fhcendu-si datofa. Duph esempluld lord, Generaluld armatel lui Alesandru, numitu Buciocu, sat ca si Ott era chstigatii, sett ca avea temere de acesth putinte ostire ce venia BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 67 destinement vers Michna, et desbauchabien deux mine cheuaux qui le suiuirent. Ce f Lu tn: eirx qui estonna, auec suject, le reste de l'armee des Princes ; et neantmoins comme i cheuaux. s'ils eussent este preuenus de quelques charmes, ils ne se pouuoient resoudre de faire retraite, ainsi qu'ils eussent peu faire sans se mettre en peril, attendant que ceste grande armee se fust dissipee, ou que le secours que leur amenoient le Prince Cherbanne, et le Seigneur Bossy les eut ioincts. CHAPITRE %XXIX, Comme les Princes Polonois ficrent contraints de quitter Yas, et de la charge qui s'y fit, oft le ieune Potocky fut tare. IL n'y eut pas iusques an Prince Michna, qui escrigit au Prince Alexandre, qu'il Icy con- seilloit de se retirer en Pologne , auant que son armee fust plus proche de Yas, ce qu'il faisoit de crainte qu'il luy aduint, comme it lay auoit este predit par son faux deuin , ainsi que nous aeons cy dessus remarque. Surquoy le Prince Alexandre, assembla derechef son Conseil le 25 de Iuillet, pour scauoir ce qu'il seroit a propos de faire, et ne s'y pent Re. illet 1616. encores resoudre aucune chose, pour le grand discord qui estoit entre les gens de guerre, la plus part desquels demandoient estre payez du passe, si non qu'ils ne rendroient aucun combat. Ce qu'ils prenoient pour pretexte de la retraicte gulls vouloient faire. Cependant les Tartares , qui faisoient l'auant-garde de l'armee du Prince Michna, s'aprocherent de si pres , qu'ils poursuiuirent vn iour des gens d'Alexandre iusques dans Yas, ce qui fit re- soudre en fin lesdits Princes de faire partir leur armee pour s'acheminer vers trosizsripqm pcCo chine : mais cela ne se peut executer si secrettement que lesdits Tartares n'en Yee, pours'achefassent aduertis ; et pour leur donner sur la queud passerent tout au trauers uunercarse. Co de ladite cite d'Yas , la se trouua Georges Potocky neueu de celuy qui fut prins Mort du ieune auec Constantin, lequel apres auoir violemment combatu contre les dits Tartares,l Potocky. sa-I calce, se retrase pe furisitt la Michnea, luaudu cu sine si cloud ma calareti. Acosta cu dreptii cuventii demoralise ostirea Principilorti ; si cu tote acestea, ca si candii aril fi fostri fermecati, ei nu se puteb, decide a se retrage, ceea ce ar fi pututii face fart sa se punt in periclu; ci art asceptatti ca armata lord cea mare sa se risipesch, innainte de a le veni ajutoruat ce le aducea, priucipele Sierbang si domnulti Bossy. CAPU XXXIX. CUMil Principii Polonl furs nevoiti a pdrdsi IasU, si de lovirea ce a urrnatti , in care se ucise junele Potocici. PANA si Principele Michnea scrise Principelui Alesandru, consultandu-Iii sa se retragli, in Polonia innainte de a se apropia armata sa de Iasi : aceea ce chi flicea de frict sa, nu i se intemple cele predise de mincinosulti see vriijitorig , asia preening amt insemnatii mai suds. Dupa, acestea, Principele Alesandru aduna din not consiliulti sett la 25 Iulid, pentru ca sa scia ce sa Jac& ; dar nu se puta resolvi nimica , finial ea,' era mare neintielegere in ar- matt, cea mai mare parte din ostasi cerendii sit li se platesca restantiele lefei, dicendd ca altfelig nu se vorg mai bate. Si acesta era pretestulg retragerel lord din oste. Intr'aceea, Mara ce facet avangarda armatei Principelui Michnea, venisert atatii de aprope, in catii Intel) di urmarirt pe Omenii lui Alesandru pant in Iasi, ceea ce facii in fine ca numitii Principi sa se decide a porni armata catrt Hoting; dar acesta nu se plait esecuta atatit de secrete in cats 'Mara sa nu sinatia ; si pentru ca st-i calce, trecurt dreptil de a curmezisulii orastului .Iasi. Acolo se afla Giorgig Potocki, nepotulii celui ce fusese prinsii cu Constantinii, 68 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE et tue plusieurs de sa propre main, eut le corps transperce d'vne fleche dont it mourut sur le champ. Le Seigneur Tischeuich aduerty de ceste charge, y accourut auec vne trouppe de CoMat ulna Tarts -1I sacqs qu'il auoit retenus, et donna si furieusement sur lesdits Tartares, qu'il en res deffaits pres d'Yes. I tomba huict tens sur la place, et mit tout le reste a vau-de-route. Le corps dudit Potocky ayant este recognu entre les worts, fat emmene en l'armee, et depuis embaume CHAPITRE XL. Response faite par le Prince Alexandre, aux lettres du Prince Michna, et la prinse des gens du Chancelier du Prince Cherbanne. l'ORMETTOIS quasi a dire, qu'auant que de partir d'Yas, Alexandre fit responce a la let- tre que luy auoit escrite Michna, contenant en substance; Que contre la promesse qu'il luy auoit faite d'estre a l'auenir son amy, et de ne prendre iamais les armes contre luy, it auoit implore les forces du Turc, pour s'efforcer de le deposseder de la Moldauie, en laquelle ses predecesseurs n'auoient iamais rien pretendu, et ne pouuoient aussi, suivant les loix fondamentales du pais, et les conuentions accordees par le grand Seigneur, lors que les Moldaues s'estoient sousmis a sa domination, par lesquelles nul ne peut estre Vayuode .de Moldauie, qui ne soit du pays, mesmes qu'il se deuoit sonuenir qu'il auoit este en sa puissance de le despottiller entierement de la Valachie, lors qu'il entra dans Bonza auec toute son armee, en poursuivant Estienne, ce qu'il n'auoit pas voulu faire, ny retenir aucune chose de ses meubles precieux qu'il lay auoit conseruez et renuoyez ; que s'il abusoit de la puissance qu'il auoit lors en main, it en seroit tost ou tard chastie, aussi Wen que ledit Estienne; et que Dieu ne permettroit iamais qu'vne telle ingratitude et vsurpation demeurast impunie ; et jacolt que son armee lust de beaucoup inegale a la sienne, toutesfois s'il passoit outre, il luy carele, dupa ce s'a luptatti vitejesce cu Mara, ucidendti mai multi chiaril cu mama sa, avO corpulti strapunsO cu o sageta de care muri indata. Domnulti Tyszkievicz, insciintiatti de acesta lovire, alerga acolo cu o trupa de Cazaci ce mai oprise, si lovi cu atata furia pe numitil Tatars, in cats aft cadiutti opal sate pe loci', er pe ceilalti i-a risipitit pre tots. Corpulti numitului Potocki cunoscendu-se intre morti, fit adusti in armata, si balsamatit. CAPU XL. Respunsulti Principelui Alesandru la scrisorile Principelui Michnea, si cumi ail prinsii pre Onienii Cancelariului Principelui Sierbanti. ERAM cats pe acs sa uitti a spune ca, innainte de a pled din Iasi, Alesandru respunse la scrisoria ce-I trimisese Michnea, aretandu-I in scurtit ca, in contra promisiunei ce-I dedese ca sa-I fia amicu si sa nu ridice armele in contra sa, elti ceruse ajutorulti Turcului, pentru ca sa-lit silesca a est din Moldova, asupra careia predecesoril ses nici °data, nu avusesera pretensiune, si nici ca, putea, dupa, legile fundamental! ale tierei si dupa converttiunile acordate de Sultanulti, decandti Moldovenii se supusera dominatiunei sale, si dupa care nimene nu pote fi Domnft alit Moldaviel dad nu va fi din tiers; si ca trebuia, sa-si aduca aminte ca era in puterea sa sa -lit despoie cu totulil de Tiara-Romanesca, candti a intratit in Buzeit cu tots armata sa, gonindit pe Stefand ; dar acesta n'a void' s'o faca, nici sa-I opresca ceva din mobilele pretiose, care i le conservase si i le trimisese ; eh dad va abusa, de puterea ce avea acumti in maul, mai curendu sea mai tarditi va fi pedepsitti, precumit a fostO si Stefanit, si ca Ddieit nu va permite nici o data sa remana nepedepsita o asemine ingratitudine si usurpatiune ; si cu tote ca armata sa era multi' mai mica de cats a lui, to- BARET HISTOIRE DES TROT:BLEB DE MOLDAUIE 69 feroit paroistre qu'il ne craignoit ny luy ny les Bachatz qui l'accompagnoient, ayant sa principale confiance en l'assistance du tout Puissant, qui s'estoit desia seruy d'eux en plusieurs occasions, pour r'abaisser l'orgueil des Tures, qu'il deuroit auoir en horreur s'il estoit vray Chrestien, plustost que de se ioindre auec eux, pour assouuir son ambition. Ces lettres furent receues par le Prince Michna, estant encores dans la cite d'Yas, et les ayant leues, it les enuoya a l'heure mesme a Skinder Bacha, qui estoit le General de l'armee Turquesque, lequel en fut tellement offence, qu'aussi tost it commanda a son Lieutenant de prendre douze mille hommes d'elite, et de poursuiure les Polonois qui estoient lors a Cotnard, entre Yas et Cochine : of t ledit Lieutenant s'achemina le lendemain, dont le Prince Alexandre ayant este aduerty, it fit soudain auancer son armee vers la forteresse de Cochine. Aduint au mesme temps que le Chancelier du Prince Cherbanne, qui venoit auec cent cinquante cheuaux trouuer ledit Alexandre, pour l'asseurer que son maistre venoit La prime des auec cinq a six milk hommes pour le secourir, fut couru par les Tures a de- gene du chance. mie lieue d'Yas, ou it estimoit trouuer encore ledit Prince, et n'y cut que luy Cherbanne. et vn autre de toute sa trouppe, qui se sauuerent a la fuitte, ce qui fut cause que ledit Prince ne recent point nouuelle asseuree de in part dudit Cherbanne: aucuns de ladite trouppe s'offrirent de porter les acmes pour le Prince Michna, a quoy ils furent receus, apres luy auoir fait le serment de fidelite, et ceux qui ne s'y voulurent renger, furent enuoyez aux galeres du grand Seigneur, auec d'autres gulls auoient prins a la sortie d'Yas. CHAPITRE XLJ. .Rencontre faite par le Prince Correcky, des Tures et Tartares, qu'il defit en partie, et comme it y fist blesse de deux coups de fleche. LE Prince Correcky, lequel estoit demeure auec deux mine cinq tens cheuaux a deux tusi, de va trece innainte, '1 va area ca nu se teme nici de elii nici de Basil' ce-lii insocia, avenda tots increderea in ajutoriulti celui a Totti-putinte, carele s'a servith deja de densii in mai multe ocasiuni ca sa umilesca mandria Turcilorti, pe carii s'ar cade sa -l' uresca, daca era build crestinti, de chat sa se unesca cu el, ca sa -si indestuleze ambitiunea. Scrisorile acestea le priimi Principele Michnea pe Candu se afla inca in Iasi, si dupa ce le ceti le trimise indata la Skender-Basia, carele era Generalula armatei turcesci. Acesta se supers atatti de tare, in chat indata, ordina locotenintelui set, sa iea doue-spre-diece mil de Omeni alesi, si sa merga dupa Poloni carii se afla atunci la Cotnari, intre Iasi si Hotinti. Numitulti locoteninte plea a delta di. Dar principele Alesandru insciintiandu-se, a innain- tatti indata armata sa catra cetatea Hotinulul. Se intempla totti de odata ca, Cancelariulti principelui Sierbana, carele venia cu una suta cinci -dieci calareti sa afle pe numitulti Alesandru, pentru ca sa-la incredintieze ca Domnulti sett venia cu cinci siese mil' de omeni sa -l' dea ajutorti, fa ajunsa de Turd la jumetate de mils dela Iasi, unde spera sa ghsesca inch pe numitula Principe; si a scapata cu fuga numai elti si inca unulti din OM trupa sa, ceea ce fit causa ca numitulti Principe nu priimi scire positiva din partea numitului Sierbana. Cati-va din acesta trupa se oferira a pinta armele pentru Principele Michnea, si furs priimiti, duph ce aft facuta juramenta de fidelitate, el'' aces ce n'att voitd sa merga, lard trimisi la galerele Sultanului , impreuna cu altii pe cari-i prinsesera la esirea din Iasi. CAPU %LI. Intelnirea Principeldt Korecki cu Turcii si cu Tatarii, pe cari i-a invinsu in parte, si comic a fostu rdnitii de doted' scigeti. PRINCIPELE Korecki, carele rema'sese cu (MO mil cinci sute calareti, dime mile departe 70 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE lieues de Cotnard, fut aussi rencontre par vn grand nombre de Tures et Tartares, qui ne paroissoient pas, d'autant qu'ils estoient couuerts d'vne petite montagne, et si tost qu'vne partie d'eux fut aperceue par ledit Prince, it les chargea sans d'auantage les recognoistre: mais voyant qu'a mesure qu'il en defaisoit, d'autres succedoient en leur place, qui estoient tous frais, it fut contrainct de faire retraite auec test auantage, qu'il y eut pies de six mille des ennemis qui furent tuez, et des siens enuiron de deux tens cinquante seulement. Vray est que c'estoient des plus valeureux, et determinez gens-d'armes de toute l'armee Polonoise. Ledit Prince y receut deux coups de fleche dans vne cuisse, et dans l'eschine, qui fut vn tres-grand malheu pour luy et pour toute l'armee, comme it se cognoistra cy apreS. Le chef qui conduisoit ceste trouppe de Tures, r'alia ses gens, tout estonne de ceste inopinee rencontre, et se ioignirent auec luy quiuze mine homilies qui lily furent enuoyez par le Bacha qui estoit encores a Yas auec le Prince Michna, et ce faict aprocha son armee a vn quart de lieue pres de celle des Polonois, ou apres auoir encourage ses gens tant qu'il peut, it leur declara, que pour leur monstrer de quelle affection it estoit porte au seruice du grand Seigneur, en l'occasion qui se presentoit, it auoit resolu d'enuoyer le Cartel de deify au Prince Correcky, qu'il aduotioit estre le plus vaillant de toute l'armee Polonoise, et a, rheum mesme fit partir vn de ses Capitaines pour aller trouue ledit Prince, et l'appeller de la part de son General. CHAPITRE XLII. Appel de la part d'vn chef des Tures, atlresse an Prince Correcky, indispose et accepte par le Seigneur Tischeuich. LE Capitaine arritie au Camp d'Alexandre, demanda de parley an Prince Correcky, et ayant este conduit an lieu oil it estoit, luy declara la charge qu'il auoit de son General, en- de Cotnarl, fit asemine intimpinatit de unit mare num6rit de Turd si Tatari, earn nu se yedea din causa unui munticela carele-1 coperia ; si indata ce o parte din ei se aretara, numitula Principe '1 ataca fara a ascepta sa-I recunosca ; dar vediendit ca, in loculit acelorit pe cari-I invingea, venia merea altii prospeti in loculit lord, fit gait a se retrage cu acesta avantagia ea aprope de siese mu furs ucisi, era din ai see numai ca dOue sute cinci-dieci. In adevera acestia era, cei mai viteji si mai determinate omeni din OM armata polka. Numitula Principe cap6ta china sageti intr'o pulps si in osula spinarii, ceea ce fit o mare nenorocire atatii pentru ela catii si pentru too, armata, precumii se va vede mai la vale. Comandantele ce conducea, trupa Turcilort, uimitit de acesta intelnire neasceptata, 'si readuna omenii, si mai impreunandu-se cu cinci-spre-diece mil ce-1 trimisese Basia carele se afla inca la Iasi cu Principele Michnea , dupa acesta 'si apropia armata ca unit patrariit de mils Tanga armata Polonilorit, unde dupa ce a insufletita pe emenii sel eau puts, le declara, ca, pentru ca sa le arete cats afectiune avea pentru servitiula Sultanulul, cu ocasiunea ce se presinta, s'a determinata sa trill-Ina carte de provocare Principelta Korecki, pe care-lit recunoscea ca celit mai viteza din tots armata polona, si de indata porni pe unulit din Capitanii sei sa gasesca pe numitula Principe si sa-la chiame din partea Generalului sea. CAPU XLII. Provocarea din partea unui comandanta Turco, adresata Principeltd Korecki, care era bolnava, si aceptata de Donmula Tyszkievico. CAPITANULU sosita la tabara lui Alesandru, cent sa vorbesca Principelui Korecki, si fiinda condusit la locula unde se anal 'I spuse insarcinarea ce avea dela Generalula sea ; BARET HISTOIRE DES TROUBLES DES MOLDAIHE 71 cores qu'il l'eust troutie en tel estat, qu'il n'eust sgeu se tenir ny a pied, ny a cheual, a cause desdites blesseures : Nonobstant lesquelles ledit Prince vouloit accepter a toute force le Cartel, et desia s'y vouloit disposer, sans que le Prince Alexandre et tons les plus grands Seigneurs de l'armee le coniurerent de s'en excuser sur son indisposition: luy remonstrant que l'euenement d'vn tel combat ne luy importoit pas seulement, mais a tons ceux de son party, qui auoient sa principale esperance en luy. A quoy les Princesses joignirent aussi leur; instantes prieres, et entre toutes, sa there espouse qui desia estoit tellement affligee de ses blesseures, que cela luy faisoit oublier l'extremite od elle et toute l'armee se voyoit reduites car it ne se pent imaginer vne plus parfaite amitie qu'ils se portoient l'vn a l'autre, qui sembloit se renforcer de plus en plus par les trauerses et afflictions qui leur suruenoient. Le Seigneur Tischeuich braue et courageux, s'il en fut oncques, estant aussi lk present, pria le Prince Alexandre de trouuer bon qu'il acceptast le Cartel an lieu dudit Prince Correcky son cousin, ce qui fut trouue fort a propos ; si bien enuoya vn Gentilhomme auec ledit Capitaine Turc, pour sgauoir si le General y voudroit condescendre, comme it fit volontiers, n'ignorant pas la qualite et valeur dudit Seigneur Tischeuich. Et fut accorde que ce combat se feroit entre les deux armees, qui estoient dans vne asset belle campagne raze, et distantes seulement d'enuiron vn quart de Retie, auec promesse aussi qu'aucun ne les assisteroit de part ny d'autre. CHAPITRE LLB'. Duel du Seigneur Tischeuic, et du General Turc, qu'il deffit en presence des deux armees, et emporta sa teste au Prince Alexandre. CES deux genereux guerriers apres auoir pries conge de leurs amis, ne faillirent pas de se trouuer bientost apres au lieu assigne, a la vette desdites armees qui s'approchoient suf- si cu tote ca-lit aflase incd in asia stare ca nu §e putea tine nici in piciOre nicl calare, din causa diselord rane, Cu tote acestea numituld Principe void sa priimesca in tau casuld provocarea, si era gata chiarti sit se stole, data principele Alesandru si toti eel mai marl domni al armatel nu l'ard fi conjuratd sa se scuse cu indispositiunea sa, demonstrandu-I urmarile unel asemine lupte nu-lt privia numal pe densulu ci pe toti din partituld sett, caril avea tOta, sperantia inteinsulti. Pe langd acestea, Principesele adaogard staruitoriele lord rugdminti, si mal alesti iubita sa sogia care era atatii de ingrigita pentru ranele sale, in 614 uitase estremitatea in care ea si Vita armata se vedea redusd; ca-ci nu se pote imaging o iubire mal adeverata de catti aceea ce avea unuld pentru altulti, iubire ce pared a se reintari mai multi prin nenorocirile si superarile ce-I lova Domnuld Tyszkievicz, bravii si curagiosii, precumd altuld n'a mal fostit, affandu-se acolo de facia, rugs pe Principele Alesandru ca sa -I dea void sa priimesca elti provocarea in lo- cult" Principelui Korecki verulti sett, ceea ce se gAsi forte cu cale; dup. care a si trimisti unti gentilomti cu numitulti cApitanti turd, ca sa, afle data Generalulu ar vol sa. priimesca. Acesta priimi bucurosti, fiindu-I cunoscutd calitatea si vitejia numitului domnil Tyszkievicz. Dupl care se determine ca lupta sa urmeze in midi- loculd ambelori armate, care se ail pe o campid frumosh si neteda, departe una de alta ca unit piltrarit de mild, cu legaturd ca nimene sa, nu asiste nicl pe unulti nici pe altuld. CAPU XLIII. Duelulic Domnulul Tyszkievicz cu Generalulii Tung, pe care-111 invinse in presintia ambelora armate, si -4 duse capulii la Principele Alesandru. Acesti doi viteji bArbati de arme, dupA ce si-ati Matti dioa Mina dela amicii lord, nu lipsn.A de a se afla indatd la loculti insemnatii, in vederea numitelord ostiri care se mal 72 TESAURET DE MONUMENTE ISTORICE fisamment pour voir l'issue du combat: le General Turc estant esloigne de son armee d'enuiron suu cerem ds }cinquante pas, fit apporter de l'eau claire de laquelle it se laua soigneusement la bouche, perstuse itieonies, General Turc. les yeux, les narines, les oreilles, et les genitoires, croyant selon sa loy, que ce lauement luy seruiroit d'vne entiere purification; puis se tournant vers le Leuant, y adressa sa priere, laquelle acheuee , it retroussa ses bras iusqu'au coude , et monta sur vn tres-beau cheual bay, dont be harnois estoit merueilleusement enrichy de pierreries de grand prix, pour ses armes qui n'estoient point prescrites, II print en sa main droite vn jauelot, ou dard, et encores vn arc auec be carquois, qui estoit aussi presque tout couuert de pierreries, et lequel it pendit a sa ceinture auec son cimeterre. Et en cet estat s'achemina au petit pas vers le Seigneur Tischeuich, lequel apres auoir fait sa priere succinctement sans vser de taut de ceremonies supersticieuses, estoit monte sur vn fort bon cheual de guerre, ayant en sa main gauche son arc et vne fleche, et huit autres autour de son col, sans celles qu'il auoit en son carquois. Outre ce, it attacha vne carrabine a sa bandoliere, en la facon qu'on les poste a present. Et comme le General Turc commengoit de s'aduancer vers luy, Tischeuich luy alla a la rencontre, et n'estant plus qu'enuiron de cinquante pas distans l'vn de l'autre, le Turc fit vne saillie sur ledit Tischeuich, lui pensant lancer son dard dans la poictrine comme it eust faict, si Tischeuich n'eust subtilement esquiue, et au mesme temps fit vn escart de douze ou quinze pas, comme s'il s'en fust fuy ; mais c'estoit pour se donner le loisir d'assener son ennemy a coups de fleches, comme fit aussi le Turc, sans toutesfois qu'ils s'offengassent, ains seulement leurs cheuaux qui en furent atteints en diuers endroits. Et Mort du Turc. (voyant ledit Tischeuich qu'il n'auoit plus de flesches, it eut recours a sa carrabine, dont fil donna vu coup au trauers du corps du Turc qui en tomba par terre, et se mettant en ef- fort de s'en releuer, Tischeuich fit passer son cheual par dessus luy, et luy donna de son coutelas vne taillade sur lebras droit, duquel ledit Turc s'efforcoit de desgainer son cimeterre, et d'vn autre coup l'acheua de tuer. Ce fait Tischeuich sauta habilement a terse, et coupa la teste de son ennemy, et la ficha dans son Cimeterre, et ainsi l'emporta en son apropiart indestulfl pentru ca sa vedia capetula luptei. Generalulii Turcu, dupa ce s'a departatil de ostirea sa ca chid -died de pasi, dise de-I adusera apa limpede cu care 's1 spala bine gura , ochii , narile , urechile si genitalele, credienda in legea lui ca, acesta spalare 'I va servi de purificare completa ; apoi, inturnandu-se spre Resarita 'si faca rugatiunea, dupa care, sumetendu-si manecile pant la cote, incaleca pe una old frumosa murgu, a carui siea era minunatfl inavutita cu petre scumpe; era drepta arme, care nu era prescrise, Iua in mana drepta o sulitia, si unu arca cu cucura de sageti, care aseminea era coperite cu petre scumpe si aternate de brag impreuna cu iataganula. Si in asih stare merse la pail catra Domnula Tyszkievicz, carele dupa ce-si facia rugatiunea lute fart multe ceremonie superstitiose a incalecata pe unit cala bunii de resbela, luanda in maim stanga arcula sea si o sageta, si inch; vreo opta sageti impregiurult gatului , afara de acele ce avea in cucura. Mara de acesta, ela mat anina, o carabina dupa umera, as t-felia prectuna se porta acuma. Canda Generalula Turca inainth spre densula, Tyszkievicz mergeh spre intelnirea lui, si canda at ajunsa la pinci-died pasi unula de altula, Turcula Rica o miscare asupra numitului Tyszkievicz, cugetanda st-la lovesca cu sulitia in pepta ; acesta ar fi si facut'o, data Tyszkievicz nu s'ar fi ferita cu maiestria, dandu-se in laturi cu doi-spre-diece sea cinci-spre-diece pasi, ca si canda ar fi voita sa fuga de el" ; dar acesta a fosta pentru ca st se pita, indemana sit lovesed pe inimicula sea cu sagetile, ceea ce si acesta facu, fart insa a se atinge de dal tail lora in cite -va locust. Numitula Tyszkievicz vedienda ca nu mai avea sageti, puse mana pe carabina, cu care dete o lovitura ce petrunse corpula Turcului, in cats a cadiuta la pamenta, unde-si da silintia sa se stole. Tyszkievicz treca Cu calula peste densula, si-I dete o lovitura cu cutitula peste mana drepta tocmai calla Turcula void sa, scotia, iataganula, si cu o alts lovitura 'hi omori de tail. Dupa acesta Tyszkievicz sari lute de pe WO, taut capula inimicului set, si puindu-lit in verfula cutitului sea, 'It duse in tabard si-la BARET FEMME DESVROUBLES DE MOLDAUIE 73 camp, et la presenta au Prince Alexandre. Quant au cheual du Turc, si tost que son maistre fut hors de dessus it print l'effroy, et s'en retourna la part d'oh it estoit venu, tellement que les Tures s'en saisirent, et se cuiderent batre a qui l'auroit. CHAPITRE XLIIII. Comment les Princes Polonois et le reste de leur armee furent enuironnez de toutes parts de leurs ennemis. On d'autant que l'armee des Polonois fut remplie de joye et d'allegresse, pour l'heureux succes de ce signale duel, d'autant au contraire les Tures en furent affligez et espouuentez, et principalement ceux qui en auoient este spectateurs, lesquels donnerent promtement aduis au Bacha eta Michna de ce qui estoit aduenu, et qu'il estoit necessaire qu'ils vinssent eux-mesmes auec le reste de leur armee, et fissent amener le canon s'ils vouloient auoir la raison des Polonois, la valeur et courage desquels leur estoit de four en autre d'auantage cogneue par les effects. Cependant le traistre Bicho qui auoit abandonne le Prince Alexandre, comme it a este dit, auec vne troupe de deux ruffle Tartares et Moldaues par luy desbauchez, trouuerent moyen de deuancer l'armee des Polonois, et de luy cooper chernin entre Cotnard et la vile de Bothocan, qui sont distantes de six lieues. Les Valacqs et Transsiluains conduits par le General de l'armee de Michna, les bloquerent aussi du coste d'vne campagne qui estoit a la main droite, et le Bros de l'armee Turquesque suiuoit par derriere ; si bien qu'il ne restoit plus que le coste gauche a inuestir, ofi it y auoit vn bois de haute futaye assez fauorable et aduantageux aux Polonois, pour s'y retirer a couuert. Sjiinder Bacha ayant entendu le succes de ce duel, et ce qui luy auoit este mantle par les Chefs de l'armee, en fat tellement fasche et inite, qu'a l'instant mesme, qui estoit sur les infacisia Principelui Alesandru. Era calulti Turcului, indata ce Win pe domnulti sea cadiuta, se spaimenta, si se inturna. de uncle venise, dupii care Turcil prindiC,,ndu-la incepura a se bate intre 0, care de care sit -la aiba. CAPU %LIM. Cumii Principii Poloni si restulli armatei lore furci incongiurati de tote pcirtile de iaxonnicie lor4. PRE catfi armata Polonilorfi se umplit de bucuria si de veselia pentru fericitula resultatil ala acestui dueln, cu atata mai multu Turcil se intristara si se inspaimentara, Si mai alesa aceI ce fusesera privitori. Acestia deters indata scire lui Basia si lot Michnea despre ceea ce se intempla, si propusera ca trebuia sit vina el insii cu restula armatei loru, si sit aduca tunurile pentru ca sit -si resbune de Poloni, de a carora vitejia si curagia din di in di tau mai multa se incredintia. Intr'aceea, tradatoriulti Buciocti carele abandonase Pe Principele Alesandru, precuma s'a disa, cu o trupa de doue mil 'Mari si Moldoveni amagiti de densula, aflara midi -loci a apuca pe de nainte armata Polonilorfi, si a-I taia calea intre Cotnari si Botosiani, care sunt departe unula de altula tale de siese mile. Muntenii si ArdeleraI, condusi de GeneraIula armatei lui Michnea, 'I blocara aseminea despre o campfa cc era la maim stanga, si puterea armatei turcesci venia pe din dereta; si astfelia nu rernanek de cau partea stanga deschisa, uncle era. o padure mare destulti de favorabile si avantagiosii Polonilort, pentru ca sit se petit retrage. Skender Basia audindti de resultatula duelului, dtipa insciintiarile capilora armatei, fu atata de superata si turburata, in cata de indata, chiara in momentula acela, care era pe 10 74 TESAURU DE MONIJMENTE ISTORICE huict heures du soir, it fit aduertir tous les chefs et Capitaines, qu'ils fissent tenir leurs gens Le 93 ions lout I prests pour partir le lendemain matin, qui estoit le vingt-troisiesme du mois d'Aoust d,A0u9t. 1616. mil six tens seize, ce qui fut execute, et firent partir aussi auec eux quinze ou seize pieces de canon. CHAPITRE XIS. Arriuee des Bachatz et du Prince Michna an camp, et comme les Princes Polonois furent contraincts de se remparer de leurs chariots. COMNIE les Princes virent qu'ils etoient ainsi enuironnez d'vn si grand nombre d'ennemis, fors d'vn coste seulement, ils s'aniserent de se remparer de leurs chariots et charrettes de bagage, auec resolution de se defendre iusqu'a l'extremite, encores qu'il n'y eust aucune apparence, n'estans que cinq on six mine combattans, contre vingt deux ou vingt trois mille pour le mains; vray est qu'ils esperoint tousiours que le Prince Cherbanne, et le Seigneur Bossy viendroient les secourir, comme de fait, ils n'estoient plus qu'a deux iournees, et amenoient dix ou douze mille hommes auec eux. Ce qui fit aussi haster les Bachatz et Michna de venir, pour forcer les Polonois ou de se rendre, ou de dormer au combat. Arrivant pt.& du camp des Polonois, et les voyant bouc]ez de toutes parts fors du caste du bois, ils y enuoyerent vne pantie de leurs gens, et firent aussi aprocher leurs canons, qui estoient seuls sufisans pour foudroyer tons leurs ennemis mais ce n'estoit leur dessein, ains plustost d'auoir les Princes et Princesses, et les emmener prisonniers auec les principaux SeiL'armee des P..es min mee gneurs ; et de faict, ils enuoyerent quelques trompettes, pour sommer l'armee Podo se rendre. I lonoise, de leur mettre entre les mains lesdicts Princes et Seigneurs, et qu'ils permettroient h tout le reste de se retirer bagues sauues ; a quoy aucun ne voulut entenS la optu ore de sera, facia. cunoscutit tuturortt comandantilorti si chpitanilorti, ca sit-si tint Omenii gata de plecare pe a d6ua di diminetia, care era done-died si trel ale lunel lui Augustfi una miie siese sute siese-spre-diece ; acesta se si puse in lucrare, si luara cu densil totti-odata si cinci- spre -diece sou siese-spre-diece tunuri. CAPU %LP. Sosirea Basilorzi si a Principelui Michnea in tabard, si cunni Principif Poloni Turd nevo- id a se ascunde duped carele lorg. PRINCIPII vediendu-se incougiurati de unit numerit asia mare de inimici, afara numal de o parte se chibzuira a-si face zidit de aperare cu carele si cu carutiele lorti de bagsgin, cu hotarire a se apera pana In estremitate, de si nu era nici unit chipti, in privire ca se aflit numal chid siese mil de luptAtorl in contra a doue-died-si-doi sett deue-dieci-si-trei de mil cent pucinti. In adevern el tote spera ca Principele Sierbanil si Domnuln Bossy vorti vein in ajutoriuln lore, sciindu ca se afla numai cale ca de done dile, si aducea cu sine diece sett doue-spre-diece mil de omenl. Acosta facit pe Basi si pe Michnea sa se grabesca a veni sa silesca pe Poloni sett a se supune sett a se lupta. Sosindit aprope de tabhra Polonilorti si vediendu-1 ocolitl din tote partile, afartt despre partea padurei, all trimisti o parte din Omenil lore, si an apropiatil tunurile, care singure era de ajunsil ca sa fulgere pe toti inimicil. Dar planulti lorti nu era acesta, ci mai cu soma era ca sa punt mina pe Principl si pe Principese, si sa-I ditch captivi impreuna cu domnii col mai de frunte ; de aceea all si trimistl cite -va trompete, ca sa provoce armata polona sa le dea in mans pe numitil Princlif si domni, pentru ca sa le pennita celorti-lalti a se retrage liberl ; nici unulti hist% n'a BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 75 dre; ains declarerent tous d'vne voix, qu'ils mourroient plustost que de commet- Coura tre vne telle laschete et perfidie. Ce qu'ayant este rapporte aux Bachatz et au solution Prince Michna, ils commanderent qu'on chargeast partie du canon de balles ra- I d'Alesandre mees, et qu'on le tirast tout au trailers de l'armee Polonoise; ce qui fut faict, et y en out grand nombre de tuez et de blessez. Il fut aussi tire quelques canonnades de la part des Princes, qui n'auoient que six pieces moyennes, qui ne firent pas grand effect, ioinct qu'ils n'auoient plus de boulets, et bien pen de poudres, a cause que par hazard it en auoit este brule vne partie quelques lours auparauant, de sorte qu'il sembloit que touter choses pronostiquoient leur prochain desastre. Le Seigneur Tischeuich ayant iudicieusement recogmi que demeurant en ceste enceinte, it ne pouuoit euiter la mort, on du moins la captiuite, se resolut de prendre auec luy cinq tens cheuaux Polonois des plus valeureux, et de passer tout an trauers de trois ou quatre escadrons , qui gardoient que rien n'eschapast du coste du bois, qui leur estoit le plus suspect. Ce qu'ils executerent d'vne si grande furie , que tous ceux qui se trouuerent au rencontre furent renuersez par terre, monstrant liurzePtit set,nrce: qu'il faict tres-dangereux s'oposer a ceux qui sont reduits a vaincre, ou a mou- 1 u TischeuiC.h. rir. Le Prince Correcky n'eust pas manqué d'en faire autant, et d'emmener le Prince Alexandre auec luy : mais it ne se pouuoit aucunement tenir a cheual, a cause de ses blessu- res, ioinct qu'il eust autant ayme mourir, que de laisser sa femme en telle extremite. Tout son dernier refuge fut de. se desguiser le mieux qu'il peut, et de faire publier qu'il Le Prince Correcs'estoit esuade auec Tischeuich, affin de tascher de passer pour vn simple soldat, ky se desguise, si les prisonniers estoient mis a rancon. Pareillement les Princesses se des- et lea 1 nacesses. guiserent le mieux qu'elles peurent, a mesme intention. CHAPITRE XLVI. Comment les Princes et leur armee se rendirent en fin a la discretion des ennemis. et de quelle fawn ils furent pries et emmenez prisonniers. APRES done que le canon du Turc out encores tire quelques coups, et bouluerse plu- voittt sa asculte; ci toti declarara intr'o voce ca mai curendii vorti muri de arta sa comity o asemine las:itate si perfidia. Acestea facendu-se cunoscute Basilorit si Principeliii Michnea, ei comandara sa incarce tunurile cu bombe merunte si sa tragh asupra armatei polone; a- cesta facendu-se, au cadiutil rnultime de ucisi si de 'Truitt. S'au trasfi cite -va canonade si din partea Principilorti, caril nu aveh de catti siese tunurl de midi-loci', dar n'ai'l facutti mare efeptii, fiindli ca nici bombe nu mai aveh si apoi nici chiarti. &bit de pusca, ca-ci cu cute -va chile mai nainte, din intemplare le arsese prilfaria, m catu 'Area ca tote lucrurile predicea nenorocirea loru viitoria. Domnulti Tyszkievicz incredintiandu-se ca pe cattt va sty in acestu °cold nu puteh evith mortea sett celti puOnti captivitatea, se decise a luh cu sine cincl sute de calareti poloni din eel mai viteji, si a- resbate printre trei sett patru scadrone care pazih sa nu tree& nimene despre partea padurei, care le era mai suspects. Acosta o si esecutara cu atata furih, in catti toti cel ce le era in tale furs resturnati la pamentil, simtindir chat este de periculosu a se opune la omens ce sunt redusi a nivinge sou a muri. Principele Korecki era si elit sa fad tottt asia, si sa dud, pe Principele A lesandru cu elu, dar nu se pates. tine nici de cumii pe calf" din causa ranelorfi, si pe langa acestea mai curendfi ar fi preferitfi sa mirk de catti sa-si use soda in asemine estremitate. Singura si ultima sa mantuire ffi idea de a se schimbh in vestininte catil se 'rote mai bine, si a respandi vorba ca a scapatti Tyszkievicz, pentru ca sa treca, dreptti simplu soldatti, dacit captivil s'ara pune la rescumpe'rare. Principesele aseminea 'si schimbara vestmintele catti putura mai bine, totu cu asemine intentiune. CAPU XLVI. Cumei Principit si ostirilt, lorli in fine s'aei predatit in voice ininticilorei, si mind furci luatt si dust in prinsorui. DuPI ce tunuIti Turcului a mai trasfi cateva loviturl si a mai resturnatti cateva din TESAURU DE MONIIMENTE ISTORICE 76 sieurs de ces chariots qui seruoient de rempart, vn scadron de Tartares, et vn autre de Tures se presenterent pour se ruer par deux diners endroits sur le camp des Polonois, lesquels voyant qu'il n'y auoit plus d'apparence de resister, poserent les acmes bas, criant a haute voix, qu'ils se rendoient, dont les ennemis furent tres-aises, ne demandant pas mieux que de prendre ces Princes prisonniers, et de disposer de tout le reste a leur volonte. Les Princes Alexandre et Bougdan furent liurez auec leur mere a Skinder Bacha, lequel les emmena a Constantinople, et bien-tost apres se renierent pour euiter la prison perpetuelle, de laquelle ils estoient menacez, dont Bougdan fut promptement puny: car s'estant fait circon cir, suivant la loy de Mahomet, it en mourut, et la Princesse sa mere fut confinee au vieil Serrail. Quant an Prince Correcky, il s'estoit si bien desguise, qu'il ne fut recognu du corn mencement, et fut emmene prisonnier auec les simples soldats dans la cite d'Yas, od it fut depuis decele par l'vn de son party, lequel obtint sa deliurance par ceste insigne desloyaute. Le Capitaine Turc qui tenoit ce Prince, ayant sceu sa qualite par le moyen predit, le mena a Skinder Bacha son General, lequel l'en recompensa fort bien, et luy fit faire de grinds serments, et au soldat qui l'auoit decele, de n'en parler a aucun: car ii auoit en- uie de tirer de ce Prince quelque grande rancon, et le remettre en sa premiere liberte, cestoit mus. 1 sgachant bien que s'il le menoit a Constantinople, le grand Seigneur le confinetapha. roit dans ses prisons, et par ce moyen qu'il n'en profiteroit aucunement: mais it aduint que quelqu'autre en aduertit Michna, qui en fut tellement jaloux, qu'il trauersa et renuersa du tout ce bon dessein de Skinder: luy ayant dit tout hautement en presence de plusieurs, qu'il sgauoit assettrement que le Prince Correcky estoit entre ses Esclaues, et qu'il print garde qu'il ne s'duadast, parce que le grand Seigneur s'en prendroit A lay. Le General respondit, qu'il eust bien desire que cela eust este, mais qu'il n'en auoit encores eu cognoissance, et remercia Michna de son bon aduis. Cependant ledit General craignant que s'il executoit son' intention, laissant aller be Prince Correcky moyennant rangon, le grand Seigneur n'en eust cognoissance, et qu'il n'en carele ce inchidea barierele taberei, and scadron de Tatari si unulti de Turd venird de se anincarA pe din done OM asupra taberei Polonilord, caril, vediendti ca nu mai avea midilocu de a resiste, pusera armele giosd, strigandti a se predati. Inimicil se bucurarA, multiamindu-se a face servi pe acesti Principi , si a dispune de tote in bona voia. Principil Alesandru si Bogdanu fora dal impreuna cu mama lord MI Skender-Basia, carele-i duse la Constantinopole. Acolo el se turcirh, ca sa scape de inchisoria pe vietia la care era amenintiati. Dar pentru acesta, Bogdanit in curendit 'si luA resplata: ea-el, dupa ce s'a thiatti impregiurd dupA legea lui Mohamed, a muritti, si nturna-sa Domna fit inchisa in seraiuld cell Era Principele Korecki, atatit de bine se schimbase, in chat la inceputu nu fit recunoscutu, si fit dusd captivu cu soldatil ces ordinart in cetatea Iasii. Acolo, unuld din ai sea '1u descoperi, si pentru acesta ticalosA tradare 'si capeta libertatea. Capitanuld Turcti carele tin& pe Principele acesta, indatl ce a aflatit tine este, prin midi-loculd ar6tatii, l'a dusu la Skender-Basia generaluld sett. Acesta-lu resplati forte bine, si-ld puse sa faca marl jurAminte, precumu si soldatului care-ld tradase, ca sa nu spuna nimerui despre acesta: ca-ci avea poftA sa tragA dela acesta Principe nun mare pretid pentru ca sa -Id libereze, sciindit ca data Para duce la Constantinopole, Sultanulu Par arunch in inchisorile sale, si astfelitt nu s'ar folosi cu nimica. Dar se intempla ca and altuld orecare dete de scire despre acesta lui Michnea, carele de gelosia r6sturna cu totuld acesta bond proieptd alit lut Skender, spuindu-i in gura mare de facia cu altii ca elf scieit cu sigurantia ch. Principele Korecki era intre prinsit set, si sa bage de sena a nu-lu sail* fiindu ca Sultanuld I-ar cere socotela. Generalulu response Ca ar fi dorittt ca acesta O. fia, dar Ca inca nu sciea nimica, si multirtmi lut Michnea de insciintiarea ce 1-a datu. Inteaceea, numitulu Generald temendu-se CA data si-ar fi implinitd scopulit, liberandit pe principele Korecki prin rescumperare, Sultanuld ar fi auditit si l'ar fi pedepsitit sett l'ar vechid. BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 77 fust puny ou disgracie, it declara le lendemain tout ouuertement que l'aduis que luy auoit donne le Prince Michna estoit veritable, et que le Prince Correcky s'estoit troutie despise entre ses autres prissonniers, et qu'il le vouloit luy mesme presenter a son maistre, auec les Princes Alexandre et Bougdan, comme it fit depuis, ainsi que nous dirons plus particulierement cy apres, lors que nous reciterons Ia fagon de laquelle ce Prince a aste deliure de ceste captiuite par vn manifeste secours de Dieu. CHAPITRE XLVII. Cowrie la Princesse Correcky fut entmenee par les Tartares a Bialigrot, sans estre recegnue. LA ieune Princesse Correcky s'estant aussi desguisee, et mesme defigure sa belle face tent qu'elle auoit peu a l'ayde de ses ongles, et par tous autres artifices dont elle se pent aduiser, elle tomba entre les mains d'vn Capitaine Tartare auec plusieurs autres qu'il emmena en la vine de Bialigrod, oit este Dame fut fort inhumainement traictee nonobstant sa grossesse, et mesme pendant ses couches, qui aduindrent cinq ou six mois apres sa capture : pendant lesquelles couches, elle s'auisa d'vn moyen qui luy seruit grandement pour l'acceleration de sa deliurance; et d'vn soldat Polonois appelle Iacques, qui estoit aussi prisonnier du mesme Tartare, et qui auoit porte les armes soubs le Prince Correcky ; en consideration dequoy, bien qu'il recognust ceste Princesse, et qu'il eust peu obtenir sa liberte en la decelant, toutesfois it ne le uoulut iamais faire , dont bien lay prient : car Ia captiue ayant experiments sa fidelite, luy donna vn expedient par le quel it fut delieure, et elle en fin, a sa solicitation et dilligence. Un iour done que le Tartare estoit absent de son logis, la prisonniere print l'occasion de parler a Jaques le Polonois, et luy dit, Que l'ayant recogneu fidele en son endroit, elle luy vouloit declarer et donner vn expedient qu'elle esperoit fi urgisitit, declara a duea di in gura mare ch scirea ce 1-0 dedese principele Michnea era adeverata, el principele Korecki s'a fostil gasitil schimbatil la haine.intre ceilalti-captivi, Si ca void sa -lii dud singuru la Sultanulti, impreunh cu principil Alesandru si Bogdan!, Acesta a si ficut'o preening vomit spune aicea mal pre larp, calla vomit nara midi-loculti prin care acest Principe a schpatit de acesta servitute prin o adeverata putere de ajutoriit dumnediescg. CAPU XLVII. Cionei Principesa Koreai fit dusi de Teitati la Cetatea-Alba, fdrd sd pia eunoseutei. RNA Principesa Korecki schimbandu-se astfelit, si chiarti desfigurandit frumosa sa facia prin sgariiturile unghielorti si prin tote midi-locele artificiale ce si-a inchipuitti, caditt in manile unui Ciipitang Turd., care impreunh cu alti captivi o duse la Cetatea-Albh. Acolo, dame acesta fit tratatit forte neomenesce, cu tote eh era grea, si chiard in timpulit facerei, care a urmatu cinci seu siese hint dup. caderea sa in servitute. Pe audit ea se afla grea, a Attu unit midi-loci:1 prin care a grabit liberarea sa preening si a unui soldatu polonti numitit Iacobit, carele cadiuse prinsit totu la a celg read!, si carele fusese in &tea principelul Korecki. Acestti soldatti , cu tote el recunoscea pe Principesa si ar fi pututtt scapa din servitute dach o denungia, cu tote acestea n'a voitii O. fach una ca acesta, si bine i-a prinsti: ca-ci captiva cereandit fidelitatea MI, '1 area unit midi-10dt prin care scapa si ell si ea. Intr'o di candti Tatarttlit nu era acasa, Principesa trase la o parte pe Iacobti Polonulti si-I dise eh, asia preening l'a cunosentg credinciosa in privintia el, ea voesce a -i 78 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE luy deuoir seruir pour le redimer de sa captivite, moyennant qu'il fist de poinct en poinct ce qu'elle luy prescriroit. Et apres que Jacques eut promis et hire d'executer soigneusement tout ce que ceste Dame lily ordonneroit, quand mesme ii iroit de sa vie; alors ladite Princesse reprenant la parole: Vous sgauez (luy dit-elle) que le Tartare duquel nous sommes captifs, a son frere aisne, homme fort riche, lequel depuis quelque temps en ca est deuenu aueugle, et sourd par le moyen d'un grand catharre qui luy est tombe sur les yeux et les oreilles, dequoy son frere semble porter beaucoup d'affliction ; or i'ay vne bague que mon bon seigneur et mary me donna lors de nos fiangailles, laquelle i'ay tousiours soigneusement &ape sub attritaigardee, la cachant tantost dans mes cheueux, et quelquesfois dans ces vieux haillatet sapientia vests. lions dont i'ay tousiours este reuestue depuis ffia captiuite: et ce qui m'a donne sujet de la preferer a plusieurs autres de grand prix que i'ay perdues, c'est que mon tres-cher espoux m'a- uoit asseuree que la pierre qui- est enchassee dans le chaton de ceste bague auoit de grandes et singulieres vertus, mesmes pour la fecondite des femmes qui la portent, et pour conseruer leer fruict quand elks sont enceintes, a quoy elle m'a grandement seruy, car ie ne pense pas que sans elle i'eusse pee porter mon fruict a terme et perfection, attendu les miseres que i'ay souffertes. Outre ces proprietez, i'ay encores ouy dire it mon cher seigneur, que celuy qui luy auoit fait present de ceste excellente pierre, l'auoit asseure qu'elle auoit aussi la vertu d'esclaircir, voire de restituer is vette lors qu'on l'auoit perdue par fluxion, et de guarir la surdite, pourueu qu'elle ne fust naturelle, ou trop inueteree. Or ie suis d'auis de tirer ceste pierre de son chaton (car aussi bien l'or nuiroit plustost, qu'il ne ser- uiroit a l'augmentation de ses facultez) et de te la bailler apres que tu auras sonde nostre Tartare, et recognu s'il te voudroit mettre en liberte apres auoir guary son frere de ses infirmitez, et moyennant aussi qu'il te iure fort solemnellement de ne point retenir In pierre, sins te permettre de l'emporter, afin que tu me la rende, sans qu'il le scathe. Le Polonois sur ce luy dit, Madame, ie trouue ce moyen tres-bon, et ne faits aucun doubte que si vostre pierre peut effectuer cc que vous dites, que le Tartare ne me donne volontiers la Hind& Mais vous mettrez cc precieux joyau en fort grand hazard, car vne chose si rare et descoperi si a-I areta unit midi -loci cu care spent st scape din servitute, ntunai sa fact din puntit in puntit ceea cc i-ar prescrie. Si dupa cc Iacobit a promisti si a juratu ca va face tag cc dama acesta 'I va spune, chiarit de l'ar costa, vietia, Principesa, reluandit cuventulti, 'I dise: scii ca TAtarulti carele ne-a robitit are unit frate mai mare, carele de catii-va timpti incoce a orbitit si a surditg dupa o grea bolt ce i-a cadiutt la ochi si In urechi, si pentru care frate-seg pare a fi forte superatit. Eti am unit melt cc mi l'a data la logodna, domnulti si sogiulti met, si pe care l'am pastratti cu ing,rigire; ascundiendu-lit candit in perulti meg, canal in sdrentiele cu care am fostit totdeauna imbrAcatii, de candti am cadiutit robs. Ceea cc m'a Eaten ca se preterit inelulu acesta innaintea altorit scule mai scumpe cc am perdutti, este ca pre-scumpuld met sogiti m'a incredintiatti ca petra care este in acestit melt are marl si deosebite puteri, chianti pentru feconditatea femeilorit care-lit porta, st pentru ca sa conserve fruptulti lore candit sunt grele ; pentru acesta, elt mi-a prinsti forte bine, ca-ci nu credit ca fart tilt asia fi pututit purta copilulit pant Ia terming. si bine, dupa chinurile cate am suferitti. Afars de acestea, sciti ca scumpulit met domnit spunea ca, edit ce-I &raise acesta petra minunatVlit incredintiase ca aveit puterea de a lumina, vederea acelorg cc vorti fi perdut'o, si de a vindeca surdimea, numai de nu cumva e naturale set forte vechia. Asia-dar en sunt de parere sa scott petra acesta din inelt (ca -ci chianti asia aurulit 'ite mai multi smintesce de catfi adaoge facultatile sale) si sa ti-o dad tie dupt cc vel cerch pe Tatarulit nostru si dupt cc vei vale ca ar vol sa te libereze data vel vindeca, pe frate-sea de infirmitatile sale, si dupt ce-ti va face juramentti cu solemnitate ca nu va opri petra ci-ti va da-o inderetti , pentru ca si tu sa mi-o dal mie , fart sit scia tilt. Polonulti la acestea dise : DOmnt, mi se pare ca acestit midi -loci' este pre -bums, si nu me indoiescit ca, dad pant Dtale p6te sa, fact ceea cc didi, Tatarulti va sa, me libereze cu inultitmire. Dar pui in mare periculti acesta, scula pretiost, ; ca-ci unit lucru asia de rug si asia de minunatit BABET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 79 si excellente excite incontinent l'enuie de ceux qui en voyent les effects : vray est que i'ay recogneu que depuis que le Tartare iure par son grand Dieu, qu'il fera quelque chose, mettaut la main sur sa poictrine, it n'y manque iamais; de sorte qu'il ne faudra rien commencer, qu'il Wait confirme sa promesse par ce serment solemnel. C'est fort Mien aduise, dit la Dame: mais it faudra aussi que tu demande au malade, qu'il te donne vn cheval et quelque argent pour Vert retourner auec passe ports en ton pais, afin que tu t'y achemine promptement pour scauoir des nouuelles de mon cher espoux, et railer frontier la part qu'il sera pour luy faire tenir de mes lettres, et me raporter responce, s'il est possible, car c'est tout ceque ie desire pour le present, plus que la conseruation de ma propre vie. Le Polonois ayant derechef promis et jure d'executer de point en point tout ce que ceste Dame luy auoit prescrit, si tost qu'il seroit mis en liberte ; la Princesse tira sa bague qui estoit lors cachee dans ses cheueux, et auec grande peine ils osterent la pierre de son chaton, laquelle ladite Dame baisa plusieurs fois, puis la bailla au Polonois, qui la recent tres-humblement, iurant derechef de la rendre aussi tost qu'il en auroit fait, si elle ne luy estoit ostee par violence. CHAPITRE XLVIII. Comte le Polonois fit entendre au Tartare, qu'il pouuoit guarir son frere craueuglenient et de surdite, s'il luy vouloit donner liberte sans payer rayon. LE Polonois estant nanty de ceste pierre, attendoit auec impatience que le Tartare vint a parley de la maladie de son frere, et comme vn iour it s'en atiligeoit , le Polonois print ocasion de luy dire, qu'il scauoit vn moyen fort asseure pour guarir l'vne et l'autre infitmite de son frere, sans luy faire aucun mal, ny mesme luy faire prendre aucune chose par la bouche; Ie n'en troy rien, luy repliqua le Tartare, car les medecins de ce pays ne l'ont peu faire: mais si taut estoit que tu peusses effectuer ton dire, ie te promets de to renuoyer atitia invidia celora cavil Veda efeptele. Este adevera ca Tatarula data jura pe Ddieula sett cal mare sa face ceva, punenda mina pe peptulu sea, nu-sI calca cuventulti; de aceea nici trebue sa incepema ceva, innainte de a -sI incredintia elm promisiunea sa prin acestajuramenta Forte bine a-I gandit'o, dise dama; dar tottt odata trebue sa ceri bolnavului ca sa-ti dea mitt calti si cati-va bani ca sa te intorcl cu pasaporta in tiera ta, pentru ca sa solemna. mergi mai curendtt sa afli sciri despre scumpula mat sociii, sa-I duci scrisorile mele, si sa-ml aduci respunsti, dad, se 'Ate; ca-ci nutria atata dorescti de o caradata mai multi de catti pastrarea vietii mele. Polonulti promitendu-I erasi cu juramentii ea va face din puntti in puntu ceea ce dama acesta i-a fosta prescrisa, indata ce va capeta libertatea, Principesa scose inelula sea pe care atunci avea ascunsti in perula sett, si cu Orecare greutate scOse petra din elm, pe care o saruth de mai multe ori , apoi o incredintia Polonului , carele o luh cu mare respecta , juranda erasi a 1-o da indaretti indata ce va termini, data nu i se va lua prin silk. CAPU XLVIII. Cundi Polonulu facie pe Tcitarii sit intielegcl ed pote sa vindece pe frate-sett de orbire si de surdire, dczed-i va da libertatea fare(' reseumpe'rare. POLONULU, dupe ce a Matti petra, ascepta cu nerabdare ca Manila sit' desehida vorba despre bola fratelul sea. Asia-dar audindu-lit intr'o di emit se plangeh, lua indemnula si-I dise ca Ott scie unit midi-locti forte sigura ca sa vindece an-161160 infirmitatile fratelul sett, MIA' sa-I fad nici unit reti, si fare miicara sa-1 dea ceva de beutti. Nu credit, dise Tatarula, ca-ci doftorii din tiera asta nu rail pututtt vindece; dar dad, tu al pute face ceea 80 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE Promesso qui fat sans payer aucune rangon, et en outre te donneray dequoy te reconduire en ton pais. faits pox le Tar- C'est la recompense que ie faisois estat de vous demander, dit le prisonnier, et que vous tare, it fealties le P°1°11C.". me iuriez pas vostre grand Dieu de ne manquer pas de satisfaire a vostre promesse, quand i'auray effectue la mienne, et de ne retenir, ny permettre que d'autres m'ostent la chose dont ie me seruiray a I'effect de la cure de ces maladies. Ce que le Tartare ayant promis et iur6 par son serment solemnel , posant la main droite sur son coeur, , le prisonnier luy dit, suiuant l'instruction que sa Dame luy auoit donnee, qu'il demandoit delay d'vne semaine, taut pour faire quelques preparations necessaires, que pour attendre le renouuellement de la Lune, ce que le Tartare estima estre vne pure defaite , n'estant pas capable de comprendre, que les Astres, et principalement ces deux grands luminaires, le Soleil et la Lune, infusent leurs vertus dans les corps d'icy bas plus abondamment en vn temps, qu'en l'autre, bien qu'il se recognoisse ainsi par ceux qui y prennent garde vn peu curieusement, non seulement aux aDe la pierre (lite nimaux, et vegetaux, mais encores aux mineraux, et aux pierres, comme entre Chelonia, Pline lib. 97. cap. 10 autres, on a remarque de la pierre appellee Chelonia, qui rend ses effects plus de son hist. nat. ou MOins admirables, selon le temps Von la met en vsage; et la Selenite poste apparemment vne figure de Lune sur sa face, laquelle croist, ou decroist suivant la Celeste, dont on peut induire et iuger asseurement que l'vne regoit les mouuemens de Ce qui est aussi conforme a 1'Axiome du Philosophe, qui dit, que les la gener. et carchoses terrestres soot regies et gouuernees par les corps Celestes, dont i'ay rep, bien voulu toucher vn mot en passant, de crainte que ceux qui liront cecy, n'estimassent que i'eusse mesle des choses fabuleuses, pour enfler ceste Histoire. i: Ten! 2 eioiruerse et an second de l'autre. CHAPITRE XLIX. Comme lacques le Polonois se fit reiterer les promesses que le Tartare luy auoit faites, en presence du malade. OR jagoit que le Tartare ne se peust persuader que ce nouueau Medecin deust operer ce did, %I promitg a-ti dh drumulti fat% nici o rescumperare, si inca a-ti inlesni midi-lOcele cu care sa te intorci in tiera ta. Acesta resplatire gandiam sa -ti certt si et., dise captivulti; dar sa-mi juri pe Ddieulu tett celti mare, ca-ti vei indeplini promisiunea Candtt si eti voiu indeplini pe a mea, si ca nu vei opfi nici vei da voig' la altil ca sa-mi iea lucrultt prin care voiu vindech aceste bole. Dupg ce Mamba'. a promisti si a jurattt cu jugmentulti sett celg solemnii, punendii maim dreptg pe inima sa, captivulti dise, dupg invetiatura ce-1 dedese DOmna sa, ca sa-1 dea terming de o septemhna, atatu pentru ca sa faca orecare preparative necesarie, cad si pentru ca s'ascepte rennoirea lunei. Acesta propunere puse la mare indoled pe Tatarti, nefiindti in stare sa intielega cumil stelele, si mai alesti aceste done marl luminatorie, Sorele si Luna, potg sA aiba influintig asupra corpurilorti pamentesci mai cu abundantig inteunti timpti de cabu intr'altultt; cu tote ca acesta este recunoscutil de catra eel ce observa mai cu petrundere, nu numai la animale si la vegetale, dar chiarti si la minera- le si la petre, preening intre altele s'a bagatti de shag' petra numith Chelonia, care are efepte mai multti si mai puging admirabile, duph timpultt canal se intrebuintieza ; si Selenita pare Ca are o figura de lung pre facia sa, care cresce si decresce ca si luna cea ceresca, dupg care se p6te conchide ca una priimesce mischrile celeilalte. Acesta este totil deodata conforma cu asioma Filosofulul care dice, ca lucrurile pamentesci sunt guvernate de catra corpurile ceresci, despre care amt. voittt sa spunti ung cuventti in trecatil, de tema ca aces ce volt ceti aicea, sfi, nu creda ca am amestecatit lucruri fabulose, pentru ca sg facg acesta istoria mai inflata. CAPU XLIX. Curet lacobil Polonulti a feicuta pe Teitarti ca sa repetcl promisiunile sale, in facia cu bolnavulti. DE si Tatarulti nu se puteh incredintia ca acestfi nog medics putea sa fad ceea ce BARET HMO= DES TROUBLES DE MOLDAUIE 81 ce dont it s'estoit jade; toutesfois it ne delaissa d'en alter faire 10 recit a son frere le- quel desireux de recouurer les sens desquels it estoit priue, pria sondit frere de ne negliger point cest offre, attendu mesmement que l'essay ne luy en pourroit causer aucune incommodite, puis qu'il ne falloit rien prendre par la boudte, ny souffrir auctm mat, comme auoit asseure le Polonois ; promettant au reste le malade de dedommager sondit frere, tart de la rancon qu'il pouuoit esperer de son prisonnier, que de tout ce qu'il lily bailleroit. Done to delay requis par ce nouueau Medecin estant expire, et la Lune arriuee an point de sa conjonction auec l'oeil du monde ; le Tartare ne manqua pas d'interpeller son prisonnier, de l'execution de sa promesse, lequel fit response, qu'il estoit tout West de s'achemi- ner auec luy chez son frere, pour venir a l'operation taut attendue et desiree de part et d'autre; et pour cest effect, it print entre ses mains vn verre dans lequel ladite Dame auoit mis tremper sa pierre, auec du jus exprime de violettes de Mars, et de quelques autres fleurs printanieres, pendant le delay requis, et partit auec le Tartare pour aller chez le malade, oit estans, arriuez, le Polonois fit reIterer encores an Tartare les prommesses qu'il luy auoit faites, apres qu'il auroit entierement guery son frere, et crioit bien haul, alfin que le patient l'entendist, et qu'il en fust tesmoiug ; ce que le dit patient ayant a quelque peine entendu, it diet au Polonois, Qu'outre la promesse que son frere luy auoit faite, PromeseeduTaril luy donneroit vn cheual, et cinquante squins, pour faciliter son retour en son ilacrgeu ems aolnut Da iibertL. pays. Vous me donuez courage de vous bien guerir, dit le Polonois : mais it faut que vous me promettiez et iuriez encores vne chose, comme a faict vostre frere; C'est qu'apres que ie vous auray rendu les facultez de la veue, et de Pottye, vous ne m'osterez point, ny souffrirez qu'on m'oste la chose dont ie me seruiray en ceste cure: Ce que le Tartare iura volontiers, ne songeant lors qu'a sa sante. la CITAPITRE L. Dc quelle fac072 le Polonois proceda a la gwarison des yeux du Tartare. COMME le Tartare eut von tirer par le Polonois sa pierre medicinale, de la composipropuneh, en tote acestea s'a dusit sit spun& fratelul sed celuf bolnavit. Acesta 'Irt raga cu sthruintit ca sit priimesa propunerea, cu attar' mai ales(' ct, nu putea, st-I fact Mel o neplacere, fiindti ea nu avea de luatti 'rimier' in gura, nisi aveh de suferitit vre o durere, pre cumd asigurase Polonuld; promitendit bolnavulti de a-ld desphgubi atilt(' de rescurnperarea ce puteh spent dela servulft sed, chat si de on ce 1 -ar mat fi cerutft. Indatt ce a trecutd terminuld cerutd de nould medicit, indatt ce luna ajunse In pun tuld conjuntiunel sale cu ochiulit lumel; Tataruld nu lipsi de a chihmt pe sierbuld sea si a-I dice ca s& -st implineset, promisiunea. Acesta response c& era si gata a merge cu eld la fra- tele set, ca sit incept operatiunea atatti de multd dorita de o parte si de alta ; si pentru acesta, eld mut in rnant und pilchard in care numita damt pusese petricica sa, cu zamh stersa din viorelele lul Matti si din alte fort de primavera, in timpuld terminutul cerutii, si pled, cu Marti% cart bolnava. Acolo sosindu, Polonuld filed pe Tatar(' ca sit mat repett promisiunile facute, dupt ce ar vindect en totuld pe fratele sett, si striga cu von mare pentru en bolnavult sa-ld audit si sit fit marturd. Bolnavulti audindd cu mare gred, a dist" PolonuluI ca, afart de ceea, ce 1-a promise frate-sed, chit '1 va da und cat(' si cinci-dieci de galbinl, pentru ca sit se petit intOrce in tiera sa. 'Mt dal curagiuld ca sit to vindech cumit se cade, dise Polonula; dar trebue sit -ml promiti ca si fratele Dtale, si sit jut ca densuld, cd, dupt ce-tt void da vederile si audiuld, nu -mi vet lua si nisi vet suferi ca cineva sit -mi iea lucruld cu care me void servi la cura acesta. Tttarulti jury bucurosti, negarulindu-se atunci de dal la stnetatea sa. CAPU L. Candi Poloaaulii procese la vindecarea oeltilorit Tfitarulul. TATARULU, cum(' a vediutil pe Polond et scote petra medicinalit din compositiunea in care 11 82 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE tion ou it Pauoit mise tremper, ainsi gull a este predit, et icelle appliquer sur l'vn des yeux de son frere, auec vn bandeau pour l'y tenir ferrnement par l'espace de sept heures, it douta encores plus que deuant, de l'effect qui luy auoit este promis, car aussi ceste pierre auoit plus de vertu, que d'esclat. Ce qui fut cause qu'il sortit de la maison de son frere assez brusquement, disant, qu'il s'alloit promener, attendant cest interualle de temps a passer, et pensoit desia, comme it confessa depuis, h bien frotter ce noutteau Medecin, si son operation eut mal succede. Mais comme it fut retourne, et qu'il eut veu leuer le bandeau, et laOnartgon d'rn uer l'oeil medicaments auec de l'eau de fontaine, et qu'il entendit que son frere e n la qu'il voyoit fort bien, alors it en eut vne telle allegresse, et le malade e du Tar- s escri a tare. aussi, qu'ils ne scauoient quelle there et caresse faire a ce Medecin; et pour commencer h le festoyer, , firent aporter le disner qui estoit prest, remettant la cure de l'autre oeil pour l'apresdinee. Pendant le disner, leur eutretien ne fut autre que de l'admirable et specifique propriety de ceste pierre, et de l'affliction que recoiuent en l'ame ceux qui sont priuez de la vette, principalement pour ne pouttoir plus iouyr de la douce et agreable lumiere, et contempler le bal des Astres. oBoeniln A l'effect de quoy le Createur de toutes choses a voulu que l'homme eut le chef esleue, et les yeux placez en iceluy, Min de mieux contempler le lieu d'ott son ame a prins origine, et oft elle doit en fin retommer; ils s'entretindrent aussi des loftanges de In vraye Medecine, par les reigles et preceptes de laquelle le genre humain est souuentes fois sou lags en ses infirmitez. Mais le malade qui auoit este traicte de diuers medecins, sans en auoir ressenty attain soulagement regrettoit la despense qu'il y auoit faite, et disoit que s'il eust eu Pauthor;t6 de faire des loix en son pays, it eust ordonne entr'autres choses, Que les medecins ne sOoient payez de leurs salaires qu'apres auoir guary leers malades, a fin de les rendre plus sttidieux et plus soigueux qu'ils ne sont, leur estant quasi indifferend que lesdiets malades meurent, ou qu'ils guarissent. A l'issue de table, le Polonois appliqua sa pierre medicinale sur l'autre oeil, comme o bitgase, si o pune pe unulit din ochii fratelul see, cu o legaturit care sa o tint acolo lipita pe timpii de siepte ore, veni la mal mare indoela de cat innainte despre efeptulft ce-I promisese, neputendit crede ca acesta petrt avet in sine mai multd putere de cad stralucire. De aceea Ott es,1 din casa fratelul set rapede, dicendii ca se duce sa se plimbe pant va trece acesta intervalii de timpti, si aveh de gandu , precumit a marturisit'o pe urma, sit dea o bunt frecttura medicului, dad, operatiunea sa nu va reesi. Dar dupt ce s'a intorsit si a vediutti ct ridicase legittura de pe ochiti , si ca spalh ochiulti cu apt de Mutant, si a auditt pe frate-set strigandit ca vedea forte bine, atuncia s'a umplutu de atata bucuria, atatu elt cats si bolnavuld, ca in mai scieh ce multiamire St mai fact acestui medica; si pentru ca sit incept a-lit serbttori , a adusti prandiulit carele era gata , amenandu earn celui-laltit °chid pe dupt mast. In timpulti prandiului, n'a fostti altit convorbire de cats despre admirabila si specifica proprietate a acestei petre, si despre intristarea ce ports in sufletif acel ce-si perdu vederea, mai alesti flinch et nu potti sit se bucure de dulcea si pit cuta huninit, si sit contemple valulti stelelorti. Pentru acesta Creatorulti tuturorit lucrurilorit a voitit ca omult sit aibt capulit ridicatit si ochii asiediati in elti astfeliit in cats sa contemple mai bine loculit de uncle suffetulti set a luatti originea sa, si uncle trebue in fine sit se reintorne. El vorbira aseminea despre laudele adeve'ratei medicine, dupft ale direia, regule si precepte genulit omenescil este adese on mangtiatu in infirmitatile sale. Dar bolnavulti, carele fusese tratatt de diferiti medici fart sit fit simtitti nici unit folosit, se plangeh de spesele ce Meuse, si diced et de ar fi avutti puterea sit fact legi in tiera sa, ar fi ordinate intre altele, ca medicil sit in fit plaid de cats dept ce ar vindech pe bolnavii lore, pentru ca sa -I fact mai studiosi si mai ingrigitori, cit-ci astfeliti cumit sunt, pucinti le past dact bolnavii molt set se vindect Ridicandu-se de la mast, Polonulit a aplicatit petra sa medicinalit si pe celt-lalta BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 83 it auoit fait le matin, et ainsi la vette fut entierement restituee an Tartar°, lequel ne desiroit rien taut que d'esprouuer ce mesme remede sur ses oreilles sourdes, laquelle operation fut remise au lendemain, h cause que la nuict suruint. CHAPITRE LI. De quelle facon le Polonois proceda a la cure de la su/rdite du Tartare, et fit promettre au Capitaine qui tenoit la Princesse captiue de la traicter nbienx a l'aduenir, l'aduoilant estre sa parente. LE iour ne parut pas plustost le lendemain, que le Tartare attendoit auec impatience son frere, auec son bon Medecin, pour paracheuer de le guarir, ainsi qu'il s'estoit oblige de faire, ce qui fut fait fort heureusement, par l'aplication de ceste Pierre dans chacune des oreilles assourdies, en l'y laissant autant de temps qu'on auoit employe le iour precedent a la guerison des yeux, puis faisant injection dedans, de quelques gouttes de la composition en laquelle la dicte Pierre auoit trempe , it est difficile de dire lequel de ces trois, resent a coup pros le plus de contentement de ces belles experiences et cures ; car outre que le Polonois obtenoit par ce moyen sa, liberte, it estoit extremement wise d'auoir veu ces admirables effects operez par ces mains, et dont it estoit recogneu comme s'il en eut este Pautheur. Le Tartare qui l'auoit mend et adresse a son frere qu'il aimoit vniquement, ne recent iamais plus de contentement que de luy auoir procure ce bien, dont son aisne se sentoit grandement oblige vers luy ; et quant u l'autre Tartare, qui auoit recouuert ses deux sens, par la privation desquels l'homme semble estre de Aire condition que les bestes, it pensoit renaistre au monde, et pour en recompenser son Medecin, outre qu'il paya sa rancon h son frere, it luy donna encores un bon cheuaI, cinquante squills, et vn coutelas de Damas. °chat, prectund facuse de diminetia; si astfelitt se indrepta cu totuld vederea Tatarultd, care- le acuma nu mai doria, alts de catti sa cerce acelasi remedid asupra urechilorti sale asurdite, operatiune care se amen& pe a deua di fiindti ca innoptase. CAPU LI. Cumii Polonulu procese la cura surdirel Teitarului, si cumli 'la faeic sit prontiki cd va tratec ma bine pe Principesa eaptivd, aretcinclu-f di este nail cu elti. AMA se aretase serele a china di, si Tataruld ascepth cu nerabdare pe fratele sett, en doftorulti celu bunu, pentru ca sa-ld vindece cu totulti, asia precuinti se indatorase. Acesta se si Med cu fericire, aplicandu-1 petra in fia-care din urechile asurdite, si lasand'o attad timpti precatil o lasase in dioa precedinte la vindecarea ochiloru ; pe mud, picandu-1 inlaintru cite -va picaturi din compositiunea in care fusese muiata, este gred de spusfi care din acesti trei simti mai mare bucuria, din aceste frumose esperiinte si cure; ca-ci Polonuld, prin acesti capeta, nu numai libertatea sa, dar si o bucuria nespusit vediendii aceste minunate efepte operate prin netne,le sale, si sciindti ca era recunoscutd eltt ca autoriti alit lord; Tataruld care-ld adusese la frate-seti celti pre-iubitu , nu simti nisi odata mai mare bucuria de chtti aceea de a-i fi facutu asemine bine pentru care frate-sett se siintiit forte indatoratti catra densulti; si catit despre celalaltd Tatard, carele-si recapetase simtiurile, ye care candii nu le are omulu pare a fi in conditiune mai presta de daft vitele, credea ca se nasce de a dotta-era in lunie , si pentru ca sa resplatesca pe mediculd sea, nu numat ca, a platitd fratelui set rescumperarea, dar inch i-a dattx twit cald bunti, cinci-dieci de galbini si unit cutitd de Damas. 84 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE Le Polonois voyant ces deux Tartares si rauis et contens de luy, pour auoir si bien accomply ce qu'il auoit promis, it print occasion de dire a son hoste, qu'il auoit vne chose Le Po lonois a h luy declarer, et vne requeste a luy faire, C'est a sgauoi, que la Polonoise, qui soing de sa Dame, et stipule du Tar- estoit aussi sa prisonniere, estoit sa parente proche, et qu'il le prioit en consitaro de la mieux deration des bons offices qu'il auoit rendus a son frere, qu'elle fust desormais et traiter, comma estant sa parente. pendant son absence, mieux traitee et son petit enfant, qu'ils n'auoient este iusques aloes, et qu'aussi tost qu'il seoit de retour en sou pays, it moyenneroit le payement de sa rangon, voire qu'il pourroit reuenir luy mesme pour l'apporter et In reconduire en Pologne; a. l'effect dequoy les Tartares luy fluent obtenir des passeports du Gouuerneur, sans lesquels it luy eust este presque impossible de sortir du pays. Attendabt l'expedition de ses passeports , le Polonois demeura tousiour en la maison du Tartare , non comme son prisonnier, mais plustost comme son intime amy, , mangeaut a sa table, et en sa consideration Ia dite Dame, qui auoit tousiours este iusqu'a bon traitee en pauure esclaue , commenga d'estre assez humainement nourrie auec son petit enfant; it leur flit aussi loisible de parler et conuerser librement ensemble, de sorte que le Polonois raconta a sa Dame de point en point ce qui s'estoit passé en la curation du frere de leur hoste auec sa pierre, qu'il luy rendit fidelement, comme it auoit promis. CHAPITRE LII. La Princesse captive est acluertie de ce qui s'estoit passé a la guarison du Tartare, et demanda permission d'escrire a ses parens par Iacques le Polonois. LL Princesse prisonniere fut infiniment aise d'entendre que son dessein auoit iusques l'a si heuresement succede , ce qui luy donna bonne esperance pour l'aueni, et voyant que le Polonois n'attendoit plus que ses passeports pour partir, elle demanda permission au Tar- tare d'escrire a, quelques-vns de ses parens, pour les conjurer de la retiree, et payer sa ran- Polonulti, vediendti pe acesti clot Tittari atatii de multitmiti de densult, fiindil-ct indeplinise ceea ce promisese, gasi ocasiune a spune ospelui set, ca aveh sa -1 declare unit lucru si 4-1 fact o rugaminte , adect et PolOna care era serva la elt, era ruda a sa de a- prom si ca l'ar rugh in privirea servitielort ce facuse fratelul sett, sa fit pre catit timpt va lipsi elti mai bine tratata impreunt cu copilasiult sett de catii innainte, si et indata ce se va intOrce in tiera sa et va face chipt ca sit o rescumpere, si ea va veni singurt cu pretiulti el pentru ca sa o iea si sit o reconduct in Polonia. Pupa acesta, TAtaril '1 scosert pasaporte din partea guvernatorulul, fart de care 1-ar fi fostii cu neputintit ca sa est din tiert. Pant sit-1 scat pasaportele, Polonult siedit tail in casa Tatarului, inst nu ca unit servii ci ca unit arnica intimu, mancandti Ia masa sa; era numita DamA, care pant atunci fusese tratatt ca o bietit rat, incept a fi nutritt mai omenesce impreunt cu copilulti el; tail Matt le ft permisti la amendoi ca sa vorbesch in libertate impreunt ; si astfelift Polonulu '1 spuse cu de a merruitulti tat ce se petrecuse cu cura fratelui ospelui lord en petra sa, pe care 1-0 dete inderett precumt '1 promisese. CAPU LII. Principesa captivd Old de celc petrecute in vindecarea Tcitarului, si cere void a scrie rudelord sale loin Iacobei Polonulii. PRINCIPESA captivA fit forte voiost sa audit ca planult set a isbutitti atatti de bine, si acesta '1 dete bunt sperantiit pentru viitoriti. Vediendt ca Polonulti aseeptit numai pasa- *tele sale pentru ca sit piece, ea cerit voit Tatarului ca O. snit cuiva din rudele sale si siti-I rege ca sa platescil rescumperarea sa pentru ca sa o mantuiii. Acesta voit i se a- corda cu usiurintih. Din tote scrisoile acestea, n'am pututti piistrit de catit pe aceea ce ea BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDATJIE 85 con, ce qui luy fat accord facilement. De toutes ces lettres, ie n'ay peu recouurer que celle qu'elle escriuit au Prince Correcky, que i'ay fait translates de Polonois en nostre langue, affin d'en faire part aux Lecteurs. LETTRE DE LA PRINCESSE CORRECKY CAPTIUE, A SON MARY, PRISONNIER DU TURC. Depuis l'heure mal-heureuse que la fortune, ott pour mieux dire la providence divine permit que vos victoires, et nos communes felicites fussent changees en desastres et calamitez, et que moy, chetiue, apres auoir veu en mesme instant reduire sous la captiuite du Turc ma tres-chere mere, mes deux tres-aymez freres, et vous mesme (mon tres-honore mart' et sei- gneur) je demeuray en partage auec plusieurs de nostre party, entre les mains inhumaines des Tartares: Il m'a este du tout impossible de rencontrer vne seule occasion de vous faire scauoir de mes tristes nouuelles iusqu,'a present, que la cliuine bonte commenpnt a destremper la rigueur de sa justice dans la douceur de sa misericorde, m'a inspire un moyen ines- pere an fort de mes miseres, pour faire deliurer ce soldat et messager de nostre commune prison, lequel i'ay oblige par ce bon office de vous alter trouuer en quelque part que puissiez estre, (si tant est que vous restiez encores entre les vivants) et m'en rap- porter quelque certitude; car c'est la seule esperance, bien que tres-douteuse, qui a retenu insques icy mon ame sur les leures de son corps infortune, ou plustost dans sa double prison; Vray est que le Tout puissant, qui n'abandonne iamais les siens au besoin, sans wipe consolation, m'a fait ceste grace particuliere, que le fruict dont ie commengois d'estre enceinte lors de nostre grand mat -heur, est en fin parvenu a sa maturite, et en ay este detiuree auec asses d'heur (si toutesfois ie puis appeller hem- d'auoir porte et mis sur terre vn pauvre innocent, qui a sued toutes sorter d'angoisses, avant le laict de sa miserable mere, et n'a plustost senty Pair common, gaeil n'ait ressenty la dissette et necessite de ses parens ; et de plus a este barbarement enroolle an nombre des captifs de la nation, hors de laquelle it est nay, comme si en naissant it fast deuenu ennemy des Tartares, et en ceste qualite dea scrisii Principelul Korecki si pe care am tradus'o din limba polon5, pentru ca s'o facii cunoscuta cetitorilorit SCRISORIA PRINCIPESEI KORECKE DIN CAPTIVITATE, CATRA SOCIULU El CAPTIVE] ALU TURCULUI. Din ora nenorocitei de candy ursita, sea mai bine diet, Provedintia diving usee ca viptoriele si comunele nostre fericiri sci se schimbe in nenorociri si calamitati, de ccincla am yediuta de o data cddienda sub robia Turcului pe pre-scumpa mea mums, pre-iubitii md dot fratf, si chiara pre tine, pre-onoratula mea socia si dolma, ea sermana am rentasti, impre'mei etc mai multi din of nostri, in mdnele neomenesci ale Tatarilora. 3/1-a fosta en totula peste putintici ca set gdsesca macara o singurd ocasiune sa -ti facet cunoscute tristele male sari pawl acuma. Dar buncitatea dumnedieescci incependa a immuia asprimea justitiei sale in dulcetia misericordief sale, mi-a insuflata unit' naidf-losei neasceptata in ticcilosiele mete cele grele, ca sei scapa pe acesta soldata si anunficitoria ala comunei nostre inchisort, pre care l'am indatorata sa merges set to gdsescci ors in ce parte vei fi (numai data vei fi remasa incd intre cei Mt), si sci-ma aduca vre o scire siguret ; ca -ci acesta este singura mea sperantici, de si forte indoiesei, care a tinuta pcinci acuma sufletula meu pe bueele corpulta sea nenorocita, sea mai bine in indoita sa inchisorid. Adevera este ad a Tota-putintele, carele nu parcisesce nisi °data' pe of sei la nevoid fare", Orecare mcingetiare, mi-a Pula acestei gratid particularci, ca fruptula cu care incepusem sa fili grea cancla s'a intemplata nenoromrea nOs try, a ajunsa in fine la mcduritate, si m'am usinrata en destulci fericire (data se pOte numl fericire, fiinda ca am purtata si am pusa pe pdmenta una bieta innocents, carele a supta tots feliula de dureri innainte de laptele peccitosei sale mum, si carele, innainte de a sintti, aerula .comuna, a resimtita miseries si lipsa pcirintilora sei; Si ce e ntai multi, nascuta aturd dot stnit14 natiunei, a fosta mtbarbarici inrolata in nunte'rula captivtlora ef, ca si arida 86 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE dare de bonne prinse). Mais nonobstant toutes ces tristes considerations, et les autres incommoditez que cet enfancon et moy souffrons a toes moments, ce m'est, ie le confesse, vn incroyable contentement et consolation, Quand ie viens a remarquer en son visage enfantin les traicts racourcis du vostre, que .i'honore sans cesse en mon imagination. Et puis que cent' enfant est nostre par indiuis, aussi est-il bien raisonnable qu'il vous serue, ainsi pea moy, de reconfort au fort de vos ennuis. C'est, mon tres-cher Espoux, toutes les bonnes nottuelles que ie vous puis escrire, votes suppliant de les receuoir en tesmoignage de la continuation de ma fidelite en vostre endroit, at en asseurance que le vray Protecteur des. Chrestiens, qui nous twit reserue ceste faueur singuliere en temps si opportun, ne per»tettra point que nous terminions le reste de nos iours en captittite (si tant est que vous y soya encore, comma ie crams), ains plustost geed nous deliurera, quand it iugera que ce soit nostre bien, ainsi qu'il a fait autrefois a rendroit de ses sainets: iacoit que nous ne leur soyons en rien semblables, sinon en ce que nous portons le mesme caractere, at que nous sommes captifs at affligeo comme ils oat este, pour la profession que nous faisons d'estre du nombre des fideles. Ie le prieray done, mon tres-ayme at tres-cher Espoux, qu'il nous vueille tousiours =lutetar en. ceste saincte at constante resolution de prendre patience a son imitation en toutes occurrences, at de viure ou mourtr, s'il l'a ainsi determine, prolessant at exaltant iusqu'au der;tier souspir, son sainet Nom, affin, qu'vn iour nous soyons trottua dignes de participer au _Royaum eternal, qu'il a acquis a ses esleus par ses incontparables souffrances. ADIEU. CHAPITRE LIII. L'heetreuse rencontre qua fit Jacques d'vn Polonois eschappe de la captiuite du Titre, lequel luy dit oft estoit le Prince Correcky, at du moyen qu'il luy donna pour luy faire tenir les lettres de sa femme. LE soldat Polonois ayant ses lettres et passeports, sur Passeurance desquels it pouuoit s'ar fa feicutei dela nascere ini»ticuld Tatarilorni, si in acestd calitate cleclaratti de bung prinsti). Dar afarei de tote aceste triste consideratiuni si celelalte nepleiceri care acestd copilasiti si ed antic suferitd in tote momentele, sinttiii, o mcirturisescd, o multicimire si o mdngdiare necrediutd, ccindti prtvescli pe facia sa copilcirescd &aurae chipului Dtale, pe care le adorei totdeauna in imaginatiunea mea. Si fiindti ca aceste copild este ald nostru nedespcirtitti, de aceea este rationabild ca set ne servescci la atnendoi, de intarire la greutatea necazurilorti. Acestea sunt, pre-scumpulti meal sociti, tote bunele sciri, ce potei sd-ti scrid, rugcinclet-te sd le priimesci, ca o dovadd de neincetarea fidelitdtii mele cdtrci tine, si an incredintiare ad adeveratuld Protectord al Crestinilord, carele ne-a pdstrata o sorts atatd de estraordinard, nu va permite sd terminamti estulti dilelord nostre in servitute (dacd cumva Si tan rota esci captive, precuntd me,' tenni), si cd mai eterenda ne va liberd, condo va socot' cd va fa pentru binele nostru, precumei a leicutei odiniord en scintii set; cu tote ad nu ne asemencitnei intro nimica en et, afttrci numal, cci purtd»tzi acelasi caracterd si suntemti servi si antariti cuing an fostu ei, pentelted mcirturisimti cd sunte»tet din numerulti aredinciosilorti. Eai '111 void ruga, pre-itebituld Si pre-seumpula mea sods, ca sd se inclure a ne tine totdeauna in acestii scintd si constante resolutinne sci avemei reibdwea sa la tote nevoile, si sd trdlend, sett sd neurimel clued astfeltei a decisd aid, necirturisindi ,si pre-innaltianda pawl la sus - pinuld edit din urnal, santulii sea Nunte, pentru ca infra di sit ne afkinta demni" de a face paste din imperatia eternd, pe care a dobandit'o prin neasentenatele sale suferintie. AD1O. CAPU LIII. Fericiia intelnire a lei Iacobei cif and Montt scapula din servitettea Tnnrculaai, carele l-tc spusa uncle se afla principele Korecki, si cumii Indust sei-X dea scrisorile soviet sale. SOLDATULU P01011ii, luandd cartile si pasaportele, cu care putea sa umble prin tote tie BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUTE 87 aller et uenir par tons les pays de la domination du grand Seigneur, it print conge des deux freres Tartares, et de sadite Dame, qui le fit iurer derechef de ne faillir d'aller trouuer son mary en quelque lieu qu'il lust, pour luy dormer ses lettres, et luy en rapporter la responce ; ce fait, it s'achemina du coste de la Pologne: mais it rencontra en chemin vn sien compatriote, qui retournoit de Constantinople, oft it auoit aussi este merle prisonnier auec le Prince Alexandre, et s'estoit subtilement euade ; ces deux Polonois s'estants descoutterts librement, et raconte l'vn a l'autre leurs aduentures, Jacques s'enquist soigneusement ce qu'estoient deuenus les Princes qui auoient este emmenez prisonniers a Constantinople par Skinder Bacha, et particulierement le Prince Correcky, et ayant entendu qu'il estoit detenu prisonnier aux prisons de la Mer Noire, qui sont a cinq lieues de Constantinople, it demands par quel moyen it pourroit parler a ce Prince, on du moins luy faire tenir des lettres qu'il auoit pour luy dormer. A quoy lity hit respondu, que c'estoit chose tres-malaisee, d'autant que ledit Prince estoit fort estroitement garde : mais qu'il cubit entendu que l'Ambassadeur de France auoit permission de l'enuoyer quelquesfois visiter aux susdictes prisons, et qu'il s'en pourroit plus particulierement informer de ses sgens. Jacques n'oublia pas test auis, et s'en scent fort bien seruir, comme nous dirons. II requist aussi son compatriote de vouloir porter , et distribuer en toute seurete les lettres que la Princesse luy auoit baillees, pour distribuer a quelques siens parens, ce qu'il promit d'effectuer volontiers ; ce fait its prindrent conge l'vn de l'autre, et s'en alrent chacun de son coste. CHAPITRE L'arriuee de Iacques le Polonois, a Pera, et comma it accosta l'vn des domestiques du sieur de Sancy, Ambassadeur de France, lesquels furent ensemble visits). le Prince Correcky. LORS que Jacques le Polonois fut arriue a Constantinople, it s'alla loger a Pera assez rile de sub dominatiunea mareltd Sultanti, si-a luatti dioa bund, dela eel dot fratl Tatarl si dela Dama sa, care l'a facutit din nod. sh jure ea numal de chat sh gasesch pe sociuld et on nude s'ar afla, ca sh-I dea scrisorile si sh-I aduca respunsii. Duph acesta, elti a luatit calea catra Polonia ; dar in tale a intelnitd finial din compatriotit set, carele se inturnd dela Constantinopole, unde fusese dusil ca robit impreunh cu principele Alesandru si de uncle scapase cu iscusintia. AmendoI Polonii descoperindu-se unulti catra altuld si spuindu-si unuld altuia aventurele lord, Jacobd cerceta cu ingrigire ce se Meuse cu Principit pe cari-I dusese robi la Constantinopole Skender-Pasia, si mat alesit despre principele Korecki; si audindit eh se afla, inch inchisd in temnitiele Mdrei-Negre, ce sunt duct lege departe de Constantinopole, a intrebatit prin ce modit ar pute vorbi acestul Principe, sett macard sh-I trimitd scrisorile ce aveh sh-I dea. La acesta i s'a respunsit ca era lucre pre-greil, fiindd eh numituld Principe era pre de aprope pdzitti; dar eh audise cumcd ambasadoruld Franciel avelt void de a visits cateodath aceste temnitie, si ca despre acesta s'ar pute informs dela omenit set. Iacobit nu uita acesta parere, si sal sa se servesch de ea forte bine, precumd vomit spune-o. Elti mai nigh pe compatriotulit sett ca sit duch si sa impartid, cu tots sigurantia scrisorile ce-I dedese Principesa catrd uncle din rudele sale, ceea ce-i promise a face bucurosii. Pupa acesta si-a luatit dioa buna ninth"' dela altulti, si fid -care a apucatil calea sa. CAPU LIV. Sosirea lul Iacobfi Polonulii la Pera si intelnirea sa cu unulu din servitorii domnului de Sacy, ambasadoruM Franciet, si cumi amenda arm visitati pe Principele Korecki. SOSINDU la Constantinopole, Iacobu Polonulti a trail la Pera, uncle in apropiare era 88 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE proche de 1'Hostel du sieur Ambassadeur de France, affin d'auoir plus de commodite d'acoster quelqu'vn de ses Bens, a l'effect que nous auons diet. Ce qui luy fut d'autant plus facile qu'il parloit assez intelligiblement Francois, et qu'il estoit Catholique, ioinct que le dit Sieur Ambassadeur portoit vne affection particuliere a ce Prince, a cause de ses merites, et sgachant qu'il estoit fort mal traite, luy enuoyoit par fois de l'argent par ses domestiques, pour faire acheter ce qui luy faisoit besoing ; charite d'autant plus digne de recommendation, qu'elle estoit iudicieusement employee, et sans esperance d'en estre iamais recompence par celuy qui la receuoit , qu'on n'esperoit lors" ne deuoir iamais sortir des prisons Noires, et neantmoins ce fut par le moyen de ceste bonne oeuure que le Prince fist depuis deliure, comme il sera diet cy apres. II arriva done fort heureusement que celuy mesme des seruiteurs du sieur Ambassadeur, auquel le Polonois s'adressa, estoit quelquesfois enuoye vers ledict Prince, ce qu'ayant este descouuert par le Polonois, il le pria instamment de Paduertir Ions qu'il iroit ausdictes prisons, de la part de son maistre, afin de luy faire compagnie, et pour tascher de donner luy mesme ses lettres, ou les faire bailler par son compagnon, si la porte luy estoit refusee, lequel seruiteur ayant accorde ce que le Polonois desiroit, ne faillit pas de l'aduertir trois ou quatre iours apres, qu'il deuoit aller visiter le Prince, et luy porter quelque present, et conuindrent ensemble du iour, et de l'heure qu'ils deuoient partir, et afin que le Polonois eust plus de moyen de s'introduire auec son conducteur dans les prisons, il fit prouision de quelques vaisseaux pleins de bon vin, et d'autres bons bruuages, et de fruicts les plus exquis qui se purent trouuer en la saison, et ainsi se mirent en chemin ; arriuez qu'ils furent aux prisons, il se presenterent pour y entrer, a quoy ils furent admis sans aucune difflculte, d'autant que les gardes cognoissoient fort bien Phomme de l'Ambassadeur, et croyoient que son compagnon fast enuoye de la mesme part. Comtne le Prince veid entrer ces deux visiteurs auec les presens qu'ils luy portoient, it pensa incontinent que cela ne se faisoit sans dessein, et se ressouuint d'auoir veu autrefois ce Polonois a sa suitte. Or ledit Polonois s'estoit aussi aduise de mettre ses lettres a tout hazard an fonds du coffin otelult domnului Ambasadorit alit Franciet, pentru ca sa pots intelni pe vre unulit din Omenil seT, pentru treba ce am dist. Acosta 'I fit forte lesne , fiindti ca vorbia, limba francesa si era totodatt si Catolicu. Elu afla et domnultt Ambasadoril avea o afectiune particular& pentru acestti Principe, in privirea meritelort sale; si sciindit ca era forte ret tratatii, 'I trimita. cate °data bani prin servitorii seT, pentru ca sii-si compere cele de trebuintia , caritate cu atatt mai demna de lauda , cu catt o intrebuintia fart sperantit de a mai fi vreodata resplatitil de acela ce o priimilt, ca unulu ce nu mai spent st, est vre odatt din inchisorile Negre. Dar .cu tote acestea, tote prin acestit omit Principele a scapatt mai tarditt, precumit se va spune mai la vale. Se nemeri din fericire ca servitorulti Ambasadorului catra care Polonulti se adresa, era chianti unulii din aceia pe care -lit trimitea cite ()data la numitulti Principe. Acosta aflandu-o Polonulti, rugs cu staruintiit ca sa-lit insciintieze chuff" se va mai duce la aretatele inchisori din partea domnului set, si sa-lii iea cu (Mitsui(' ca sa-I duct scrisorile, set sa i le trimita prin companionulti set in cast candti usiele i s'aril refusa. Numitulti servitor(' acordandit dorintia Polonului, peste trei patru dile l'a si insciintiatti ca avea sit mergt, ca st visiteze pe Principele si sh-I duct orecare presente. Dupa acesta, intielegendu-se amendoi despre dioa si ora candit avek sa se duct, Polonulti, pentru ca sit se Ott introduce mai usiort Cu conducetorult set in inchisori, a facutit provisiune de mai multe ulciore pline cu vino bunt, cu mai multe alte beuturi si frupte alese ce se putea giisi in acelit timpti, si astfelt plecara. Sosindti la inchisori, cerura ca sa intre, si furt priimitt fart nici o dificultate, fiindii ca pazitorii cunoscea forte bine pe omulti ambasadorului, si credea ca companionulti set era trimisti toto de acolo. Principele vediendil ca intra acesti dot servitori cu presentele ce-I aducea, intielese indata ca acesta se facet, cu orecare plant, si-si aduse aminte ca pe acestil Polont 'It vediuse odata intre omenii seT. Numitult Polon(' s'a priceputt ase- BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 89 of estoient lesdits fruicts, afin que s'il ne pouuoit parler au Prince, qu'il les trouvast en les tirant. Le Prince ayant demande au Polonois, s'il n'auoit point ouy des nouuelles de sa femme, it l'asseura en son langage, qu'elle se portoit assez bien, quanta sa personne , et qu'il,n'y auoit pas trois mois qu'il l'auoit vette a Bialigro en Tartaric, chez vit Capitaine qui n'attendoit que sa rancon, pour la renuoyer en son pays. Alors le Prince ne se pent tenir de faire paroistre Ia lop, et le contentement qu'il receuoit de ces bonnes nouuelles, qu'il auoit si longuement attendues ; et afin de rendre ses gardes plus fauorables , et qu'ils se retirassent de la chambre, it leur distribua partie des presens qui luy auoient este apportez, lesquels lesdites gardes allerent manger en vn autre lieu, apres auoir ferme In porte de la chambre a clef, suivant la priere que le Prince leur en fit, pour auoir moyen de communiquer plus librement auec le Polonois. CHAPITRE LV. La resiouyssance indicible du Prince Correcky, et comme lisant les lettres de sa femme, it se pensa pasmer d'ayse, ayant cogncu qu'elle estoit acconchee d'vn fils. LES gardes s'estans retirees, et ayans fenne la porte de la chambre du Prince, qui n'auoit plus auec lui que ces messagers et bons pouruoyeurs, auec le Capitaine Francois qu'on luy auoit donne pour camarade, it ne se peut exprimer combien its se resiouyrent ensemble de ces bonnes nouuelles, et combien its eu remercierent Dieu de bon coeur; stir tout apres que le Prince eut trouue dans le fonds du coffin lee lettres de sa femme, bien que I'adresse n'y fast pas, ny le nom de la Dame qui les auoit escrites de sa propre main. Or comme le Prince lisant ces lettres, fut urine a l'endroit qui faisoit mention de Penfant, dont sa there moictie estoit heureusement accouchee, ce que le Polonois n'auoit ose luy dire en presence des gardes, alors it fut ratty en telle extase, qu'il demeura plus d'vn quart minea ca sa, puia pentru Vita intemplarea scrisorile sale in fundula cosiulul cu frupte, pentru ca, data n'ar fi pututti vorbi cu Principele, sa le gasesca scotiendule. Principele intreWanda pe Polona data sciea ceva despre femeea sa, ela 'la ineredintia in limba sa ert era sanetosa, si ca nu sunt treI luni de dtch" o vediuse la Cetatea-Alba in Tartaria , In um Capitana. carele ascepta pretiula rescumperarh pentru ca sit-I dea drumulii in Wm sa. AWad Principele nu se putt' stapani de a nu areta, bucuria si multiarnirea pentru aceste bone scirl ce le asceptase atata de demulta ; si pentru ca sit fad' pe pazitorit sei mai favorabili si sit-1 faca a se retrage din camera, elti le distribui parte din presentele ce i se a- dusese care s'ait si dusu ca sit le manance in alta parte, dupa ce alt inchisa usia camerel cu cheea, dupa rugaciunea ce Principele le facuse, pentril ca sit pea vorbi cu Polonulti mai liberu. CAPU LV. Nespusa bucurici a Principelui Korecki, si ennui lesind de bucuriei afkindu din scrisorile socIe sale ca ea a niiscutn uni`i flit'''. PAZIT01111 retragendu-se si inchidientlii usia camerel Principelui, si acesta remilinda numai cu acesti buni anunciittori si cu capitanulu francesti ce-i dedesera de cantaradii, nu se pote spu- ne dal se but urarit impreunii de aceste butte scirt, si cant multiamira lui D-diet din tota Irma; mai alesit candit Principele a gasitit in fundula cosiulul scrisorile socfei sale, cu tote ca nu era adresa pe ele, nici numele Daniel care le scrisese Cu propria sa Juana. Principele cetmdit scrisorile acestea, candit a ajunsit acolo unde se spuneit despre copilit, ceea ce Polonulti nu euteza a-I spune de facia cu pazitorisi, a cadiuta in astfelii de estase, itt dal a remasit mai multi' de unit patraria de Ora faro sit petit vorbi, si pie' putt, merge mai de12 90 TESAURU DE MONUMENTE IEITORICE d'heure sans pouuoir parler, ni mesme sans pouuoir paracheuer de les' lire; car it sortit de ses yeux comme deux viues sources de larmes, excitees partie de ioye, et partie de compassion, qui les priuerent quasi de leur faculte naturelle, de sort qu'il fut contraint de se fetter sur son lict, et de dormer ses lettres a son fidele camarade pour en continuer la lecture. Il trouua dans ces mesmes lettres un filet assez long, sur level sa fidele espouse auoit subtilement escrit ce qu'elle luy vouloit faire entendre de plus secret, ce qu'il dechiffra apres tout a loisir, par la correspondance qu'ils auoient ensemble, laquelle inuention m'a semble autresfois estre impossible: mais i'en ay depuis aprins la &con, d'vn personnage bien verse en telles subtilitez. Apres que ces gardes eurent vuide les vaisseaux, et dettore les presens que le Prince leur auoit distribuez, ils retournerent assez soudain pour voir que faisoient les prisonniers, deux desquels princirent conge, a leur grand regret, des deux autres, qu'ils enssent bien voulu emmener : mais l'heure n'en estoit encores venue. CHAPITRE LVI Comte le Polonois et son conducteur retournerent pour la seconde fois aux Tours Noires, et porterent de nouueaux presens an Prince Correcky, lequel donna ses lettres au Polonois. Nous laisserons pour vn pen de temps ces prisonniers en leurs agreables deuis, pour reuenir a nostre messager Polonois, lequel, entretint son bon amy et conducteur par le citemin, de ce qui s'estoit passé auec les Tartares, et notamment du moyen par lequel sa charitable Dame l'auoit delittre sans payer ration, a quoy it print vn singulier plaisir, encores qu'il eust beaucoup de peine it le croire, (comme auront tous ceux qui ne sont pas instruicts en telles mertteilles de Nature et de l'art) cela le reedit encores d'auantage affectionne a, l'endroit du Prince, et desireux de le serail: en tout ce qui luy seroit possible, comme aussi le Polonois, lequel it ne faillit pas d'aduertir it la httictaine ensuivant, qu'il eut encores charparte cu cetirea ; ca -ci nit esitit din °chit set ca dOue vie. isvore de lacrime, pornite paste de bucttit si parte de compatimire, care le luara facultatea cea naturala, in catil fa silitti sit se arunce pe patulit sett si sa des scrisorile in fidelula seu camaradti ca sit cetesca mai incolo. In aceste scrisorl elti a gasitit si o fasia destulit de lungs, pe care credinciosa sa so- da smisese cu multi maiestria ceea ce void sa -1 spina mai secrete, pe care du a desci- frat'o, dupa cunoscintia ce aveit dela corespundintiele urinate mat innainte intre (Mush, inventiune care paua atunci mi se pared cu neputintia ; dar dupa aceea am aflatti metodulit dela o persona forte invetiata in asentim maiestrii. Pazitoril dupa ce au desiertatu ulciorele si an mancatu presentele ce Principele le dedese, s'ati inturnatit fart de veste ca sit ce facea arestatil; dar atunci et nu vediurt shit decata ca eel doi veniti 'si lua dioa bunt cu multa parere de reu, dela eel-Ian' dot, pe cart art fi doritu sa-1 lea en densil ; \reel, dar Ora Inca nu venise. CAPU LVI. Czrnrza Polonulu Si cu conducetorulu seu venire de a doua oret la Turnwile .`ogre, si adusera vouii presente privcipelui Korecki; carele dote scrisori Polonulni. Vomu last pentru pucinit timpti pe captivi in placutele lore impresiuni, pentru ca sa revenimu la mesagerula uostru Polonit. Acesta spuse bunulut seu arnica si conducetora cele ce petrecuse la Mari, si mai en seta, prin care caritabila sa daunt 'lit mantuise farit sit platesca rescumperare, pentru care acesta stud o bucuria nespusa, en tote ca-I venia greit sa credit (precumu le vine tuturoru acelora cant nu aft idea despre minunile Na- tures si ale artet); ncesta 'In faca ca sa iubesca mat multa pe Principele si sit caute a-lti servl in ort-ce 1-ar fi en putintia. De aceea elu nu sctipa din vedere peste optti dile a in- BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 91 ge de son maistre, d'aller visiter le Prince, lequel attendant leur retour auoit dresse la responce aux lettres de sa there moictie, qu'il auoit mille et mille fois leues, y trouuant, ce luy sembloit, tousiours quelque nouuelle consolation et contentement. Ceste responce es-, toit conceue en langage Polonois, que i'ay aussi faict translater mot pour mot, afin que Les Francois qui prendront la peine de lire ceste petite Histoire, ayent le plaisir de l'entendre. RESPONCE DU PRINCE CORRECKY, A LA LETTRE QUE LA PRINCESSE SA FEMME LUY AUDIT ESCRITE, ESTANT ENCORES ENTRE LES MAINS DES TARTARES. L'excez des plaisirs et contentements que i'ay ressentis par la lecture des lettres que ce present porteur m'a soigneusenzent rendues de vostre part, (o ma tres-chere et tres-fidele moitie) a este tel, que s'il n'eust este tempere par l'indicible douleur, dont mon esprit fut au mesme instant atteint, it m'eust este du tout impossible de m'aquitter de ce deuoir: Car cornme d'vn coste mon ame fut presque mule de son corps infortune, en recognoissant l'estat de vostre sauté, et vostre heureuse deliurance du fits, qu'il a plea au Tout puissant nous Bonner, pour aucunement soulager et adoucir nos communes miseres, elle fut d'autre part comblee de taut d'ennuis au seul penser de vostre captivite, et de vos souffrances, que si l'cxemple, que vous auez sainctement insert sur la fin de vos agreables lettres, ne l'eust retenue comme en esgqlle balance, elle se lust deliuree sans doute de sa naturelle prison. Ce qui me fait a bon droit esperer, que le mesme Seigneur, qui a prins vn soin si particulier de nostre consernation parmy nos calamitez, et taut de dicers accidents, n'en antra pas moms pour nous en af- franchir du tout mind it ht.?' plaira, moyennant pre nous perseuerions en la confiance que i'ay, ainsi que vous, en sa bode infinie. Surquoy ie m'estendrois d'auantage, si ie n'auois recogneu tant par vos sainctes conceptions, que par tous vos loiiables deportements, combien vous estes instruite et accoustumee en la pratique des vertus Chrestiennes, avant d'vn courage plus que masle, patiemment supporte tant et tant d'accidents qui nous sont suruenus cunosciintia, pe Polonulu ca era insarcinatu de staphulti sef sa merga sit visiteze erhsi pe Principele. Acesta asceptandil intorcerea lorti, facuse respunsu la scrisorile scumpel sale socie, pe care le cetise de mil si mu de oil, fiinclttt ca ghsia in ele totdeauna ore-care martgaiare si multiamire. Acestfl respunsu este compusu in limba polona, si eu l'amti tradusti din cuventu in cuventii, pentru ca eel ce-st voru da ostenela a ceti ac6sta istoriorti sa aiba multamirea a o intielege. RESPUNSULU PRINCIPELUI KORECKI LA SCRISOIIIA CE PRINCIPESA SOQIA SA 'I SCRISESE, FIINDU INCA IN MANELE TATARILORU. Nenicirginita pldcere si multidmire ce am sinitita prin cetirea serisorilorg ce aducetoriula de f.aoid ink& adusa eu ingrigire din partea ta, o pre-scumpa si pre-credinciOsa mea soda! au fosta nteita do mare, in ccita de nu era stemperata de durerea, care total deodatit' a cuprinsa ,mintea si inima mea, mf -ar fi fosta en totula poste putintid a-zni indepliaia acestcl datoria 44-ci precuts de o parte inima mea a fostarcipita din miserabilulu sea corpa,. lucinda seire: 67,t9sin:e scinetatea ta si despre nascerea copilului ce a voita edit a Iota Putintc a ne da pentru a mangclia si a indulei comunele nostre ticcilosii; pe de alts parte, ea s'a umpluta de -aMareciune cugetanda la captivitatea si la suferintiele tale, in Mtn daeci esentpinta cc rat creserisa eu santitate in plcieutele tale scrisori nu ar fi tinut'o ca intr'o egalci balancia, fdrd indoelci s'ar fi mcintuitil de naturala sa inchisorid. Ceca ce me face cu dreptei cuventa sd spera eci aeelasi D-died care a ingrigita cacita de mita de eonservarea nostre intre atdte acidente si calanaitati, va aye iota aceeast grige ca sd ne libereze de totu eanda '1 va place, numai sit staruima si not in consciintia ce avenni despre bunetatea sa cea nemarginita. Asupra acestora m'asiii intinde mai multi, dace n'asid fi recunoseuta atatu dupa santele tele conceptiuni, ccita si dupci laudabiluta tea devotamenta, cdta esci de invctiata 92 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE l'vn sur l'autre, ie dis plus que masle, auec raison, car vous n'aues pas fait, graces a Dieu, comme les Princes vos freres, et la Princesse vostre mere, qui ont lachement renie le Christianisme pour embrasser la fausse by de Mahomet, pour crainte d'estre confines auec moy, dans les prisons Noires, ou pour l'esperance de quelque bien transitoire, que vous desdaignes a bon droit, n'aspirant qu'a l'Etenzite. Crest pourquoy it ne me reste que de souhaitter la continuation de vostre constance, attendant vostre sortie de prison, que ie me promets deuoir aduenir bien-tost, puis qu'elle ne despencl que de Pap& de vostre rancon, pour laquelle accelerer, i'ay escrit et enuoye pouuoir an Prince Charles, mon Mar frere, de tronuer en toute diligence des deniers sur ce qui me reste de biens en Pologne, voice s'il en est besoing, de les y employer tons; car outre que ie n'en ay plus affaire, le Turc ayant refuse de me mettre a rancon, Tors qu'il en a este sollicite par l'Ambassadeur de France, mon intime amy, it ne srauroient iaznais estre employes en mcilleure occasion, ny qui m'apporte plus de soulagement en vies liens. Vines- done (ma ties -there espouse) en ceste bonne esperance, et moderez, twit qu'il vous sera possible, vos cuisants ennuis, taut pour l'amour de moy, que pour ne manquer an besoing a cc pauure enfant, duquel vous estes doublement mere, puis que vous l'alaicte,z de vos propres mamelles. ADIEU. Outre ces lettres, le Prince en escriuit troib ou quatre autres a ses amis plus particuliers de Pologne, et sur tout au Prince Charles son frere, par lesquelles it he conjuroit de faire tout son effort de retirer le plus promtement pourroit sa femme, et le fils que Dieu luy auoit donne, des mains du Tartare, de crainte quit n'eust cognoissance de leur qualite et condition, qu'il auoit ignoree iusques alors, et qu'a test effect it n'espargnast le reste de ses biens. Ce qu'il executa soigneusement, comme nous dirons cy apres. si de deprinsd in practica virtzttilord crestine, suferindti cu ung curagid mai multd de cdtd bcirbdteseti atdte si atate nenorociri, ce ne -ad venitzi una peste alta ; died mai multd de catti bar' dtescd, eu cuventil, cei-c' n'al fcleutet,laudd Domnului, ca Principii fratii tei,si ca Principesa mama ta, tariff ad leipedatu en lasitate Crestinismuld pentru ca sa imbrcicisieselegea cea mincinosci a lui Illohaniet, de terra ca sd nu fid inchisi ca mine in inchisorile Negre, sezi in sperantia vre unui bine trecetorig, pe care-la respingi en dreptd manta, ca una ce nu aspiri de ecitil la Eternitate. Pentru acesta nu -mi renicine de catd a dorsi ca sd stciruesci in constantia ta, asceptcindzi sd esi din inaisOrici, care sperti ed va fi in curencla, fiindd cd nu depinde de eatu dela trimiterea T'eSCIeStperciriz, pentru grdbirea careia. am scrisd si am autorisatd pe Principele Garin, itzbitillei meat frate, sd afle catzt mai curendei bani pe averea ce mai am in Polonia, chiard vendiendu-se MN de va ft trebuintici; ca -ei dupd ce Tureuld a refusatti sa pund nun pretid pentru rescumperarea mea, in urma midi-locirilora Ambasadoridui Franciel, intianulzi mezi anzieu, averile mele nu potei fa nisi °data intrebuintiate la mai buna ocasiune, niei sa -mi Mucci mai multi mcingciiare in lanciurile in care me aflu. Truesce car, pre-seumpa mea social in acOstci bunci sperantici, si moderesci, precdtii vet pull, ardietoriele talc necasurt, atcitei pentru amoruld mea, cdtd si pentru vietia acestui bietd copilii, a cciruia escl de (Mlle on munici, fiindd cd-tic nutresel en propriele tale titie. ADIO. Mara 0 scrisoria acebta, Principele a mai scrisu vre o treT selu patru pentru ainicii set eel mai de aprope din Polonia, si mai alesti Principelm Carlii, fratelul sett, grin care-ld conjurh a face tote chipurile sa scape cad mai curendu pe soda sa; si pe fiiulu ce D-diefi '1 dedese, din mhnele Tatarului, innainte de a afla calitatea si conditiuuea loru, si pentru acesta sit nu crutie restulii averilorii sale; ceea ce elu esecuta cu ingrigire, precumu vomfi area mai la vale. RARET nisToraa DES TROUBLES DE MOLDAUIE 93 CHAPITRE LVII. Comme le Prince Correcky interrogea le Polonois sur plusieurs saiects, dont it ne s'estoit anise a la premiere visite. LE domestique du sieur Ambassadeur de France, et l'Agent Polonois estans retournez a la huictaine aux prisons de la Mer Noire, chargez de presens plus que deuant, ils furent auec pareille facilite introduits en la chambre du Prince que in premiere fois, et encores mieux receus; car les gardes les voyans bien munis de viures, se promirent aussi tost qu'ils s'en ressentiroient, et en ceste esperance leur permirent de parler tent que bon leur sembla au Prince Correcky. lequel s'estoit prepare a faire plusieurs demandes. a son Agent, dont it ne s'estoit pas anise in premiere fois. Apres done que les presens eurent este offerts, et receus du Prince, auec mille actions de grace. it ne faillit d'en distribuer vne partie aux gardes, qui ne pensoient gra cela. et qui furent par cest allechement rendus fort traitables. Par ce moyen done le Prince eut tout loisir et pouuoir de s'enquerir du Polonois de tout ce qu'il luy pleut; car les gardes se retirerent de la chambre comme ils auoient faict la premiere fois, pour aller manger leur part des presens, et entre autres choses, le Prince interrogea ledit Polonois, comment sa femme auoit pen faire pour le tirer de prison, veu qu'elle estoit desnuee de toutes commoditez pour s'en deliurer elle mesme, et leur petit enfant. A quoy satisfaisant le Polonois, it luy fit l'entiere deduction des merueilleuses cures qu'il auoit faites en la personae du frere du Tartare , duquel ils estoient prisonniers , la Princesse et luy, par le moyen d'vne pierre que ladicte Princesse auoit tiree d'vne bague. qu'autresfois luy-mesme luy auoit donnee. 0 diuine bonte! s'escria le Prince, que vostre providence agit par de secrets ressorts ! Qui eut iamais pense que ceste pierre eust deu seruir a tel effect, et que ma there espouse l'eust peu conseruer iusques icy, ayant este despoiiillee de tous autres biens, et reduite h telle extremite qu'elle est: puis se tent, pour laisCAPU LVII. Cumei Principele Korecki intelni pe Polonu despre mai matte lucruri, despre care nu-i venise in minte la cea rintdid visite'. SERVITORULU dourmului Ambasadord alit Franciel si agentuld Polona intorcendu-se dupd, optic dile la inchisorile Marei-Negre, indircati de dame mai multd de cats innainte, bird, en aceeasi inlesnire introdusl in camera Principelul ca si prima data, si inch mai bine priimiti; ca-ci pazitoril vediendu-I bine cdpuiti cu de ale mandril, 'si promisera indatd ca din acestea si ei aveh sd-si aibd partea lord, si in acesta sperantia le deters void sd, vorbesca chat yard pofti cu Principele Korecki. Acesta se pregritise sa lac& chte-va intrebhri Agentului sed, care nu-1 veniserd /in minte prima datd. Asia dar dupa ce s'ad oferitO presentele Principelul, impreund cu mil de cuvinte frinnose, eld n'a lipsita de a distribui o parte la pazitori card' nu cugeth de catii la acestea, si carii, astfelid, se Menra char se pate de omenosi. Prin acestd midi -locd Principele avu tots indemanarea ca sa se pots inform& dela Polong despre tot(' ce -i place, ca -ci pazitorii se retraseserd din camera ca la prima data, spre a merge se manhnce partea lord de presente. Intre alte lucruri, Principele intreba pe numituld Polond, cumd a pututd soda sa sa -lit scape din inchiserid fiindu lipsita de tot(' feliuld de midi -lace pentru ca sa fi pututd scaph ea insasi, cu copiluld ce aveh. Spre a -lit indestula Polonuld. 'I spuse pre largil minunatele cure ce facuse asupra persenei fratelui Tatarului, la care era servi elti si Principesa, prin midi-locula unel petre ce scosese dintfunti ineld, (lath de elf' de mai nainte. 0 bunetate ceresca I strigh Principele, cumd Provedintia to lucrezi in chipuri secrete ! Cine ar fi crediutil vreodata ca acestd petra ar fi servitti la asemine efeptil si ca scumpa mea soda sa o fi conservatti pin& acuma, dupd, ce a fostit despoiatd de tote 94 TESAIJRU DE MONUMENTE ISTORICE ser paracheuer le discours encommence par Iacques , lequel reprenant la parole, diet sommairement, que le Tartare auoit este guary d'aueuglement et de sottrdesse, par la vertu et l'application de ceste admirable pierce, et qu'en recompence de cela, it n'auoit point paye de rangon: mais au contraire, qu'on luy auoit donne vn cheual, et de l'argent pour s'en retourner, comme auons dit, lequel cheual et argent luy auoient este ostez par des brigands, qui s'estoient saisis de luy dans vn bois, lesquels it auoit si bien aueuglez et si bien endormis, qu'il s'estoit euade d'eux, emmenant l'vn de leurs cheuaux, qui estoit beaucoup meilleur que le sien. Alors le Prince luy dit, qu'il desiroit sgauoir de quelle fagon it s'y estoit comporte, apres toutesfois qu'ils auroient faict vne legere collation, et ben les vns aux autres du vin mesme qu'ils auoient apporte. CHAPITRE LVIII. Histoire plaisante de l'euasion de lacques Polonois, de la spelonque et prison des voleurs. LA collation faite, le Prince Correcky interpella derechef le Polonois, de luy raconter ce qui s'estoit passe entre luy et les voleurs, qui auoient interrompu le tours de son voyage par deux mois entiers; it quoy it satisfit fort volontiers, comme it ensuit. Vous deuez sgauoir, Monseigneur, qu'en venant de Bialligrot It Constantinople , ie fus necessite de passer par dedans vne forest fort longue et affreuse, dans laquelle ie fis rencontre de trois brigands, lesquels estans plus auantageusement montez que moy, m'attrapperent facilement, et m'emmenerent auec eux dans vne vieille maison, ou plustost spelonque, assez voisine de ladite forest, oil estans arriuez, ils commencerent de m'acueillir,, comme si i'eusse este leur amy, puis s'enquirent qui i'estois, et oit j'allois, et ayans appris par ma responce, et par autres remarques, que ie faisois profession de porter les acmes, ils m'offritent que si ie voulois m'associer auec eux, ie C0111T0iS mesme fortune, et participerois a tout ce que nous pour- bunurile celelalte si a fosta redusa la estremitatea in care se afia I Apol tacit, spre a lash pe Iacoba sa-si termine discursulit inceputa. Acesta, reluanda cuventula, spuse pe scurtu ca Manila a fosta vindecata de orbise si de surdire prin puterea si aplicarea acestel minunate pietre, si ca spre resplatire a fosta liberate fara rescumperare, si ca I -a fosta datu inca si unit eau si bani sa se intorca, precumit am mai disu; ca calula si banii I -ad fosta luau de nisce hoti ce-la prinsera intr'o padure, si ca pe hot' 'I orbise si-I adormise asia de bine, in calu a scapatil dela densii, luanda unulu din tail lora, mai Wait de cals fusese alit sea. Atuncea Principele 'I spuse ca doresce sa afle ce a mai facutit, dupa ce insa voru face o gustare usiora, si voru be unit cu altii din vinulti ce adusesera. CAPU LVIII. Istoria pldcutd a scapdrii lui Iaeobu Polonul2i din spelunca si inehisoria hotilorti. PUPA mancare, Principele Korecki intreba, din nou pe Polonit, sa-I sputa ce s'a petrecutu intre elt si hotil caril intrerupsesera caletorfa sa doue luni intregi, la care ela a respunsu forte bucurostl, precumit urmeza. Cat& sti, scil, Domnula mat, ca venindit dela Cetatea-Alba, la Constantinopole, urma trebuintia sa treca printr'o padure forte lunga si grozava, in care am intelnitit trei hoti; acestia, avenda cal mai buns de cata alit meii, me prinsera cu usiurintia, si me dusera cu ei intr'o cash vechia, sea mai bine spelunca, destula de vecina cu dlsa padure. Dupa ce amit sosita acolo, el incepura a se purth cu mine ca cu unit arnica; apoi se infonnara tine cram si uncle mergeam; dupa, care aflanda din respunsurile mele, si din alte observatiunl, c& ea aveam meseria de a purta arme, 'ml propusera ca, de void sit me insociesca cu el, asia pute aye acelasi noroca si parte din ceea ce amt prada BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 95 rions butiner ensemble: mais ayans senty que ie n'estois de leur humeur, et qu'il leur estoit impossible de m'attirer a ce detestable exercice, ils m'osterent mon cheual, ma bource, mes armes, et qui pis est, me renfermerent en vne assez meschante chambre, a defaut d'vne meilleure prison, en attendant qu'ils trouuassent l'occasion de me vendre, comme si i'eusse este leur esclaue, et a defaut de trouuer marchand et argent de moy, ils me retindrent par l'espace de deux mois entiers me faisant ieusner an pain et a l'eau, sans que i'en eusse deuotion. Or comme la necessite faict trouuer bien souuent d'estranges inuentions, dont on ne se souuiendroit iamais en pleine prosperite; ie me resolus de faire essay stir ces voleurs a la premiere occasion, d'vne certaine graine que i'auois curieusement recueillie au jardin du Tartare, qui m'auoit detenu prisonnier, et que i'auois soigneusement gardee, pounce que i'auois entendu dire a vu Arboriste, qu'elle auoit la force de faire promptement endormir ceux qui en prenoient dans du yin, ou dans du bouillon, voire qu'elle les assoupissoit de telle sorte, qu'il estoit presque impossible de les reueiller qu'apres vingt quatre heures. Comme done ces brigands m'eurent vn soir tire de ma geole pour aprester leur soupper, ie trouuay moy-en, pendant qu'ils s'amusoient apres leurs armes et cheuaux, de mettre de ladite graine reduite en poudre Bien menue, dans le pot oil leur viaude cuisoit (car ils n'auoient pour lors de yin, et n'en beuuoient que fort rarement) ce qui fit vn tel effect stir eux , apres qu'ils eurent mange de ceste composition, qu'a 1 instant, et sans se pouuoir seulement leuer de leans places, ils demeurerent comme esuanotiys, si 'bien qu'il estoit en moy de les egorger comme des veaux, si bon m'eust semble: mais ie ne voulus pas, et me contentay seulement de netts- seurer d'eux, en leur liant les bras, et les jambes auec des cordes, en sorte qu'ils ne s'en eussent peu cyder, quand ils eussent este reueillez. Et sur ceste asseurance, ie me ietay stir un bane qui estoit dans la mesme chambre, ou ie me reposay legerement iusques au point du jour, lequel ne commenca plus tort a poindre, que ie m'esquippay de tout ce qui me faisoit besoin, sans oublier la bourse commune, dans laquelle la mienne auoit este vuidee, puffs ayant faict choix du meilleur de leurs cheuaux an lieu du mien, ie couppay les jar- impreunh: dar simtindu eh nu cram de trempa loru, si ca nu Puteh sa me atragh, la acesta scarbosh meseria, ml luarh calulu, punga, amide ; si dupA tote acestea, me inchisera intr.() camera forte prosta, in lipsh de inchisoria niai bung, liana candg vorit gasi ocasiune sit me vendh, ca si audit asitt fi fostu sclavulu loru ; si fiindg ca n'ati gasitu neg-utifito tariff sa le deft ban' pentru mine, me tinurh inchisu done lust intregt, dandtt-ini de mancare numal pane cu apa, fara sit fiu avail pofta de a posti. Dar precuniti nevoia adese on face descoperirile cele mai stranie, care Hitt vinti cuiva in minte candu se atia in fericire, me decisei ca la cea antaiA ocasiune sit fug cercare asupra acestorti hoti, cu orecare semintia ce adunasem de curiositate din grifilina Thfitrulig ce me tinuse sclavu,' si pe care o pastrasent cu ingrigire, fiindu ca audisem dela unit arboristg eh ea aveh puterea de a adormi indata pe eel ce o-artt Ina in vino, sea in ferturii, si ca -I ametiesce astfeliti, in catti le este peste putintia a se descepth innainte de doue-dieci si patru ore. Asia-dar intr'o sera, hoth scotendurne din inchiseria ca sit le preghtescti cina, pe candu el se ocupa cu allude lord si cu call, ca sit punu numita am &Hu semintiA preracuth in praft prospetu in ola in care ferbeh carnea lord de mancare (ch-ci atunci nu aveh vinu, si bea, forte rart1). Dupt ce ail mancatu, a fAcutti asupra lora astfeliti de efeptfi compositiunea acesta, in dal pe momenta, fart sit se path mhcarti sculh de pe locurile lore, aft remasti ca lesinati, in chat puteam sh-I gatuescfi ca pe nisce vitiel, dad voiam. Dar n'am voitg, ci m'am multiamitit numai sit m'asigurezti despre el, legandu-le manile si picierele cu fraught' in catti sit nu se petit ajuth unultt pe altulu, chiarii de s'arti fi desceptatti. Duph acesta asigurare, m'am aruncatti pe o lavitia ce era in aceeasl camera, si dormit binisiorg pant in diori de diet. Atunci 'ml lual totit ce -ml era de trebuintih, fart a uita punga comunh, in care se versase banii mel ; apol alegendu -mi unulu din cel mai bunt cal in loculg calului meti, am Matti pedecele la ceilalti, si am plecatti, lasandtt usiele 96 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE rets aux autres, et m'acheminay en test equipage, laissant les portes toutes ouuertes, afin que les bestes sauuages de la prochaine forest fussent les bourreaux de telles canailles, comme ie suis asseure qu'il sera bien tost apres auenu. be Prince et les autres de sa compagnie se prirent si fort a rire de ceste plaisante inuention, que les gardes qui n'estoient pas loing en furent esmeues, et accoururent pour voir que c'estoit: et toutesfois it eut encores assez de loisir auant que la porte fust ouuerte, de dormer au Polonois le mesme coffin auquel it auoit apporte des fruicts, au fonds duquel it fut aduerty qu'il trouueroit vn paquet contenant la responce du Prince aux lettres de sa femme, et d'autres qu'il escriuoit a ses parents en Pologne, et tira vne bague d'vn de ses doigts, qu'il bailla aussi au Polonois, pour porter de sa part a la Princesse, attendant sa deliurance. Ce fait, le (lit Polonois et son conducteur prindrent conge, et s'en retournerent a Pera. CHAPITRE LIX. Commie lacques le Polonois se resolut de retourner a Bialigrot, vers la Princesse Correcky, et bailla ses autres lettres a vn Gentilhomme, pour porter aux paresis du Prince en Pologne. CES bons vivandiers et charitables visiteurs s'en retournerent fort contens, voyant que leur dessein auoit este execute a souhait, et ne furent gueres loing des prisons que le Polonois foaillant an fonds du coffin, y trouua le paquet du Prince Correcky, la couuerture duquel ayant leuee, it veid qu'outre la response adressee a la Dame captiue, it y auoit d'autres lettres pour quelques Seigneurs de Pologne, ce qui l'empescha fort de prime face; car it eust Bien voulu estre porteur des vnes et des autres, s'il luv eust este possible; de quoy s'estant conseille a son conducteur affide, ils resolurent ensemble pour le plus expedient, qu'il retourneroit a Bialigrot, taut pour porter lay mesme la response a la Princesse, que pour lui racompter partote deschise,, pentru ca ferele selbatece din padurea vecinit sit se fact carneficii unora aseminI ticalosI, preening sunt sigura ca nu tardig s'a si intemplata. Principele si ceilalti din compania sa incepura a ride atata de tare, ascultanda acesta frumosa istoria, in catu pazitorii ce nu era departe au auditg si au alergatti sa vedia ce era: si cu tote acestea elu avg inca destulg timpti, innainte de a se deschide usia, sit dea Polonului cosiuletiulu in care adusese fruptele, dandu-I de scire ca la fundulg seti va gasi unu pachetti cuprindienda respunsulu Principelui la scrisorile sociei sale, si allele ce scrisese la rudele sale in Polonia; si scose din degetele sale unit inelu, pe care-lti dete 4e, minea Polonului, ca sa-lit duca din partea sa Principesei, asceptanda mantuirea sa. Dupit acestea, numitulti Polona si conducetorulu sea 'Si luarri dioa bunk si se inturnara, la Pera. CAPU tax. Cami Iacoba Polonulei se decisc a sP intorce la Cetatea-Illbei,la PrincipOsa Korecla, si cuma dete celelalte scrisori, la unii nobila, pentru ca sa le ducci la rudele Principelui in Polonia. Burnt vivandieri se inturnara pre-multiamiti, vediendu ca planula lout se esecutase (hip Abia se departasera de inchisori, si Polonula, cautanda in fundulti cosiuletiulut, gasi pachetulti Principelui Korecki, si cetincla adresa vedig ca, afar& de respunsulti adresatit Darnel captive, mai era si alte scrisori catra cats -va nobill din Polonia, ceea ce-lit cam incurd, de o camdata ; ca-cl elu ar fi voitu bucurosti sa, le duca si pe unele si pe allele, dad, ar fi fosta cu putintia ; de aceea consultandu-se cu credinciosulti set conducetora, au hotaritti amendoi it e mat bine sa se intorca la Cetatea-Alba, atata pentru ca sa duct insusi dorintia. BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 97 ticulierement tout ce qui s'estoit passé en son voyage, et aussi pour conuenir de sa rangon auec le Tartare; et que pour les lettres qu'il falloit enuoyer en Pologne, ils chercheroient quelque voye bien asseuree lors qu'ils seroient de retotu. a Pera, ou a defaut qu'il s'en presentast, ils depescheroient homme expres. S'estant done mis en queste de quelque commo dite, it se rencontra fort a propos vn Gentil-homme Polonois, qui auoit aussi este prins prisonnier auec ces Princes, et auoit paye sa rangon: de sorte qu'il estoit sur le point de partir, et s'en retourner en son pays. Dont l'Agent fut d'autant plus aise, que par ceste bonne rencontre, it s'exempta de beaucoup de frais qu'il luy eust conuenu faire, envoyant homme expres en Pologne. Au reste, it fut tres-asseure que ce Gentil-homme qui receut de luy tres-volontiers lesdites lettres, ne manqueroit de les distribuer, attendu qu'elles venoient de la part du Prince Correcky, qu'il honoroit grandement, taut pour ses merites, que pour auoir autrefois porte les armes sous luy. CHAPITRE LX. Le retour de Iacpes Polonois a Bialigrot, oit it lust receu par la Princesse captiue, en l'absence du Capitaine Tartare, et comme it lug donna les lettres du Prince Correcky, et vne bague de sa part. APRES que l'Agent Polonois eust confie ses lettres entre les mains de ce Gentil-hom me, sans perdre temps it monta a cheual pour s'en retourner a Bialigrot, mais it se garda bien de repasser par l'hostelerie od it auoit este retenu deux mois entiers, sgachant bien que s'il eust este reprins, it n'eust pas este quitte pour payer sa despence, et le lotiage du cheual, qu'il auoit si subtilement vole a ces voleurs. Arrive qti it fut en la maison du Tartare, soubs l'asseurance de ses passeports, qu'il auoit tousjours soigneusement garden, de respunsuld catra Principesa, catti si pentru ca sa-1 spunk in persona OW ce i s'a intemplatti in caletoria, precumil si pentru ca sit se intielega cu Tataruld despre rescumperarea sa; si catd pentru scrisorile ce trebuia sa tramitd in Polonia, sit caute o .tale mai sigura Cana se volt inturna la Pera, sed data va fi o nevoid, sit trimita unit omit inadinst. Asia dar cautandit vre unit midt-locit pentru acesta, se nemeri tocmai la timpu unit nobilit Poloniti carele fusese aseminea prinsd robit cu Priuciph acestia si platise rescumperarea sa, in catit era gata sh plece si sit se intOrca in tiera sa. Atunci Agentuld fit cu atatu mai multidmitd, ca prin acesta bunt intelnire elit se scutia de multe cheltuele ce ar fi avutit sit fad, de ar fi fostd sit trimita unit omit inadinsd la Polonia. Pe laugh acestea elu fit forte incredintiatil ca acestil Nobilii, care a priimitd dela elti atatti de bucurosil scrisorile, nu va lips1 de a le distribui, asia precumti era din partea Principelui Korecki, pe care 'lit onora forte, atatit pentru meritele sale, cad si pentru ca purtase armele sub densuld. CAPU LX. Inturnarea lui Iacobei Polonulei la Cetatea Alba undo A priimitii de Principesa robd, in lipsa CaPitan2dui Tatarei, si cumei 'I dete scrisorile Principelui Korecki, si unit incl din partea sa. DUPA ce Agentuld Polond a incredintiatd scrisorile sale in manele acelui Nobild, fart a perde timpuld a incalecatit ca sa se intOrne la Cetatea-AlbA; dar s'a fern de a se opri la ospetarla unde fusese opritd doue luni intregi , sciindit ca de Para mai fi prinsti odata nu s'ar fi scapatd numai cu plata eheltuelei, si cu china calului ce furase cu atata dibaciii, dela hoti. Dup. ce a sositti la casa Tatarului, sub sigurantia pasaportelord sale, pe care le 13 98 TESAIIRU DE MONUMENTE ISTORICE bonne fortune it ne l'y rencontra pas, car it estoit le mesme four alle en vne sienne ferme, ffistante de cinq ou six lieues de Bialigrot, et y auoit nine tous ses seruiteurs pour luy ayder a chasser, n'ayant laisse pour la garde de son logis qu'vne esclaue, qui estoit au lict malade, et indite Dame, laquelle fit elle mesme in reception de soil fidele messager, lequel ayant sgeu l'absence du Tartare, et ce qui restoit au logis, pria la Princesse qu'ils se retirassent en la chambre ou estoit son petit enfant, assez esloignee du lieu oil l'esclaue reposoit. Comme ils s'y furent transportez, et qu'ils se furent rendus mine complimens reelproques, le Polonois commenga a rendre raison de point en point de sa negotiation, et des causes qui en auoient retards si long-temps l'execution, qu'il sgauoit auoir este grandement ennuyeuse a sa Liberatrice, laquelle luy ayant demands s'il n'auoit point de response, it tira de son seing ses lettres, et la bague qu'il luy presenta de la part de son cher espoux, dont la seule vette luy fut si agreable, qu'elle pensa pasmer a l'instant. Deuant que d'ouurir ces lettres, la Princesse les baisa cent et cent fois, aussi bien que la bague qu'elle se ressouuint auoir veu a son mary, apres auoir considers que c'estoit vne fort belle Onice de trois couleurs, scauoir, noire, blanche, et rouge, dans laquelle estoit insculpe fort artistement vn petit Poisson appelle Remore, congnu de peu de personnes, et qu'on diet auoir la force et pouuoir d'arrester vn nauire voguant sur la mer, grand mesme it seroit agite de la tempeste, pourueu qu'il s'y puisse accrocher, et de ceste Onice rare, le Prince se seruoit ordinairement a cacheter ses lettres. En suitte de cela, in Princesse fit plusieurs demandes a son fidele messager, qu'elle pensoit luy deuoir eschappgr a tout moment, et a la fin voyant qu'il auoit grand besoing de se refraischir, n'ayant mange depuis qu'il estoit party de sa derniere hostellerie iusqu'enuiron le midy quit estoit urine, elle luy alla querir quelques viures qu'il mangea dans ceste mesme chambre, dont bien print a ceste Dame, comme nous dirons cy apres. pastrase totdeauna cu mare ingrigire, din norocire nu-le 081 , ce-ci chiare in dioa aceea se dusese la o mosia ce avea in distantia de cinci see siese mile de la Cetatea-Alba, si dusese cu sine pe toti servitorii sei ca se, face venAtOrie , nelesandil acase de cats o robe, ce era bolnave in pate, si numita Dania care singura a priimite pe credinciosule set. trimise. Acesta afianda de lipsa Tatarului si de tine remasese a case , rug& pe Principesa ca se se retraga in camera unde era copilasiule , care era destula de departate, de locule unde robe zacea. Ducendu-se acolo, dupe ce si -au Acute complimentele reciproce unula altuia , Polonull' incepit a de seine din punts in puntii despre insarcinarea sa, si despre causele care-la Mensera sa intardie atata de tare; sciinde cats de nerabdatorie era liberatoria sa. Dupe, a- cestea, ea intrebandu-le de nu avea respunse, ele a scost din sine scrisorile si inelulu, pe care i le-a presintatti din partea iubitului ei sogie; pe care vediendu-le numal, a simatil atate de mare bucuria in cats indate era se lesine. lnnainte de a deschide scrisorile, Principesa le-a slirutatd de sute si sute de ori , precume si inelulti, pe care si-a aduse aminte ce-le vediuse la sogiule el, dupe ce a 'Agate de seine ca era o forte frumOse Onice tricolore, 'Agra, alba si rosin, in care era sepate cu multa arte unit pescisiore numita Remore, cunoscute de pugine persOne, si care se dice ca are puterea de a oprl o corabie din mersula ei pe mare, chiara dude ar fi isbite de furtuna , ntunai se se pOts agetia de ea, inelu cu care principele se servie adeseori a-si sigile scrisorile. Dupe acesta, Principesa fedi mai multe intrebari credinciosului see mesagera, pe care credea ca-lii scape din ochi in tote momentulii, si in fine, vediendii ca avea mare nevoid ca sa se ospeteze, ca unule ce nu man - case dela cea din urma ospeteria pane la amedie,-di canal sosise , ea s'a duse sa-I caute orecare merinde, pe care ele o-a mancate tote in camera aceea, care a servite spre bine acestei dame, precum vomit spune mai la vale. BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDATHE 99 CHAPITRE LXL Comme la Princesse lent les lettres de son espoux, et les lamentations qu'elle fit sur le suiect de la captiwite de son naary, avant entendu que le grand Seigneur auoit refuse de la mettre a rancon. CEPENDANT que le Polonois disnoit, la Princesse qui auoit reserve la lecture de ses lettres a bonne bouche, se mit a les lire, et en les lisant, Iacques le Polonois remarquoit qu'elle sousrioit et sanglotoit tout ensemble, selon que les (litters sujects y contenus, faisoient attein- te sur les facultez de son ame. Ayant acheue de les lire, elle se ietta a genoux, et tout haut rendit graces a Dieu, de ce luy auoit pleu maintenir en sante son cher espoux, depuis sa captiuite, et de ce qu'elle en auoit receu de si certaines nouuelles Mais, diet elle en leuant les yeux vers le Ciel, o pere de misericorde est-il determine par l'arrest de ton Conseil estroit, que ton fidele et tres-zele seruiteur soit detenn le reste de ses iours dans les prisons affreuses de c6 grand Corsaire du monde, pour ne t'auoir voulu renier comme ces trois miserables, lesquels ie ne puis plus appeller mere, et eres, puis qu'ils t'ont desaduoue pour Pere, et pour Reclempteur? Non, non, ie ne le croyray iamais, et si contre ma cro- yance, ce mien espoux auoit d'auanture merite une si seuere et longue punition pour quelque sienne offence, ie te supplie, mon Sauueur, de te vouloir contenter de la grandeur et multiplicite des peines ja souffertes, tant par nous, que par ce petit innocent, et si elles ne sont suffisantes, que ie sois receue a y satisfaire, taut que mes forces corporelles le pourront supporter; aussi bien suis-je inutile au monde: mais ley, Seigneur, pourra encores sacrifier a tes autels sacrez des milliers d'infideles, et enseigner it son fils, quand it en sera capable, de n'espargner son sang pour toy, mon Dieu, qui as si volontiers respandu le tien Mogul la, derniere goutte pour la redemption du genre humain. Puffs, se tournant vers son cher et vnique surjon, Pauure enfant, dict-elle, malheureux auant to naissance, et qui depuis six mois que CAPU LXL Cumei Principesa ceti scrisorile sogiulaa et, si phinsetele el asupra robiet lei, audindei ca sultanulei a refusatti de a-lei plane la rescumperare. PRE amid Polonuld manta, Principesa care reservase cetirea scrisorilord pentru pofta de mancare, se puse a le citi, si cetindu-le, Iacobti Polonuld WO de sema ca ea suridea si suspina tottt deodath, dupd impresiunea ce cliversele subiepte cuprinse in ele produced asupra facultatilord sufletului sett Dupd ce le-a cetitti , ea se puse in genuchi, si cu voce mare lauds pe Ddied pentru ca a tinutti siinetosti pe sogiuld et de canal a cad iutit in servitute, si pentru cd, a priimitti sciri atatit de sigure. Dar, dices ea, ridicandti ochii la ceruri, o pdrinte alit misericordiel! este ore decisd in consilittlii tett ca credinciosuld si multi zelosuld tett servitord sa fie tinutti pentru tad restuld vietii sale in fiorosele inchisori ale acestui mare Corsarid alit lumei, findit ca n'a voitit sit se lapede de tine ca cei trei miserabill, pe carii nu-i mai potii numl mama si frati , si carii nu mai credit cd, to esci Tatalit si Mantuitoruld? Nu, nu, nu void crede nici o data, si dacd contra credintiei mele acestii socid alit mat a meritatti o osindd, atatti de aspra si grea pentru o gresiela a sa, te rogit Mantuitorul mat, sii te multitunesci cu mdrimea si multimea chinurilorit ce a suferitit pAnit acuma a WA pentru not catti si pentru acestil mitt nevinovatd; si dacd nu stint de ajunsit, sa fit et priimita a le indeplini, precatil puterile mele corporale volt pate suferi; ca-ci tit sunt nefolositoriii in lutne; dar elf, Dumnedieule, va putt hid sacrifice sacrelord tale altare mil de necredinciosi, si a invetia pe fluid sett, candit va fi in stare, sit nu-si crutie situgele pentru tine, Winne, carele atatti de voiosd ai respanditti pe alit tett pan& la ultima picdtura pentru mantuirea genului omenescti. Apol intorcendu-se catra iubituld si uniculit 100 TESAURU DE MONUMENTE IBTORICE tu es nay, as esprouue en ton foible corps les plus estranges maladies dont les humains puissent estre mattez, faut-il qu'a mesure que l'age te donnera de la cognoissance, tu entende estre nay d'vn pere vaillant et genereux qui soft vivant, et neantmoins que tu ne le puisse voir: estant detenu dans les prisons d'vn tyran, pour y passer le reste de sa vie, sans que toy, ni moy chetifue, ayons le pouuoir de Fen retirer ? au moins si l'eternelle Bonte eut permis que nous fussions ensemble decedez, lors qu'en me deliurant de toy, ie t'ay plonge et liure aux miseres du monde, et qu'a defaut d'assistance, ie t'ondoyay, moy-mesme au sainct nom de Jesus, nostre seine esperance, nous eussions des lors este desgagez des calamitez qui nous heurtent de toutes parts, et serious purs deuant le throsne du Tout-puissant, oft sans cesse, moy, comme sa there moictie, et toy, comme vn autre luy-mesme, prierions pour la deliurance de ce tres-ayine. et tres-redoute Seigneur ; ie dis tres-redoute, car c'est la seule consideration pour laquelle le Turc inhumain lie le vent mettre a rangon , qui n'auroit point aussi de prix, si on le iugeoit a l'esgal de ses vertus, et de sa valeur. Acheuant lesquelles paroles, elle inclina sa face pasle et defaite, sur le beau et clair visage de son petit enfant, qui reposoit pres d'elle fort doucement, et l'ayant baigne de ses pleurs argentines, se pasma en le baisaut. CHAPITRE LXII. Comme la Princesse Correa!' pensa estoufer son enfant sans y penser, et comme avant este secouriie par Jacques, elk luy raconta la vision en esprit qu'elle auoit efie pendant sa pamoyson. LE Polonois n'estoit pas si ententif a son repas, qu'il ne prit garde aussi a ce que disoit et faisoit sa pieuse Dame, et s'estant aperceu qu'elle ne disoit plus mot, et que sa teste estoit tousiours penchante sur son enfant, it y count et veld qu'elle suffocquoit innocemment de sett descendinte : sermane copilu, dise ea, nenorocitii hinainte de a te nasce , care de siese luni de candu te-a! nascutu ai suferitii in corpulit tea cele mal cumplite bole ce muritoril as pututa sa, sibs, cade-se ore ca treptata cu cunoscintia ce-t1 va da etatea sa intielegi ca tu esci nascutti dinteunti parinte valorosti .si generosil, carele traesce, si cu tote acestea nu-la potl vede, fiindu tinuta in inchisorile unui tirana pentru Oat vietia sa, fara ca nici tu, nici ea, sa aveing puterea de a-lit scote? Daca celti pucina Bunatatea eterna ar fi voita sit Jima muritti amenduoi, si tu si eft, canda, nascAndu-te, te-am cufundatil si te-am lasatft viptima miserieloru lumel, si in lipsa de boteza tt-ansti data eu insunal sautuld nume de Isus, singura nostra sperantiii; noI de atunci ainu fi fostu mantuitt de calamitatile care ne isbesca din tote partile, si arna fi fostu curati innaintea trouului celui a totit putinte, unde fart incetare, atatu iubita sa socia catti si tu, care-lit represiuti pe elti, amit fi rugata pentru mantuirea acestul pre-iubitu si infricosiatti Domnit; diet infricosiata, flinch ca singura consideratiune, pentru care neemenosulti Turcu nu voesce a-la pune la rescumperare, este cit chi nu ar aye pretia, judecandu-la dupa virtutile si dupa vitejia sa. Terminanda aceste cuvinte, ea pleca facia sa palida si desfacuta pe facia frumosa si senina a copilasiului sea, care dormia langd ea forte liniscitu, si scaldaudu-lu in lacrimele sale argintine , a lesinata sarutandu-lu. CA PU LXII. Cum principesa Korecki era sa-g nabusiesca copilulu fara sa vrea, si cundi ajutata de Iacoba, dupa cc s'a desceptata, sines visiunea ce a avatit pre eatei timpii a fosta lesinata. POLONULC nu era atatu de preocupatu cu mancarea sa, &WI sa nu bage de semi la ceea Mel o vorba, ci sta cu ce dices si faces piosa sa DOmna; si vediendu ca nu mai dicea BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUJE 101 son propre poids ce pauure innocent: ce qui fust bien-tost auenu s'il ne l'en eust retiree, car elle n'auoit aucun sentiment pour lors, et fallut que son fidele seruiteur luy jettast par plusieursfois de l'eau fraische an visage pour rappeller ses esprits qui sembloient auoir abandonne son foible corps, en quoy it print beaucoup de soing et de peine, luy rendant en ce deuoir particulier vne ample recompense de la liberte qu'elle luy auoit procuree par sa celeste et merueilleuse pierre. Or comme la Dame eut repris ses esprits euaporez pour vn temps, son bon administrateur luy fit vne assez rude remonstrance, luy disant, Quoy, Madame, est-ce ainsi que vous faites vostre profit, et vous rejouissez des lettres que ie vous ay auec taut de soing et de hazard apportees ? y auez-vous rencontre quelque chose qui vous doiue taut esmouuoir, que vous ne trouuies point de consolation en taut de choses qui vous sont quasi miraculeusement aduenues, et qui vous tesmoignent que l'Eternel a vn soing particulier de vous, et de tout ce qui vous concerne ? Que ne practiquez-vous ces belles consolations que vous auez escrites, par moy a vostre bien-ayme seigneur, ainsi qu'il m'a dit? Gardez, Madame, que Dieu ne vous punisse de ceste tristesse et impatience demesuree, a laquelle vous vous estes laissee tellement emporter, que si ie n'eusse este prompt a vous secourir, vous fussiez sans doute morte homicide de vous, et de vostre cher enfant ; ayez au nom de Dieu, encores vn peu de patience, et me donnez le loisir d'aller querir vostre rancon en Pologne, apres que ie l'auray arrestee auec le Tartare, car c'est le principal sujet qui m'a fait retourner icy. Alors la Princesse ayant reprins haleine, dit a Jacques en souspirant, Ie te remercie mon fidele support, du secours que tu m'as donna, et particulierement a ce pauure enfant, lequel autrement eust- --peu- estre estouffe par moy, sans toutesfois en estre coulpable; mais ie veux que tu scathes qu'en si peu de temps que i'ay este detenue en ceste pamoyson mon esprit a receu des contentements que ie ne te puis exprimer de paroles, ayant eu ce bon-heur que d'estre conso!ee par vne grande Dame, qui a eu pita de moy pour l'auoir parauanture souuent inuoquee, et medita en elle au fort de mes miseres a Elle m'a en outre fait voir en idee mon cher Espoux, descendant auec vn autre d'vne haute tour, a, l'ayde d'vne eschelle capulti plecatti asupra copilului, ela alerga si vedia ca ea nabusia pe nesciute cu greutatea sa nevinovatulti mititelti: ceea ce s'ar fi intemplatti pre-curenda data elu n'ar fi ridicat'o, ca-d n'avea nici o simtire in momentula acela, si a trebuitti ca credinciosulti sea servitora sa-1 arunce mai de multe on apa prospeta pe facia pentru ca sa-i readuca simtirile ce pa- rea ca parasisera slabula sea corpti, pentru care si-a data multa ostenela si" grige, dandu-1 prin acesta datorla particularia o deplina recompense pentru libertatea ce ea 'I procurase prin ceresca sa petit. Dupa ce Dama si-a revenitti in simtIrl, bunula set administratora 'I facii o mustrare forte viia, dicandu-1: ce feliu, DOmna, astfelii te folosesci D-ta si te bumf de scrisorile ce ti le-ama adusti cu atata grige si nevoia? Gasit'al pote in ele ceva care trebuia sa te turbure atatti de tare, in dal sa nu potl afla mangaiare in atate lucrtui care ti-ati venial ca prin minune, si care-ti dovedesca ca, celti Eterat are o grige particulars de D-ta, si de tad ce te privesce? De ce nu pui in lucrare frumosele precepte ce ai fosta scrisu prin mine pre-iubitului D-tale socia, asia precuma mi-a spusa? Cana, DOmna, sa nu te pedepsasca, D-dieti de acesta intistare si nerabdare nemesurata, care ai lasatti sa te rapasca pana, iu asia graft in cat' de nu-ti veniam rapede in ajutora, negresita ca al fi muritti, facendu-te omoritoria chiartl a copihilui D-tale; pentru numele Iui D-diett, mai aibi pugina rabdare, si da-mi ragaza ca sa merge in Polonia se cautti rescumporarea D-tale, dupe ce me voiti intielege cu Tatarula, ca-ci mai cu sem& pentru acesta am venitti erasi aicea. Atunci Principesa resuflandu-se, dise lui Iacoba suspinanda: 'TI multiamesca , credinciosulti met' razima, de ajutorula ce mi-ai data, si mai alesti din partea acestui Meta copilti carele an fi fosta nabusitti de mine, fare sa flu culpabila; dar volt' ca sa scii ca, in pucinulti timpti cats am fostti lesinata, spiritula mea a avutti nisce multiamiri care nu le potti esprime prin cuvinte, ca-ci am avutti fericirea a fi consolata de o dams mare, careia 1-a fost4 Ina de mine, finidii ca in nenorocirile mele totdeauna m'am rugatfi in ea si mi-am 102 TESAURU DE MONUMENTS ISTOR10E de corde qu'vn Prestre habille a la Grecque luy auoit fait tenir par ie ne stay quelle subWile, et ce Prestre sembloit les attendre an pied de la tour, affin de les emmener ; ce que ie ne puis reputer pour vn songe commun, ains plustost i'en attendray desormais l'evenement comme d'vne saincte reuelation, qui ne pent manquer. Mais it faut que ie to racompte aussi pendant que l'occasion nous est opportune, les effets merueilleux que i'ay encores experimentez de ma pierre medecinale, pendant ton ab- sence. Ce pauure enfangon que tu vois maintenant en si bonne sante, graces a Dieu, a este atteint du had mal, qu'on appelle autrement la maladie Royale, laquelle lui prouint, comme i'estime, des frayeurs que i'auois ordinairement au temps de sa conception, et qui m'ont este continuelles iusques a sa naissance. Pour remeclier auquel mal, ie fits diuinement inspiree de recueillir vne bonne quantite de fleurs de piuoines, et autres dans le iardin de ceaus, lesquelles ayant bien pilees, i'en exprimay quelque pen de jus, auquel ie mis tremper ma celeste pierre dans vn verre, que i'exposay en vn certain endroit affin de les faire infuser ensemble a la chaleur du Soleil, n'osant l'approcher du feu, de crainte que mon dessein fust descouuert, et que mon precieux joyau, desia cogneu au Tartare, me lust par luy rauy. Ce fait, i'y adioustay encores quelque per de mon laict, phis ayant retire madite pierre, ie fis prendre par quelques matins consecutifs de ceste composition a mon petit malade, qui ne s'est pas depuis ressenty de ce mal, que plusieurs ignorans tiennent pour incurable. L'Auditeur estimaut que sa Dame eust acheue tout ce qu'elle luy vouloit reciter, l'interrompit pour lotier Dieu de ceste cure si extraordinaire et merueilleuse: mais la Princesse reprit aussi tost la parole, et luy diet, que ce n'estoit qu'vne partie de ce qui luy estoit aduenu, et b. son cher enfant, et qu'il eust patience s'il desiroit entendre le surplus, gull ne treuueroit pas moins admirable, puis qu'ils rendroient graces de tout ensemble it l'Autheur de telles merueilles. fostii pusti tots sperantia in ea; pe langt altele ea mY-a aretatt in idea pe scumpulti met sogiti coborindu-se dintr'un turnti innaltil, pe o scant de falughit ce unit preotti imbracatfi grecesce 1-0 tined, si Cie acesta preotti Ora ca ascepth la picierele turnului pentru ca saga. iea de acolo ; acesta nu potti creole cit este un visii de randfi, ci o santit revelatiune care me face a ascepth implinirea faptel fart smintelh. Dar trebue sa -ti spunit erasl, pre Wu timpulti ne erta, efeptele minunate produse de petra mea medicinale, de druid al lipsitt tu. Copilasiulfi care -lit vedi, laudh lui D-died, acuma Matti de stnatosii, fusese lovitii de bola cea mare, care altfeliti se dice bolt regesca, care credit ca 1-a venit din spaimele ce am avutil pe catt timpti cram grea, si care n'a incetatti pftna ce l'am ntscutti. Pentru ca sa-la yindecti de acesta bolt, am fostit de D-dieti inspirath ca st culegti mai multe florl de ualba si altele din gradina de aicea, pe care storcendu-le, am storsti pugint zemt intr'unti pachatt si am muiatti intr'insa petra mea cerescii, apoi le am pusti la sere ca sa se Mita impreunt, temendu-me, a le apropia de focti ca sit nu se descoperia planuld met si ca nu cumva Tat:unlit carele cunoscea pretiosa mea petit, sit nu-o rtipescii. Dup'acesta am picatti si puginti din laptele ineti, si apoi scotendit petra, am data micului men bolnavit ca sit bea din acestii, compositiunea chteva diminetie de-a randulti, dupt care nu 1-a mai venitti bola acesta, care mai multi nesciutori o credit necurabile. Ascultatorulti, crediendti et Dama sa terminase ce aveh de spusti, o intrerupse ca Sa multiamesch, lui D-diet de acesta curt atatt de estraordinart si minunatit; dar Principesa relit& indatt cuventulti si-I disc ca acesta a fostii =nal o parte din cele ce i s'ati intemplatti el Si iubitulul sat copilfi, si st hibt rabdare ca sa asculte restulti, care i se va pare mai minunate, si apoi pentru tote impreunt sit multiamesch, Autorttlul unorit asia ruinuni. BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 103 CHAPITRE LXIII. Recit faict par la Princesse d'vne autre maladie gu'eut son enfant, et comme elle roil guarantit a l'ayde de sa pierre medecinale. A ceste facheuse maladie (dict la Princesse) succeda bien tost vne autre non moins perilleuse, mais a la verite plus commune, mesme aux petits enfans: c'est a scauoir, que le corps tendre et delicat de ce paulue patient deuint tout couuert de petite verole, procedant d'vn sang fort corrompu, qui luy causoit vne si grande demangaison qu'il ne cessoit de crier four et nuict, ce qui m'apporta vne double affliction: l'vne, pour le voir en ce miserable estat, et l'autre pour les tounnents que me donnoit le Tartare a ceste occasion, si bien que ie fus contrainte d'oster mon petit patient de ceste chambre, afin qu'il n'eust plus la teste rompue de ses gemissements continuels, et me retiray auec luy dans vn coing de l'escurie de ceans, oft it y auoit vn tas de fumier couuert d'vne vieille natte, et m'y tins auec luy vne semaine entiere, pendant laquelle ie priay taut la diuine Bonte, qu'elle eut pitie de moy, et m'inspira derechef a faire le remede suivant. Ie cueillis dans le mesme iardin de l'herbe nommee Capillaire, a laquelle i'adjoustay bonne quantite de roses taut Cest ce qu'on apblanches que rouges, qui estoient Tors en leur force, des lys, et encore des fle- pelle Capilli veurs d'Heliotrope, vulgairement append Soucie. De toutes lesquelles herbes et nods en Latin. fleurs lauees dans ceste claire fontaine qui est en ce iardin, i'en tiray auec grande peine et patience vne assez bonne quantite de substance, en laquelle ie mis tremper ma susdite pierre, et expose le tout au Soleil, comme auparauant, puis en fis prendre vne partie a mon malade, et du reste ie luy en frottay son corps impur, et comme lepreux, qui des he premier km fut garanty de l'excessiue ardeur qui le tounnentoit au dedans, et ne luy donnoit aucun repos, puis sa verole se desseicha peu a peu, et en fin se separa d'elle vtartt:spienrifinzur.i. mesme auec toute la peau de ce pauure enfant, qui deuint puis apres mile fois plus blanc et plus net qu'il n'estoit auparauant. le l'ay bien recogneu, dit le CAPU LXIII. Naratiunea Principesel desire o alts bold ce avis copilutii cl, si cumii l'a sccipatil grin petra sa medicinale. PUPA acesta bola superatoria, disc Principesa, 1-a venita in curenda o alta bOlii nu mai pugina periculOsa, dar in adevera mai comuna, clilarii la copii mict: adech, ca corpulu frageda si delicata ale acestul mica bolnavti s'a coperita de coriu, carele vine din corumperea sangelui, si-i face& o mancarime asia de mare incata Mph dioa si *tea, ceea ce-mi cause o indoita durere: lanai fiinda ca-la vedeam in starea acea miserabila, si alta, fiinda ca Manila m'a silitti ca sa scotti copilulti afara din camera asta, pentru ca sa nu-la supere gemetele lui neincetate, si m'am fosta retrasti cu ela inteunti coltiu alu grajdului, nude era o gramada de lingua coperitti cu o vechia rogojina, si am state acolo o septemana intrega; in care timpti me rugai atilt(' de multa Bunetatii divine, in cab& avu mila de mine, si-mi inspire erasi sa fact' lecula unnatoria. Culesei tota din grading erba numita Capilare, langa care adaogai cate-va rose galbene si rosie, care era atunce in putere, si cate-va fort de Heliotrope, numitti de poporti Vanilia. Din tote aceste erbi si fort spalate in fantana cea Impede din grading, cu mare greutate si rabdare scosei o cantitate de substantia, in care muial petra si o pusel grasi la sore ca mai innainte, pe urma dedei o parte copilului sa bea, era cu ceealalta '1 frecai corpulu ce semana, a fi plina de lepra, si chart din dioa cea de antaiti l'a slabitti mancarimea cea mare care-la chinuia si nu-lu litsa nici decurna sa se repause; dupe acesta, bubulitiele se uscara cu incetulti si in fine se deslipira singure de pe pielea bietului copilti, care apoi remase de o mite de on mai alba si mai frumosa de cuma 104 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE Polonois, a la seule inspection de son visage, dont le teint est deuenu infiniment clair et vermeil, depuis que ie ne l'auois veu, come encores cela s'apercoit a ses mains enfantines, la blancheur desquelles surpasse les lys, et les roses, dont vous vous estes senile en ceste derniere medecine. Et partant lotions, sans plus differer, le Pere de lumiere, et toute la tour Celeste, car c'est de la, et non d'ailleurs que prouient et se fait tout ce qui se void de meilleur, et de plus merueilleux sur la term. C'est bien a propos, repliqua la Princesse: Mais, mon bon amy, it faut que vous vous donniez la patience que ie vous fasse aussi re.cit de ce qui est encores aduenu en la personae de cost infortune enfant, que ne trouuerez moins estrange, et digne d'admiration que tout ce qu'auez desia entendu. CHAPITRE LXIV. Read d'un autre accident qui arriva au petit Correcky, aupres duquel furent trouuez deux serpens, et comment it en fist deliure par sa mere. LA Princesse reprenant son discours, que le Polonois auoit interrompu, luy recita ce qui ensuit : Lors que ce mien petit enfant commenga a se hien porter de sa derniere maladie, pendant laquelle i'auois este contraincte de le retirer dans l'escurie de ceans, pour euiter les crieries du Tartare, it lily arriva vn autre accident fort extraordinaire, et qui me semble luy promettre quelque chose de grand a l'auenir, apres tant de douleurs et de miseres par luy souffertes des le berceau. C'est qu'ayant laisse ce pauure enfant sur vn peu de paille, dans un recoin de ceste escurie, pendant que i'allay querir de l'eau a la fontaine du jardin pour lauer quelques siennes enueloppes et drapelets, comme i'en retournay, i'aperceu deux serpens assez gros aux costez de ce pauure innocent, lesquels sembloient regarder fixement son visage enfantin, non pas d'vne facon furieuse, mais plustost aplaudissante et sans aucunement tirer leurs langues, comme ils ont accoustume. Et encores que test enfangon era mal innainte. Am cunoscut'o ea acesta, disc Polonulti, de la prima data canal 1-am vediuta fagia, ca-ci pelitia s'a fa cutti multi mal curata si mai rumena, din ceea ce -lit sciam, era manusitiele lui intrecti in albetia crinil si rosele, cu care to -al fosta servita in asta din 'Irma tamaduire. De aceea, sa laudama, fare pregeta, pe-Parintele luminel, si tote curtea cea ceresca, ca-ci de acolo si nu aiurea vine si se face tau ce se vede mai buna si mai minunatti pe parnenta. Ai OM dreptatea, replica Principesa; dar, bunulti meg arnica, cata sa mai aibi rabdare ca sa-ti spuna ce s'a mai intemplatu acestui nenorocitil copal, lucru ce o sa ti se pare nu mai pugina straniti, si mai demua de admiratiune de catil ceea ce at ascultata. CAPU LXIV. Naratiunea despre o aitc`i inte2nplare ce a venitti junelui Korecki, langa care s'ait geisita dot sierpl, si easel l'a mcintuitii maicci-sa. PRINCIPESA reluandu-si cuventulti, intrerumpta de Polonulti, 'I recita cele urmaterie. Dupe ce copilasiula se &it sanetosa de cea din urma, boa, pentru care fusesem silita a-la tine in grajda, pentru ca sa scapa de racnetele Tatarului, vent o alta intemplare forte estraordinaria, si care credit ca-I promite unit viitoriti mare, dupe atate dureri si ticalosil ce a suferitti din leganulti sea. Lasandu-lit intr'o di pe paie , inteuna coltia alit grajdului, si ducendu-me sit aduca ape dela lantana, ca sa-1 spela rufusiorele, canda m'am intorsa, am yediuta doi sierpi destulti de marl Tanga densula, ce 'Area ca se uita drepta iii ochii-i, insa nu cu aerula amenintiatoriti, ci mai cu semo, mangaititoriti, flinch) ca nu-si scotea limbele, dupe datina lora; copilula intindea delicatele sale maini asupra lora, ca si canda parch ca voesce BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAU1E 105 eust ie ne soy comment porto ses delicates mains sur ces serpens, cothme s'il eust eu intention de les arrester, ils ne s'efforcoient pourtant en aucitne fagon de luy mal faire ; a quoi toutefois ie ne me voulu aucunement fier, sgachant bien que le serpent est naturellement ennemy de thomme, depuis le premier peche, et fus inspiree d'auoir encores recours en ceste necessite a ma veitueuse pierre, que mon tres-ayme mary m'auoit dit auoir aussi la vertu de chasser les bestes veneneuses, et mesmes de guarir des morsures d'icelles (ainsi que fait la pierre de S. Paul, qu'on apporte de Malte) la quelle pierre ie mis temper daus ceste eau que i'auois tout recentement apportee de la fontaine, et auec vu rameau de myrthe, que ie trouuay a l'entree du iardin de ceans, ie iettay de ladite eau taut sur mon enfant que sur ces serpens, l'vn desquels creua sur le champ, et de son ventre fecond sortit vn nombre infini de serpenteaux, lesquels fureut tout aussi-tost deuorez par l'autre serpent, qui en deuiut extremement enfle; et apres s'estre bien debatu, et fait plusieurs bonds en l'air, tomba en fin comme mort, bien qu'il ne le fust pas en effect, ainsi que ie cognus bien depuis : Car estant allee querir quelqu'vn du logis pour luy faire voir cet estrange spectacle ie ne trouuay plus sur le lieu ny l'vn, ny l'autre: Ce qui me fait croire que ce u'estoit qu'vne pure illusion, an presage de quelque chose d'extraordinaire qui doit vn iour arriuer a ce petit Prince. Alors le Polonois plus estonne que deuaut, dit, Vous aucz, Madame, tres-grand sujet de presager par ceste vision, que vostre cher fils sera vn iour quelque grand personnage, comme on prejugea autrefois des l'enfance d'Hercule, deuoit estre un grand guerrier, et le destructeur des monstres de son temps, pour auoir estrangle de ses mains eufantines deux serpens qui s'estoient aussi approches de son berceau: Surquois la Princesse leuant les yeux vers le Ciel, fit vn souhait en ces termes : Ie te pric, mon Dieu, que s'il est ainsi qu'il te plaise dormer de la force et valeur a ce petit Prince, comme to as fait a son infortune pere, qu'il l'employe entierement h purger le monde des infideles Tures qui sort beaucoup plus pernicieux h la Chrestiente, que tous ces monstres (Waits par l'inuincible Hercule, n'estoient dommageables au genre humaine. Au reste, dit-elle, puis que le Tartare ne vient point encores, it faut que ie te fasse sa -Y apuce, cu tote acestea, el parea eh nu volt sä-I &eh reit. Eti lush nu vofi sit me incredit, sciindit ca sierpele este din naturh, inimiculu omului, dela celti antaih pecatti, si fui inspirath ca sit am erasI recursit pentru acesth nevoid la para mea facetoria de minuni, fiindii ca pre-iubitulti mai sogiu 'ml spusese, canal mi-a dat'o, cit are si puterea de a gonl bestiele veranose si chiarti se, vindece muscatui ile lorit (precumil e petra lul Paula, care o aduch din Malta). Atunci am push petra in apa ce aduceam dela fat-Italia, si cu o ramurica de mirth ce am gdsitu din intemplare la intrarea gradinei am stropitu cu disa apa aVaal copilulti cad si sierpii. Atunci unulti din sierpi a crepatil indata, si din burta lug a esith o multime de sierpusiorl mititeI, pe caril celalalth sierpe indata 1-a mancatil, si s'a inflatu forte ; si dupii ce s'a tavalitu cats -va, a facutti cateva sarituri in aeru si in fine a cadiuth giosit ca mortu, de si in adeverti nu murise, precumg m'am incredintiath mai pe urma; ducendu-me sa chemil pe cineva din cash ca sa-I aretti acesth spectacolii straniti, n'am ghsitti pe loch, nicl pe unulu nici pe altulii. Acesta nie face sit credit ca nu fiisese de dal o curath illusiune, sett predicere ca o sa se intemple ceva estraordinarti aeestiu midi Principe. Atuncl Polonuld, coprinsti de mirare mai multh de eau innainte, a disu : Al pre-mare cuventti, Domnd, sa predici dupa acesth visiune ca fiiulu D-tale pOte sit ajunga odath unit omit mare, precumit s'a predish din copilhrfti lul Ercule c'o sit fiit unit mare omit de resbelh si ucigetorti alit monstrurilorti timpului sett, fiindti ca strinsese de gatti in mainele sale copilaresci dot sierpi ce se apropiaserh de leganulti sett La aceste vorbe, Principesa , ridiCandi ochil spre ceriit, filch o rughciune in terminil acestia : Te rogit, Dumnedieulti meti, dad buna to vointia este sit dal putere si vitejia acestul mica Principe, ca nenorocitulul set parinte, fa sa le intrebuintieze in totulti spre curatirea lumei de Turcil necredinciosi caril sunt mai strichciosi pentru Crestinetate, de WA monstrurile nimicite de Ercule celd neinvinsit. In cele din Urrlla, dise ea, fiindti ca Tatarulti inch n'a venitit, catii sit -ti mat narezil 14 106 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE aussi le recit de ce qui m'est aduenu sur la fin du mois de May dernier; apres toutesfois que i'auray vn peu visite ceste pauure esclaue qui est malade, et qu'on m'a donnee en charge, car elle m'a tousiours secourue en tout ce qu'elle a peu. Le Polonois s'enquist de quelle maladie estoit malade ladite esclaue, et ayant sceu que c'estoit de la suffocation de matrice, it fut chercher promptement dans le jardin du logis, vn petit animal, cle la teste duquel it tira vne pierrette, laquelle ayant faict aualler a ceste pauure malade, elle fut presque a l'instant guarie en presence de la Princesse, qui en fut fort aise. CHAPITRE LXV. Comme la Princesse perdit son laict, dont son enfant pensa mourir, et du remede qu'elle pratiqua pour le faire reuenir abondamment. APRES que la Princesse et le Polonois eurent fait ceste charitable visite, ils retournerent en la chambre oft estoit Pedant, et lors elle recommenca a discourir de ses accidents en ceste sorte: Ie pins taut de peine, dit-elle, a veiller mon pauure patient de four et de nuict, pendant qu'il estoit ainsi tourmente des susdictes maladies, que i'en deuins toute seiche et aride, si bien que mes mammelles furent taries, et n'y auois non plus de laict qu'vne pucelle ; Pour lequel deffaut mon enfant deuint tout allangoury, et ce qui est presque incroComme Moyse yable, it refusa de prendre les mammelles de quelques autres Nourrices qui luy refuse de letter lee nourriees E- furent presentees, et fust sans doute bien-tost mort en cest estat , si ie ne me gyptiennes. fosse ressouuenue vn matin que l'Aurore commencoit encore a se leuer, que i'auois autrefois ouy dire a vn Philosophe et aledecin de. nostre pays, grand rechercheur des secrets de nature, Que la rosee du moys de May oil nous estions, auoit de fort grandes vertus et proprietez, voire que c'estoit comme le commun laict de la nature, qui faisoit croistre et augmenter toutes choses en ce temps, beaucoup plus qu'en aucune autre saison ; Ce qui m'excita de ramasser soigneusement de ceste celeste liqueur taut str les herbes, que sur les ce mi s'a intemplata pe la capetula lui Maid trecutti; dar mai antaiti sa me duce sa mai vedia pe bieta sclava care zace si care este data in, ingrigirea mea, mai alesti fiindti ca ea totdeauna m'a ajutata in OW ce a pututa. Polonulti intreba, de ce bola suferia sclava, si spuindu-i ca patimia de o inflamatiune la matrice, se duse indata in gradina si ga'sinda una mica animalti, scose din capula sett o petricica, pe care o dete de o inghiti bolnava, dupa care se facia indata sanetesa in presentia Principesei, care a fostu forte multiamtta. CAPU LXV. CUM(4 Principesa perdi6 laptele, de care crediti cd copilulzi o sit mord, si ce Mac ca sci-f revind laptele cu abundantid. DUPA ce Principesa si Polonulti facura acesta visit& cantabile, se inturnara in camera unde era copilulti, si amnia ea reincepa a spune intemplarile sale in chipula urmatoria obosisem atata de tare, dise ea, ingriginda bietultt mea bolnava dioa si nOptea, pe canal e- ra chinuita de susnumitele bole, in catu me uscasem cu totula si titiele mele se stirpira de lapte ca la o fats mare. Pentru acesta copilula inea cadiuse in la,ngedire, si ceea ce e mai de necrediuta, ca refusa de a lua titiele altorti putrid ce i se da, si far& indoela ca ar fi muritu in starea acesta, dad intr'o diminetia pe calldd aurora incepea a se ridica, nu -mi aduceam aminte ca audisem dela unit filosofti si medial din tiera 'Astra, mare observatory alit secretelora natures, ca rOua din luna Jul Maid in care ne aflamit, area marl virtuti si insusiri ca una ce e ca laptele comunit alit natures ce facea sa cresca si sa sporesca tote lu- crurile in timpula acela, mai multit de cat"' aka data; acesta m'a indemnatit sa aduna cu ingrigire din acesta ceresca hare, atata de pe erburi cats si de pe florile din gradinb., din BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 107 fleurs du jardin de ceans, et en remplis plusieurs vaisseaux, ausquels ie mis tremper d'ordre ma precieuse pierre, que ie tiens pour certain auoir la vertu d'accroistre les facultez naturelles de toutes les substances ausquelles on l'a joint, ainsi que ie l'ay cy-deuant experiments en faisant les compositions susdites. Ayant done encores tenu par quelque temps ces vaisseaux au Soleil, et iceux couuerts, i'en prins vn grand traict pour en faire l'essay, puis en donnay librement a mon petit patient, lequel me fit bien paroistre que tel bruuage luy estoit naturel et agreable : car it l'aualloit si auidement, que ie ne pouuois quasi fournir a luy en donner, de sorte que i'estois deliberee de recueillir encores de ceste naturelle substance, pour subuenir a moyi defaut, si des le sour mesme, ie ne me fusse aperceue que le laict remontoit a foison en mes mammelles , qui en regorgoient auant le retour de la nuict, et en ay depuis si bien nourry et substante ce mien petit mignon, qu'il est tonsiours engraisse et profits a veue d'oell, voire tenement embelly, que le maistre de ceans, qui n'ayme pas beaucoup de son naturel les enfans, non plus que les femmes, ne se pent tenir de le caresser, et de souhaitter d'en auoir vn pareil, ce qui me fait infiniment aprehender qu'il ne le vueille retenir, ou que cela ne l'excite a demander dauantage pour nostre rancon. Le Polonois estant tout rauy d'auoir entendu ces merueilles, ne se peut tenir de faire encores vne remonstrance a Indite Princesse ; de ce qu'apres auoir receu tant de faueurs extraordinaires du Ciel, qui luy tesmuignoient manifestement que le Souuerain auoit vn soing particulier d'elle et de son fill, elle ne delaissoit neantmoins de s'affliger demesurement, comme si elle eust este destituee de tout secours taut diuin, qu'humain, la conjurant d'estre d'oresnauant plus constante en ses afflictions, s'il luy en arriuoit encore d'autres : Ce que ladite Dame lui promit, et ce fait, rendirent ensemble graces a 1'Eternel de toutes ses fauorabies assistances. care am' umplutti cateva sticlutie, in care am muiatii pretiosa mea petal, care sciam cu sigurantia ca, are puterea de a cresce facultatile naturale ale tuturorti substantielorii cu care se impreuna, precumti o cercasem mai innainte facenda compositiunile mai susti dise. Asia dar tinendii sticlutiele acele cat' -va timpil in sore, si coperite, am beutti o lung& inghititura de cercare, apoi am data si copilului ca sa bea ; atuncl brtgai de soma ca acea beutura 'I places si -i Ora naturale, ca-ci o inghitia cu atata nesatia, in dt& nu puteam sa-1 procult de ajunsa si eram silita sa culega merea din acesta naturals substantia; dar chianti in dioa aceea am bagatti de soma ca laptele se urea cu abundantia la titiele mele care se umplusera innainte de a innopta ; dupa aceea am nutritti atattl de bine pe mititelulti mea, in ca' s'a ingrasiata vediendil cu ochil; si s'a facuta atatit de frumosti ca stapanula de aice, de si de feliulti sea nu pre iubesce copiii nici muierile, nu se pote opri de a -lit desmierda si de a dorl ca sa aibrt si elti unula ca acesta, ceea ce me face sa me ingrigesca ca nu cumva sa voesca a-l' opri, sea a cere mai mare pretiii pentru rescumperarea nostra. Polonulti, incantatil de audirea acestora minuni, nu se puts tine de a face erasi o mustrare numitei Principese ; ela '1 dise ca dupa ce a vediutti atate favori estraordinarie din partea Ceriuluf, care-1 area vederatti ca Dumnediea avea o ingrigire particulars de ea si de fiiula ei, face& reti de se intrista, atatii de tare, ca si canda s'ar vede parasita de on ce ajutoriti dumnedieesca si omenesca, conjurand'o a fi de ad 'nainte cu mai multi incredere si sperantia, in casti de a-I veni si alte nenorociri. Acosta protnitendu-I numita Dama., amendoi deter& lauda celul Eterna despre favorabilele sale ajutorie. 108 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE CHAPITRE LXVI. Auis que donna la Princesse au Polonois, de ce quit deuoit dire au Tartare, en traitant auec luy de sa rayon pour reparer sa faute. TOLITES ces choses passecs, la Princesse aduertit son fidele Agent, Que depuis qu'il fut party, vn des esclaues du Tartare luy auoit dict, qu'il pourroit bien tirer vne meilleure rancon d'elle, et de son enfant, qu'il ne s'estoit promis, d'autant qu'il auoit ouy dire an Polonois, lors des couches d'icelle Dame, que si ledit Tartare eut sceu sa qualite, it ne l'eut si inhwnainement traitee comme it faisoit, n'ayant pour lict qu'vne simple paillasse, et le plus souuent que du pain bien noir, et de l'eau pour sa nourriture. Ce qui auroit donne suject a ce Tartare de s'enquerir depuis de sa prisonniere, qui estoit son mary, et ses parens, et quels bieus ils possedoient : A quoy elle auoit respondu , qu'elle estoit a la verite femme d'vn Capitaine, qui auoit este prins prisonnier a la suitte du Prince Alexandre, et emmene auec luy en Turquie ; et quanta ses autres parens, ils estoient tons gens de guerre, qui auoient este ruinez pendant les troubles de Moldauie, dont ladite Dole pria le Polonois de se bien souuenir, affin de n'estre trouuez en diversite de paroles, lors que le Tartare s'informeroit a luy des mesmes choses, et gulls traiteroient ensemble de la rancon de ceste prisonAccneil que fit niere. Pen de temps apres le Tartare retournant des champs, trouua inopine10 Tax-tare au Polonois it son ment Iacques le Polonois de retour en sa maison, auquel it fit tres-bon accueil, retour. tant pour le ressentiment qu'il auoit encore des bons offices qu'il auoit rendus I son frere ; que pour l'esperance, qu'il congeut de receuoir bien tost la rancon de sa prisonniere, se ressouuenant que Iaques luy auoit dit en partant, qu'il pourroit luy-mesme apporter sa rancon, a cause qu'elle estoit sa parente. Et ne furent pas longuement ensemble, que ce fidele Agent luy demanda ce qu'il desiroit tirer de rancon de la prisonniere Polonoise; CAPU LXVI. Pcirerea ce a datii Principesa Polonulul, despre ceea ce trebuia sd died Tatarului) tratcindil cu elii despre rescumperarea sa, pentru ca see si indrepte gresiela. DLPA ce s'aa petrecuta aceste lucrurl, Princip6sa fad cunoscutti credinciosului sea Agentu, ca dupa plecarea lui unulu din sclavil Tatarului 'I spusese cumca elu Vote sa traga, o rescumperare mai mare pentru ea si pentru copilula ei , peste ceea ce promisese , in privire ca elu audise pre Polona dicendu cancla a nascutti acesta Dama , ca dad numitulti Tataru ar fi sciuta calitatea sa, nu ar fi tratat'o atatti de neomenesce , dandu-i pentru asternutu numai paie, pentru mancare numai paine aged, si pentru beutura numai apa. Acosta indemnase pe 'Mara mai pe urma a se informs despre captiva sa, tine era barbatula si rudele sale si ce avert posedea ; la care ea respunsese ca era in adeverti femeea unui capitantt ce fusese prinsa robs in ostea Principelui Alesandru, si dusil cu elti in Turcia: si cats despre cele-lalte rude, ca, era toti ostasi, caril s'aa perdutti in timpula turburarilorti din Moldova. De aceea numita Dama rugs pe Polon(' sa-si aduca. aminte , pentru ca sa nu vina in diversitate de vorbe, canal Tatarulu 'la va intreba despre lucrurile acestea, si chuclu von) trata impreuna despre rescumperarea acestei sclave. Nu tardiu dupa, aceea, Ta,tarulti, intorcendu-se dela tiers, gasi pe neasceptate pe Iacoba Polonulti in casa sa; 'la priimi forte bine, fiinda recunoscetoria atata pentru Wilde sevitie ce facuse fratelui set, si sperandit totu o data ca elu va fi adusti rescumperarea sclavel sale, aducendu-si aminte ca Iacoba 'I spuse la plecare ca pote va aduce insusi pretiulti rescumperarii sale , fiinda ca 'I era ruda. Dupa pucine vorbe credinciosula Agentu intreba ce doria sa capete pentru Polka cap tiva; elti '1 respunse ca voesce sa sibs siese mil de galbeni , pentru ea si pentru fiiula ei, BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 109 a quoy fut respondu par le Tartare, qu'il vouloit auoir six mil ,squins , taut pour elle, que pour son fils, si mieux it n'aymoit luy donner sa pierre, de laquelle it auoit guary son frere. Ce qu'entendant le Polonois, it repliqua, Que pour la pierre it n'en fallcit point parler, d'autant qu'elle n'estoit point en sa disposition, l'ayant rendue a vn Seigneur qu'il suiuoit lors qu'il auoit este prins prisonnier, et qui luy auoit baillee en garde; estimant qu'il ne seroit pas si tost fotiille que luy. Et quant au prix qu'il demandoit pour la rancon de sa prisonniere, et son petit enfant, qu'il excedoit la valeur de ses moyens , et de toute sa parente; qu'il deuoit considerer qu'elle estoit femme d'vn Capitaine, qui auoit este aussi fait prisonnier des Tures, a la defaite d'Alexandre, et a faute de bien estoit encores captif. Surquoy le Tartare 1:interrompit, et luy dict, Qu'il auoit sceu de quelque part, qu'elle estoit de noble extraction, et qu'elle auoit des parens fort riches, qui ne permettroient pas qu'elle et son enfant demeurassent le reste de leur vie captifs. Ie vous aduoue , dit in Polonois, qu'elle est issue de parens nobles : mais ils se sort ruinez pour auoir suiuy a leurs despens le party d'Alexandre, depuis le commencement des troubles de Moldauie, si bien que si vous ne luy faites bonne composition de sa rangon, vous pouuez faire estat, qu'elle et son enfant, vous demeureront a iamais sur les bras ; a quoy it adiousta, qu'il ne fust retourne s'il eust estime qu'il luy eut demande plus de mille squins , qu'il luy offroit, In priant de les accepter en consideration qu'elle estoit sa parente, et de bons offices qu'il auoit rendus a son frerc. Vous en auez este satisfait , repliqua le Tar tare, et n'auez pas sujet de vous en plaindre mais si vous eussiez rapporte vostre pierre, et que me l'eussiez voulu baffler, ie m'en fusse contente: car outre les effects que i'en ay veus, ie ne vous celeray pas, que i'en ay fait recit a vn docte Medecin Arabe, qui m'a assiste et guary d'vne fievre quarte, dont i'ay ressenty quelques accez depths vostre partement, lequel Medecin m'a dit, quit en donneroit volontiers les six mille squins que ie demande, et m'a fort prig que si vous retourniez, ie vous fisse conferer avec luy, ce que ie luy ay promis. Ce seroit chose inutile, diet le Polonois, attendu que ie n'ay plus ladite pierre , mais neantmoins si vous le desirez, nous l'irons voir, it fin qu'il ne puisse dire que vous luy ayez manqué de promesse: sett sa-I dea petra cu care a vindecatti pe fratele sell. Ascultandii Polonulti acestea, respunse ca cad pentru petrh nici sa vorbesca, cu atatti mai alesti ca ea nu mat era in dispositiunea sa, findh ca, o dedese indoreth unul domnti pe MO care se aflh chnclit l'a fostfi robitti, si carele I-0 dedese spre phstrare, crediendh ca nu va fi cautata asia cu deameruntulti ca densulti. Erh despre pretiulti ce cerea pentru rescumperarea captivel sale si a copilului ei, elti 'I dise ca treceh peste puterea midi-loceloril sale si a tuturori rudelorti ei ; ca-ci trebuia sa, considere eh ea era femeea mai chpitantt ce erasi chdiuse robti la Turd Candi' all invinsh pe Alesandru, si carele fiindh seracti n'a mai pututti scaph de robin. La acestea Manila 'lft intrerupse, dicendu-I, ca elti aflase winch ea este de o nobila vitia, si eh are rude forte avute, care nu vorti lash-o, pe ea si pe copilulh ei, robi pentru tots, vietia lore. 'TI marturisesch, dise Polonula , ca se trage din phrinti nobili , dar rudele sale s'ati viritti in partitulti Jul Alesandru, dela inceputulti turburarilorti din Moldova ; si dada nu vel cere unit pretitt mai moderath pentru rescumperarea ei si a copilulul ei, fil sigurh ca volt remane pentru totdeauna in sarcina dtale ; dupa care adhogh ca nicl s'ar fi intorsti dach ar fi sciutil ca -I va cere mai multh de o miie galbini, pe caril I -a si adusti, rugandu-lit sa -I priimesch in privire ca -I era ruda si in privirea servitielorti facute fratelui seu. Pentru acesta ai fosth respletitti, respunse Tatarulti, si nu mai al cuventh de a te plhnge dar dach, al fi adustt petra dtale si mi-al fi datu-o, m'asiti fi multia,mith ; ca-cl afara de efeptele el ce amt vediutti, nu-ti void ascunde ca am vorbitti despre ea cu unit medial Arabu, care m'a vindecath de nisce frigurl rele de care am suferitt dupa ce aI plecatil dta , si aceltt medial mi-a spuso eh ar da bucurost acele siese mil galbeni ce cat; si toth o data m'a rugatil forte ca de te vel intorce, sa te duce sa vorbesci cu elti , ceea ce 1-am Si promish. Ar fi de prisosti, dise Polonuld, fiindti ca nu mai am petra care o scii; cu tote acestea, dac voesci, sa mergemti s4-14 vedemti, ca sa, nu dica" ca nu ti-al implinitd promisiunea; pen- 110 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE ce gulls remirent d'executer le lendemain, et aussi d'aller voir le Tartare qu'il auoit guary et employerent cependant le reste de la soiree a faire sa bien-venue , dont la prisonniere se ressentit. CHAPITRE LXVII. Comment le Polonois fat mane par le Tartare au logis de son Medecin, pour varier auec luy de la pierre nzedecinale. LE jour suivant, le Tartare ne faillit pas des le matin a mener le Polonois au logis de son medecin Arabe, qui fut infiniment aise de voir ce Lapidaire de retour, esperant qu'a quel- que prix que ce fast it achepteroit ceste souueraine pierre, qui estoit tant convenable a sa profession. 11 interpella done au commencement le Polonois de luy monster sa pierce, dont it auoit guary le frere de son conducteur, de la sourdesse, et de l'aueuglement: mais ayant entendu qu'elle n'estoit plus en sa possession, it ne peat s'empecher qu'il ne fist paroistre combien it en auoit de regret, d'autant, ce disoit-il, qu'il auoit este toute sa vie fort curieux de rechercher des pierres qui eussent quelques proprietez specifiques a guarir des maladies, dont it auoit vn bon nombre: mais qu'a la verite 11 n'en auoit point rencontre qui eussent ces deux facultez tout ensemble. Le Polonois prenant la parole, dist, que la pierre dont it s'estoit seruy a guarir le Tartare auoit d'autres vertus, et qu'il auoit ouy dire a celuy auquel it l'auoit rendue, gull n'y auoit quasi sorte de maladie qu'elle ne guarist parfaictement, pourueu qu'elle fust mise temper dans quelques liqueurs propres et conuenables aux inflrmitez ausquelles on desiroit remedier ; et entre autres, qu'on en auoit Iacques recite en guary de haut mal, de la grauelle, de la petite verolle, de flux de sang, qu'elle (zit, eatri sprig aydoit aussi les femmes a porter leurs enfans a terme, et a s'en deliurer faci- dcta name w lement, voice mesme qu'elle augmentoit leur laict, et s'il aduenoit qu'elles eus- de an pierre. sent de trop grandes vuidanges de sang ceste mesme pierre apliquee sur le nombril, le tru acesta ei 'si deters cuventa pentru a dOua di, ca sa maga sa vedia si pe Tatarulti pe care-la vindecase, si intrebuintiaras restulti serei a-I face onorile de buns venire, cu care róba 'si dete cea mai mare parte de ostenela. CAPU LXVII. Cunul Polonulk fu dusk de Teitarei la casa medicului seal, ca sd vorbesal cu elai despre petra inedicinale. A dotia di, Tataiula nu face smintela de a duce de diminetia pe Polonti la casa medicului sea Arabi', carele fit forte multiamita de a-lti vede, sperandti ca cu on ce pretiti elk va cumpera petra aceea suveranti, ce era atatti de potrivita pentru profesiunea sa. Eli' rugs de indata pe Polonti a-I area petra cu care vindecase pe fratele conducetorului sea de sur- dire si de orbire: dar audinda ca nu o mai are, nu se punt opri de a-I spune eau pa- rer de real, flinch"' ca dicea ca in tOta vietia sa elk fusese curiosu de a cauta petre cu insushi specifice de a vindeca bole, si de care avea cateva , dar ca in adevera nu gasise de acele care sa aiba amendoue aceste facultati de o data. Polonulti, luandu cuventula, dise ca petra cu care vindecase pe Tatara mai avea, si alte virtuti, si ca audise vorbinda pe acela caruia I-o intorsese ca nu e nici o bola pe care sa nu o vindece cu totulti; numai sa o moie in Orecare zemuri proprie si potrivite cu infirmitatile ce voesce cineva sa vindece ; si intre altele di a vindecatti cu ea bola cea mare, pojarulu, curgerea sangelui, ca ajuta femeilorti a purta, copiii pang la termini' si a nasce cu usiurintia, ca le adaoge laptele, si dad se intempla ca, ele sa aiba pre-multi scurgere de singe, petra acesta aplicata pe bu- BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 111 retenoit dans ses veines, et qui plus est, qu'elle guarissoit parfaictement de la goutte, de quelque qualite qu'elle peust estre. Le Medecin qui escoutoit fort soigneusement ces choses, haussant quelque fois les espaules, soit d'admiration , ou de desplaisir qu'il auoit de ne pouuoir plus voir ny achepter ceste merueille pierreuse, dist, qu'h la verite it n'auoit iamais veu pierre qui eut taut de vertus et proprietez jointes ensemble : mais qu'il y en auoit aucunes entre les siennes dont it auoit fait diuerses experiences, et guary la pluspart des maladies cy dessus mentionnees, n'ayant iusques alors recognu plus d'vne, ou deux vertus au plus en chacune: comme pour la veu quand elle estoit offusquee de quelque fluxion chaude, it se seruoit de la pierre celeste, dont it auoit veu d'assez heureux succez, et aussi de celle dont on a escrit que les Hirondelles se scauent jnaturellement ayder quand leurs poussins ont la vette offencee. Pour le haut mal, it en auoit recouuert vne, laquelle portee sur le coeur en guarissoit parfaictement, mais que le nom luy en estoit encore incognu. Qu'il en auoit aussi vne autre qui preseruoit les enfans de la petite verole, estant suspendue a leur col; qu'il n'ignoroit pas, ains auoit esprouue que la pierre Nephreticque faisoit vuider le sable des reins y estant appliquee, ou sur le poignet du bras gauche : comme encores la pierre Iudaique preparee et beue auec jus de citron auoit pareil effect. Que la Selenite appliquee sur le front arrestoit promptement le sang, et la teinture de Corail vermeil guarissoit veritablement du flux hepathique. Que c'estoit chose assez notoire et vulgait e que la pierre d'Aigle appliquee sous l'aisselle d'vne femme grosse aydoit a faire porter son fruict a terme, et si on l'attachoit a sa cuisse, fauorisoit la deliurance de Pedant. Que pour faire augmenter le laict des noun-ices, it scauuit bien qu'il n'y auoit rien meilleur que des perles ou mar- La pierce Paeanguerites reduictes en liqueur laicteuse, et que pour les vuidanges extraordinaires tZecluilint=1 de sang, it faisoit vser aux femmes du syrop susdit de corail, auec l'application mdoeineoweade tarissi de la pierre Ematite sur le nombril. Et quant 41a guarison de la surdite, it recognoissoit quo Solin a: eserit. qu'elle luy estoit incognue par l'application -de quelque pierre, mais ouy Bien d'vn animal qui se trouue le plus souuent entre les pierces et masures. Et pour ce qui estoit de la rice, 'lit opresce in vinele sale, ca ea vindeca forte bine reumatismulit, de on ce fella ar fi. Medicula carele asculth cu multi blgare de semi lucrurile acestea, audit uneori din tuneri, cuprinsil sett de mirare seti de necaza ea nu puteh sa vedia sett sit cumpere acesta petra minunata , dIse ca,' in adevera nu vediuse petra care si aiba atatea virtuti si insusIri impreunate tad deodata ; dar ca intre petrele sale era cateva cu care facuse esperiintie si vindecase multe din bolele mentionate de elti, si eh' pans atunci nu recunoscuse ca, o petra pOte sa aiba, de cat(' celtt multi' pand la dOue virtuti asia, pentru vedere, candit era atacata de vre o scurgere calda, el(' se set-via, cu petra ceresca, dupd care vediuse destule sucese fericite, precumil si de aceea de care se scrie ca rundunelele sell.' din nattu-a a se servi, arida pull lorti au vederea turburata; pentru bola cea mare, elti a descoperitit una care vindeca puindu-o pe inima celui ce sufere, dar numele ei inca 'I era necunoscutti; ca mai era una care aperd, pe copii de pojarti, tinendu-o atirnata de &tat lora ; ca a mai cercatu petra numita Nephretica care storce nisipulti din vine, aplicand'o pe ptunnulti braciului Wang* precuma si petra Iudaica preparata si beuta cu zoma de lamae, care produce acelasi efeptil ; ca. Selenita, aplicatA pe frunte, opresce de indata, saugele ; ca tintura de Coraliti rosin vindeed in adeverd curgerea hepathica ; ca e lucru pre-cunoscuta si populara cit petra Vulturului aplicata pe sielele unei fernel grele o ajuta a parta fruptulu se(' pand la termini', era aplicata pe pulpe o ajuta a se usiurh de copild ; ca pentru ea sa adaoga laptele nutricelorti, scieh eh' nu e nimicd mai bun(' de att.]. perle salt rnargarite reduse in zema, laptosa ; si ca pentru curgerile estraordinare de singe, dh femeilorti siropti din numitulti coralid, aplicandu-I pe buried petra numita Emalita. f'dr cat(' pentru vindecarea surdirei, marturisia ca nu cunosce nici o petra cu asemine virtute, dar ca scie unit animal(' care se gasesce mar adeseori printre petre si 112 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE guarison de la goutte, it aduodoit aussi ingenueme4t qu'il n'y voyoit goutte pour ses diuersitez et bisarreries. A quoy ce Medecin adjousta, qu'encores que par le moyen des pierres predictes, it peust faire toutes les cures particulieres dont auoit este parle. Toutesfois sa curiosite le portoit iusques la, que si on luy vouloit vendre ceste pierre dont le Tartare auoit este guary, it en donneroit volontiers cinq mille squins. A quoy le Polonois respondit, qu'il ne s'y deuoit point attendre, par ce que celuy qui auoit ceste pierre medecinale ne manquoit de moyens, ains faisoit beaucoup plus d'estat de la sante, que de l'or, ny de l'argent, qui soot inutiles sans icelle. CHAPITRE LXVIII. La monstre que feit le Medecin de ses pierres. Medecinales au Polonois et au Tartare. LE Tartare qui estoit la present, et qui auoit escoute fort attentiuement tout ce qui auoit este dit taut par le Medecin, que par le Polonois, desireux de voir les pierres que ledit Medecin, auoit asseure auoir curieusement ramassees, luy dist, que s'il les vouloit faire voir, paraduentue qu'il s'en trouueroit quelqu'vne entre icelles qui seroit semblable en forme et en vertus a celle dont on auoit guary son frere, ce que le Polonois et luy scauroient fort bien cognoistre au premier aspect, ayant veu et consider6 assez de fois ceste pierre medecinale, pour la scauoir discerner d'auec mille autres, si taut y en auoit ensemble: a quoy le Medecin condescendant, it tira soudain de son cabinet sa Dactyliotechque, c'est a dire, sa boestte aux pierreries, et leur monstra an commencement toutes celles dont it auoit pule, puis passa aux autres, sans aucunement confondre le bel ordre, suivant lequel elles estoient placees et anangees, scauoir est, en forme d'vne enseigne ronde, qui auoit diuers conPentru vindecarea podagrei, mArturisia asemine ca nu cunoscea nicl una remedid. Duph, acestea Mediculd adaoga Ca prin midi-loculd petrelord predise, ela putea face tote curele particolare despre care se vorbise. Cu tote acestea curiositatea lul merged pant acolo, ea data ar fi voitti sit -I vendt petra cu care se vindecase Tataruld, ar fi data bucurosd bordee. cinci mil de galbini. Muni Polonuld respunse, ca, nu trebuia sa ascepte una ca acesta, fiindd et celd ce aye& acesta peta, medicinale nu era omit fart midi-loce, si ca mai multi tined la sanetate de catd la aunt set la argintil, care sunt nefolositorie fart de ea. CAPU LX VIII. Omit' Mediculti a aretatei petrele sale medicinale Polonului si Tatandut. TATARUIA carele era de facia., si carele ascultase cu mita luare aminte tots ce se vorbise atatil de cart Medici dal si de cats. Polonii, doritorid de a vede petrele ce nwnitula Medicd spusese ca le adusese, 'I dise a dad, ar vol sit i le arete, Vote din intemplare sit se &act vre una intre ele care sit aibt forma si virtutile petrel cu care se vindecase frate-sea; ca -ci Polonuld si cu deusulii ar puts -o cunosce pre-bine dela prima vedere, fiindii ca vediuse de multe on acea petra, medicinale si ar puts -o cunosce dintre o miie altele, numai dad s'ar gasi. Mediculd consimtIndil la acesta, scose indata din cabinetd Dactilioteca sa, adecit cuthia cu petrele, si mai anthill le areta tote acelea despre care vorbise, apoi treed la altele, fart hut a sminti buna oranduela dupt care era puse si asiediate, adeca in forma de unit insemnd rotunda, care avea diferite conturnuri set cercuri. In celd antaid cercil era petrele cele mai terestre ; in alit doilea cele de apt; in alit treilea aereele, BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 113 tours ou cercles. Au premier desquels estoient les pierres plus terrestres, au deuxiesme les Aquees, i'entends celles qui se tronuent ordinairement dans les eaux ; au troisiesme les A6rees, c'est a dire qui tiennent de la nature et couleur de l'air, au quatriesme orbe estoient colloquees les Ignees, ie veux dire, celles qui semblent auoir plus de la couleur et de l'esclat de feu, comme les escarboucles, et celles aussi qui ne se bruslent point, ou qui empeschent la combustion, comme la Pantharbe, dont Heliodore faict mention en son histoire Ethiopique, declarant de quelle facon la belle Chariclea s'en seroit a son grand besoing, aussi bien que la Princesse Correcky de la sienne. Et finalement toutes les pierres Planetaires, c'est a dire, qui tireut leur lustre et propriete speciale de quelques vnes des Planetes y estoient aussi disposees selon l'ordre que les Astrologues constituent les Planettes au dessous du firmament, ce qui estoit fort industrieux et plaisant a In vette. Mais le tout hien considers et examine, la pierre taut desiree et estimee par le Medecin Arabe, ne s'y trouua point, dont it fut si cache, qu'il protesta de ne cesser iamais d'en faire perquisition, iusqu'a ce qu'il l'eust trouuee, pour u'auoir oncques ouy parler de chose si digne d'admiration ; et la dessus ils prindrent conge les vns des autres. Du logis de ce Medecin le Tartare mena le Polonois voir son frere, qu'il n'auoit pas encores visite depuis son retour, lequel receut vne ioye indicible, ayant recogneu son bon amy, et Medecin tout ensemble, et s'estant informs de luy du suject de son voyage, luy fit entendre que c'estoit pour composer de la rancon d'vne sienne pauure parente qui estoit captiue entre les mains de son frere, lequel demandoit six mine squins pour elle et pour son petit enfant, jacoit qu'ils n'eussent pas vaillant le quart de ceste somme, de sort qu'il voyoit bien qu'il seroit contrainct de s'en retourner sans rien faire. Alors le Tartare qui auoit este guary, dit a son frere, qu'il le prioit de contenter en ce qu'il pourroit son bon Medecin, auquel it estoit infiniment oblige, pour l'auoir si bien guary; ce qui fut cause que sondit frere se relascha a trois mille squins, a quoy la rancon de la Dame captiue fut arrestee sur le champ, dont le fidele Agent donna promptement auis au Prince Charles, frere du Prince Correcky, lequel luy enuoya ceste somme conuenue le plus diligemment qu'il luy fat pos- adech care tine de natura si colOrea aerulm; in alit patrulea era asiediate igneele, adech, acele ce semena a ave mat multu din colorea si stralucirea foculut, precumtt Escarbuclele, si acele care nu se mitt sea acele ce impedeca topirea prin foci, precuma Pantharba, despre care Eliodorti vorbesce in istoria sa Etiopica, spunenda cuma frumosa Chariclea s'a servita cu ea la marea sa nevoid, precwna si principesa Korecki la a sa. Si in fine tote petrele planetare, adeca care tragu lustrultt si proprietatea lora speciale din unele din planete, era asiediate dupti ordinea in care Astrologii asiedia planetele sub firmaments, ceea ce era forte industriosa si plticutu la vedere. Dar dupa ce s'ati cautatu si s'ati esaminatu tote cu deamenuntulti, patra aceea attatt de dorita si stimath de mediculu araba nu se gasi, si fu atatti de nectijitil in catti jurtt ca nu va inceta nici °data de a o chuth, Oita va gasi-o, finula ca n'a mai auditu inch vorbindu-se despre unti lucru aka de admirabilii. Dupe acestea 'si luara dioa blind unit dela altil. Dela casa medicului, Tatarula duse pe Polona sa vedia pe frate -sett, pe care nu-ltt visitase de candtt se intorsese, carele 'lu priimi cu o bucuria nespusk recunoscenda pe bunula sett amid' si medics totdeodata. Acesta intrebandu-la despre motivulti caletoriei sale, Polonula 'I spuse ea a venita ca sa compunh' rescumperarea unei biete rude a sa ce era roba la frate -sett, ca acesta cerea siese mil galbini pentru ea si pentru copilulu et, eh et nu avea mci a patra parte din acesta soma, si cii se vedea nevoitti a se intorce rani a face ceva. Atunci Tatarula care se vindecase dise fratelui sea ca-la roga sa multiamesca pe cart va pute pe bunulti sett medico, caruia '1 era pre-multu indatoratk fiinda ca 'la vindecase asia de bine. Acesta rughminte filch ca numitula frate scadift inch trel mil galbini, si astfelu desprig,ubirea darnel captive se determine de indata. Credinciosulti Agenta atunci dete de scire curenda Principelta Carla, fratele Jul Korecki, carele-I tramiSe suma pentru care se tocmise egg, Sc putu mai curendil ; si astfelu Principesa cu ropilulu sea scapara din servitute Si se intorsera in 15 114 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE Bible; et ainsi furent la Princesse et son petit enfant rachetez de captiuite, et remenez en leur pays de Pologne, par leur fidele soliciteur. Au reste, ceste Dame ne fut pas plustost arriuee a son pays qu'elle depescha homme expres vers le Prince, auquel elle escriuit la lettre suyuante, a la suitte de laquelle nous auons insere la responce. CHAPITRE LXIX. LETTRE DE LA PRINCESSE CORRECKY, ESCRITE DEPUIS SA DELIURANCE A SON MARY, ENCORE CAPTIF. Si le vray Dieu me vouloit permettre (mon tres-cher Seigneur et Espoux) qu'au lieu que la fabuleuse antiquite feignoit que Jupiter s'estoit autresfois change en pluye d'or, pour se glisser au tracers de la tour qui retenoit sans cause la belle Dana sa bien-aymee, ie me peusse toute resoudre et liquefier en pleurs, et les faire porter sur l'aille de mes souspirs dans la geole noire qui vows detient injustement, ie le ferois volontiers, et ne me reuancherois pas encore suffisanzment des particulieres obligations que ie vous ay, pour auoir dans vos liens si soigneusement procure ma liberte. Mais ne pouuant, a mon grand regret, vous enuoyer autre chose que des paroles d'vne persone my-morte en consideration des afflictions de la vostre, et de laquelle l'esprit est plus captif qu'il ne fut iamais: receuez s'il vous plaist, dans ce papier tout lane de mes larmes, mes dereglees et vagantes conceptions, qui sont telles,. que quand ie viens a penser que vous mon liberateur et mary, estes encore dans les ceps, et que moy chetiue, qui parauanture vous ay cause ce malheur, suis en nostre commun pays de retour auec nostre fils unique, ie suis confuse en moy-mesnze, et ressens plus de yesnes en mon ame, que ie n'esprouuay iamais de douleurs en mon corps pendant ma captiuite. Si bien que taut s'en faut que ma deliurance Wait apporte quelque repos, qu'au contraire elle me sert comme de nouuelle matiere pour entretenir et augmenter les soings bruslans, qui de four et de tiera for il in Polonia , prin credinciosula lora solicitatorii. Dar nest& dams abia, ajunse in tiera sa, si trimise nal omit inadinsil la Principele cu scrisoria urmatoria, dupes, care ama trecuta si respunsula mat la vale. CAPU LXIX. SCRISORIA PRINCIPESEI KORECKI, SCRISA DUPA CE A SCAPATU DIN ROBIA CATRA BARBATULU SEU INCA ROBU. Daces- adsveratulti Dzonnediet mi-ar permute, pre-scumpult met Donznii si soeiii ! pre- cumti anticitatea fabulosci credea ca Joie se schimbase odiniorci in piaci de aura ca sit se strcicore in tturnult uncle era inchisci frumosa Danae pre-ittbita sa, sit me potu topI in lacrime si sit le rcipedt pe aripele suspinelort mele la inchisoria negra in care cu nedreptult to afli inthiszi, ash's' face-o cu placere si totti nu m'asiti plciti incci indestult de obligatiunile particulare cu care-ti sunt datoria, pentru ca din lanciwrile in care te afli ai ingrigitt a -mi procures libertatea. Dar nepute'zidt, cu marea mea parere de reit, a-ti trimite altu ceva de ccitt vorbele unei persone jumetate morte in consideratiunea necazurilort tale, si cat cares spiritt este mai robes' de aita totdeauna, priimesce, te rout, in acesta charthiii spcilatci de lacrimele mole neregulatele si rateicitele mole conceptiuni, care sunt astfeliuc inecitti eclat 'nzi vine sit me gcindesal cei tu, liberatorult si consortele met, esci incci in inchisorici, si cei et, debila, care din intemplare ti-a causatt acestei nefericire, m'am intoret in tiera nOstrci comuna cu unicula nostru flit, me turburt si sinstit mai multit necazt in ininza mea de ccitti durerea eats a suferitii corpult met in timpult robiei ; asia in aitt scaparea nzea in beet sit -mi procure vre unit repaosu, din contra 'ml serve de nktci materici de a intretine si a immulti grigele ardietOrie care dioa si noptea consume/ Si suedes din urmit alit m6duvel mele. Dar uncle BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 115 nuict consument ce qui reste d'humide radical en mes moltelles. Mais oil me porte mon affliction? Cest bien loing (mon cher Espoux) d'effectuer ce que auois propose en prenant la plume, scauoir, de vous tracer quelque sorte de consolation, laquelle ne pouwant faire issir de moy, qui ne suis qu'vn pur sujet de misere, en quelque estat et lieu que ie me trouue, ii faut que ie l'emprunte de ce cher gage qui me reste de vous, que j'ay fait baptizer depuis pen du nom de Theodoze ou Corban scion les Hebreux, qui luy est d'autant plus propre, que c'est vn vray don de Dieu, soit que l'on considere le temps auquel it a etc conceit, et les merueilles que la diuine bonte a desia fait paroistre en sa personne, soit qu'on jette seulement Poeil sur son visage enfantin, qui est si beau et si clair, que l'on diroit ale voir, qu'il seroit ysst6 du Soleil, comme on a escrit du diuin Achille, et du fidele Theagene, dont ie lis quelques fois les histoires, pour tromper, ou destremper plustost les amertuntes de mes ennugs. Fasse done le Ciel que comme vous attez desia acquis autant de gloire que le premier de ceux-la par vostre valour, volts receuiez, apres taut d'accidens et de peines, autant de contentement qu'eut enfin le dernier, ayant este non seulement deliure des prisons, mail rendu et conjoint par mariage a sa belle et vertueuse Chariclea, pour passer, comme its firent, lc reste de nos jours auec nostre comma?, Surjon, jouyssans des plaisirs que les fideles Espoux scauent recueillir dans laws paisibles et gracieux menages. Ce que ie me promets deuoir acluenir quelque four, si la reuelation que fen ay eue en l'vn de mes extazes n'est illusoire: vous suppliant de vous entretenir tousiours, ainsi que ie faits, en ceste bonne esperance. ADIEU. CHAP1TRE LXX. RESPONCE DU PRINCE CORRECKY, ENCORE PRISONNIER, A SA FEMME, ESTANT EN LIBERTA. Si le vray Ittpiter auoit permis a mon Ange gardien de m'en leuer par l'vn de mes cheueux de ceste noire prison, comme fist autrefois vn des Prophetes pour porter le repels a me duce intristarea mea? Departe sunt, scumpuld melt sociii, de a pune in lucrare ceea ce -mt propusesem candil am tomtit pena, adecd, de a ve adresa vre o consolatiune, pe care neputend'o da din parte-mi, care nu sunt de ccitg unoi curatg subieptg, de miserici, in art, ce stare si locti on'asig afla, catci set o imprumutd dela aceld scumpti odor ce mi-arentasti dela tine, pe care Pamg botezatti puttendui numele Teodosig seg Corband dupd Evrei, nume ce-i convine cu atcitoi mai multd, pentru cd este und adeveratg darti aid loci Dumnedied, sod in privirea timpulta, ccinclg a fostg conceputd si a minunilorg ce bunetatea divind a aretatti catrd persona sa, sett in privirea trcisurilorg chipulut sell, ce este ateitg de fruntosti si de setting, in ccitti vediendu-lg cinema ar dice cd se trage din Sore, precumg s'a scristi despre divinulll Achile si despre credinciosulg Theagene, ale atrord istorie le citescg cote o data, pentru ca sd insielll seal sd domolesed am'dreciunile necazurilorg mete. Emit dar Cerulg ca precumil at ccipetatti pcinci acuona atdta glorid, cdtd si celll dntdiii din et prin vitejiele tale, sd capett, dupd (chile nenorociri si necaturi, tote dale multicimirt pre ate a avutd celg din urmd, carele nu numal cd a scdpatti din inchisort, clan s'a si insocitti prin aiscitorici en frumosa si virtuosa sa Chariclea, pentru ca set petrecemg, ea ei, restuld dilelord nostre impreunci en copiluld nostru, bucurcindu-ne de plcicerile care socii, cot credinciost scid sd culefici in cciscitoriele lord cele pacifice si gratiose. Acosta spent' cd o sd se reali- seze intr'o di, daat visiunea ce am avutot in una din estasele mole nu va fi illusorid. RuADIO. gdndu-te a fi totdeauna, ca mine, in acestd bond sperantid. CAPU LXX. RESPUNSULU PRINCIPELUI KORECKI, INCA ROBU, CATRA SOCIA SA, CARE S'A LIBERATU. Dacci adeveratuld Joe ar fi permisa Angerulut met pcizitorig ca sd me" ridice de und pent alit capulut meg din aceVii inchisOrici negrci, precamii odiniord s'a facutii cu anutli din 116 TESATTEU DE MONUMENTE ISTORICE Daniel, et qu'il me transportast pres de vous, pour y denteurer seulement vat ioter, o ma there nzoitie, ie me repaistrois, ce me semble, non d'vn metz corporel, mais outs bien de ceste claire rosee que vous faites sans cesse distiller de vos beaux yeux, comme de deux viues sources, en ma consideration; laquelle rosee ne me seroit pas mans agreable que l'ambrosie que la fille de lunon, Hebe, auoit en garde polo en seruir les Dieux, auant qu'elle se fust imprudemment laisse tontber et respandu ceste diuine liqueur : Mais ne meritant pas que tant d'heur m'arriue, it fact que ie me contente de ces deuces larmes dent auez arrose si fort vos lettres, que i'ay cu grand peine a y recognoistre vos belles, mais trop melancholiques conceptions ; lesquelles ie vous prie en tattle affection de temperer, et de croire que depuis que i'ay scat vostre deliurance, ie ne pense quasi plus estre captif, et coanmencerois a conceuoir quelque bonne esperance de ma liberte, si vous vouliez employer non vos pleurs, qui ne font que ternir vostre beau feint, mais vos prieres et souspirs, pour implorer auec moy l'ayde dta Tout-puis- sant, duquel la main n'est point racourcie pour me deliurer quand it luy plaira, de mes affreuzes prisons, plus veritablement que ne fut autrefois Thesee du labyrinthe du Roy Minos, a l'ayde du fits d'Ariadne. Que si le Ciel me combloit quelque four de tant d'heur, et que ie me pelisse reuoire encore vne fois reuny auec vous (6 ma fidele Ariadne) et ce cher enfant que iudicieusement vous auez fait nommer Theodose, ou Dieu -donne : iamais aucune consideration ne m'en separeroit, deussay-je me desguiser en habit de femme, ainsi que fit le pretax Achile, pour passer le reste de nos iours en ceste triple vnion et tranquilite d'esprit, a l'imitation de ces deux fameux Amants Theagene et Chariclea, dont vous faites mention par vos agreables lettres, les afflictions et souffrances desquels ne furent iamais a coinparer aux nostres, ny les douccurs aussi que nous spurious bien recueillir et sauourer apres tant d'amertume.s, si l'exercice nous en estoit permis, voulant croire quc la revelation que vous en auez eiie ne sera point mine, ains plustost qu'elle est infaillible, comme procedante de l'Auteur de toes biens, en la volonte duquel ie me con fie, et resigne entierement. ADIEU. Profeti pentru ca sd ducd de mcincare lui Daniilet, si sd me transporte ldngei tine ca set stag' numat o di, o pre-scumpa mea fume:tate, m'asid inclestulet, mi se pare, nu numai de o pleicere trupescit dar si de acea limpede rouci care fad sd cadet' neincetatti din frumosii te', ochi, ca din aotte sorginti vile in consideratiunea mea ; care roux mi-ar place ca si ambrosia pe care Ilebe, fiica Itozonel, o peizia ca sd o tome Dieilord, innainte de a eel de ca o nesocotitd si a versa acestd divind beuturci. Dar nenteritcindd ca sd -mi vind atdta fericire, card sd me multicIntescii cu dulcile lacrinte cu care c% stropitig atcittl de multti scrisorile tale, in &it'd cu greet am pututd recunosce fruntosele, dar pre-inelancolicele tale conceptiuni, pe care to rogit forte ca sei le domolesci, si sei credi cei de ccinclig am aflatii despre mdintuirea ta, nu mat cuyetei cei sunt rolt, si asia incepe a spera la libertatea mea, dacd ai vo'i sd intrebuintiezi, nu lacrimele care taunica vescediescit frumosa ta facia, ci rugdciunile si suspinele, pentru ca sd implori impreund cu mine ajutoriuli celui a Totti-putinte, alit ectruia bracid nu s'a scurtatti pentru ca sei me paid nad ccindei va vol din, cumplitele mete inchisort, mai positivti de cumit a sccipatti Tesett din Labirintuld Begelta Minos, prin ajutoriuld fiiului Ariadnet. Dacd Ceriulu m'ar cultnina vre odatei cu atdta fericire, ca sei me mai, yedid odatd cm tine, o credinciosa mea Ariadne, si cu pre-iubituld copilii pe care cu multcl intieleptiune l' at Ituntitti Teodositi, sett de-Ddied -datti, nici odatei dupei nici o consideratiune nu m'asid mai despdrti, chiarti de m'asid schimbet in vestminte de muiere, ca vitezulei Achille, ca sd petrecenut restulu dilelord nostre in intreita unire si linisce de spiritei, in care petrece4 faimosii amanti Teagene, si Chariclea, dcspre cari vorbesct in pleicutele tale scrisort, ale cdrora necazurt si suferintie nu se pottl asemenet nici odatei cu ale nostre, dar nid mealtiatnirile ce anut sal sci: gustcimil dupei atdte ameireciunt, dacd esercitiulti ne ar fi fostd permisd, voincla a crede cei visiunea ce ai avut'o nu va fi desiertel, ci infalibilci, ca una ce a provenitd dela Autoruld tutor bunurilord, in a ceiruia bunetate me incredd si me lases at totuld. Arno 1 BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 117 CHAPITRE LXXI. La description du lieu o'i le Prince Correcky estoit prisonnier, et comme le Turc ne le vonlul mettre a rancon, redoutant sa valeur. REUENONS maintenant au Prince Correcky, pour voir de quelle facon it fut en fin deHurd des prisons Noires, oil le Turc l'auoit confine pour toute sa vie. Nous auons cy deuant dit, que lors que ce Prince fut emmen6 par Skinder Bacha, a Constantinople, le grand Seigneur en recent vn extreme contentement, pour estre estime mesme par ses ennemis, pour l'vn des plus valeureux et redoutez Princes de la Chrestiente, en consideration dequoy it fut enuoye prisonnier, et confine aux tours de la Mer Noire, qui soot a cinq Relies de Constantinople, lieu destine pour la garde des prisonniers de grande importance, tel que cestuy-cy. On le reserra auec vn Capitaine Francois, nomme Rigaut, dans vne petite chambre qui estoit au plus haute estage de l'vne de ces Tours, en laquelle chambre it y auoit vne fenestre assez ample pour y passer vn homme, et toutesfois n'estoit aucunement barree, dautant que la hauteur du lieu le rendoit hors de tout soupcon: Ce Prince ne manqua pas d'estre solicite de la part du Turc, de se faire Renegat, aussi bien que les Princes Alexandre, et Bougdan, ses beaux freres, a quoy it resista courageusement, se resoluant de mourir plustost en ceste facheuse captiuite, que de commettre vn acte si lathe contre Dieu, et sa conscience. Ce qu'ayant este sceu par le Roy de Pologne, cela l'esmeut d'en auoir compassion, et fut cause qu'il escriuit a l'Ambassadeur de France, et le pria de tacker de faire mettre a rancon cc Prince, pour le retirer de captiuite, a quelque prix que ce fust; ce que ledit Ambassadeur n'oza entreprendre, encores qu'il l'eust bien desire, d'autant qu'il n'en auoit este chargé du Roy son maistre. L'Ambassadeur de l'Empereur y fit tout son possible, scachant combien la liberte de ce Prince pourroit encores seruir a la Chrestiente: pour lesquelles conCAPU LXXI. Descriptiunea loczclaci, uncle Principele Korecki era robe, si alma Turculu nu vol sa-la Fund la rescumperare, temendu-se de vitejia sa. Sa, ne intOrcema acuma la principele Korecki, ca sa vedemit cumil in fine a scapata din in- chisorile cele Negre unde Turculii 'In osindise pentru tote vietia. Am mai spusii Ca, candu Principele acesta a fostii dusti de Skinder Basia la Constantinopole, Sultanula s'a bucuratii for- te, tiinda ca acesta era stimata thiara de inimicii set ca unulti din cei mai viteji barbati de resbela dintre Principil Crestinetatii. Pentru acesta, ela a lostti trimisa serva Si inchisil in Turnurile Marei Negre, care sunt cinci lege departe de Costautinopole, loch destinatu pentru paza robilorit celora mai insemnati alma era acesta. 'La ghemuira impreuna cu nail Capitanit francesa, a nume Rigaut, intr'o camerutia ce era in gradulu cela mai de susu alit unuia din aceste Turnurl. Acea camera avea o ferestra destula de larga pentru ca sa treca unit omit prin ea, si nu avea nici o zabrea, fiinda ea innaltimea locului o scotea din on ce baPrincipele fd invitatit din partea Turcului sa se faca Renegatii, ca si Principil Alesandru si Bogdana, cumnatii lui, dar acesta a resistatit cu multit curagiii, decisa ca mai bine sa moil in asta trista captivitate, de catil sa comita unit actit atatii de lasiii incontra lut D-dieu si a consciintiei sale. Regele Poloniei, audindit de acesta, fa forte miscatu si compatimitort pentru sortea lui, in catti scrise Ambasadorului Franciei rugaminte ca sa midilocesca a regula rescumperarea acestui Principe, pentru ea sa-ld scota din captivitate, macart cu on ce pretiit. Numitulit Ambasadorit nu cuteza, sa intreprindia inca Mel o lucrare, de si avea tota placerea, fiinda ca nu fusese insarcinata de regele set. Ambasadorula Imperatului faca tau NM de midi-locirl, sciinda ca libertatea acestui Principe putea sa fia innuela. 118 TESAURU DE MONUMENTE 1STORICE siderations, le Turc n'y voulut aucunement entendre, de sorte que les amis de ce Prince perdirent toute esperance de le reuoir iamais hors de prison : mais c'est ordinairement en telles extremitez, que le Tout-puissant fait jolter les secrets ressorts de sa diuine prouidence, et qu'il donne de l'assistance aux siens, d'od ils ne la pouuoient aucunement preuoir ny espe- rer, ainsi qu'on peut remarquer en ce suject, autant qu'en aucun autre, dont les Histoires fassent mention. CHAPITRE LXXII. Comme vn nomnui Martin Secretaire du sieur de Sancy , Ambassadeur de France, eut la coynoissance d'vne Dame Podoliene et de sa fille captittes, de laquelle fille it deuint amoureux, et papa leur rancon, en esperance de l'espouser. IL y aouit au niesme temps vne Dame nommee Ludiuisca, laquelle auoit este enleuee en Podolie, auec vne sienne fille forte belle, et aagee de dixsept a dixhuict ans seulement, et encores vne seruante de leurs suitte par des Tartares, qui les auoient vendues toutes trois en la vine de Caphet a un Turc, faisant ordinairement de tels trafficqs , et les auoit depuis amenees a Constantinople pour les reuendre et en tirer profit. Ceste Dame qui estoit Chrestienne, n'ayant eu aucunes nouuelles de son mary , par l'espace de neuf mois, s'auisa vn lour de se faire conduire auec sa fille et seruante, a l'hostel de l'Ambassadeur de France, qui estoit a, Pera, afin d'implorer son secours, et de ley cyder a se redimer, comme it a faict a plu- sieurs autres pendant son Ambassade : La elle fut veue de bonheur par vn nomme Martin Parisien, et Secretaire du dict Ambassadeur, lequel Secretaire s'estant curieusement enquis de ces Dames du suject qui les menoit, et de leur condition, fut aussi-tost touché de compassion, et d'amour enuers ces Dames, et leur promit de s'employer fort volontiers pour elles en tout ce qui luy seroit possible ; et depuis les estant alle visiter par diuerses fois , son ca, multu folositeria pentru crestinetate. Dar tocmai pentru aceste consideratiuni, Turculd nu vol sa, se induplece, in dad mica Principelui perdu& onl ce sperantia de a-lit vede scosti din inchisoria. Ins& chiaru in a sia impregiurari estreme, celti a Totd-Putinte jeca secretele u- nelte ale divine; sale provedintie, si tramite ajutoriti la a seI, tocmai de acolo de unde nu prevedd nici spera ceva, precumti se pote observa in acesta impregiurare, preening si in al tele despre care istoricil fad' mentiune. CAPU LXXII. Cumii unulti Juanita Martinet' secretariti alii domnultd de Sacy, Ambasadorulii Franciel, avi cunoscintia unel dame Podoliene si a flied, sale robe, de care faki inamorandu-se, plan rescumperarea lore, in sperantici de a o SE afla in acelesi inchisori o Dama numita Ludovica, pe care o prinsesera rob& in Podolia, impreuna cu o fata a sa pre-frumosh, in etate ca de siepte-sprediece, optd-sprediece ant, si hid o servitOria a lora. Tataril ce le-ad fostd robittl, le vendusera pe eke trele in orasiuld Caphet la and Turcti, carele faced, asemine comercid, si care le adusese la Constantinopole ca sa le revenda si sa castige ceva. Acesta Dania, care era cresting, neavendit nici o scire despre sociulti el in curse de none luni , avid idea a se duce half() di impreuna cu fiia-sa si cu serviteria, la oteluld Ambasadorulul Franciel, carele era la Pera, ca sa implore ajutoriuld see, si sa-I ajute a se rescumpera, precumil facuse si cu alte persOne in timpulg ambasadei sale. Acolo din fericire o vedid unii Parisiand numitii Martinu, carele era secretariti alit Ambahadoruhu; acesta atiandu despre motivulti ce le aduse acolo, preening si despre conditiunea lord, fd cuprinsu indata de compatimire si de amore pentru ele, si le promise a se pune la servitiulu lord pentru tote ce 1-ar fi prin putintia. Dupa, aceea mergendti ca sa BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 119 affection s'augmenta de telle sorte, qu'il se resolut de porter parole a la mere , que si elle luy vouloit promettre de luy faire espouser sa fille, et que ladite fille y voulust aussi condescendre, it s'efforceroit de les retirer de captivite, encores que le Turc demandast trois mille escus pour leur rangon. Ce que les dictes Dame ayant tres-volontiers accorde , et mesmes donne leur promesse par escrit au Secretaire ; it composa auec le Turc de leur rangon , h deux mille cinq tens escus, et peu de jours apres, it renuoya ces Dames auec leur seruante, et conduite en leur pays , oil estans arriuees , et ayans fait entendre a leurs parens de quelle fagon dies auoient este retirees de leur captiuite, par ce Secretaire de l'Ambassadeur de France, a la charge et condition dudit manage conuenu entre eux : le pee de la fille ne trouua pas bon ce mariage, d'autant que Martin n'estoit pas noble, et qu'il n'auoit assez de biens pour entretenir sa fille scion sa qualite. Dont la mere donna aduis a Martin quelque temps apres, protestant qu'il ne tenoit nullement a elle, ains seulement a son mary : et quant a l'argent qu'il auoit fourny pour leur rangon , on luy feroit tenir s'il vouloit a Constantinople, auec l'interest. CHAPITRE LXXIII. LETTRE DU SIEVR MARTIN A SA MAISTRESSE, APRES AUOIR ENTENDU PAR CELLES DE SA MERE LES DIFFICULTEZ QU'ON LUY FAISOIT DE CONSENTIR SON MARIAGE, DEPUIS QU'ELLES FURENT DELIUREES, ET DE RETOUR EN LEUR PAYS. Comae it m'est du tout impossible de vous representer la moindre partie des joyes que Pay ressenties en mon oeur, lors que i'ay entendu par les lettres de Madame vostre mere, l'heureux succeo de vostre voyage (o ma there Julia) aussi it me seroit ties-difficile de vous pouuoir exprimer combien i'ay recut d'ennuy et de trouble en mon ame, ayant yea a la suitte, qu'au lieu de me comfier a vous alley trouicer pour accomplir nostre mariage, on se sert de pretextes du tout impertinents pour rendre nos promesses illusoires, violant tout en- le visiteze de cateva orl, afectiunea sa crescd atatti de multi, in catil s'a decisd a adresh cuventulu chted, muma, si a-I spune ca dach-1 promite a-I da pe tiid-sa de sogia, si dad, si ea va consimti, eld 'si va pune silintia a le scaph din captivitate, de si Turculd cereh trei mit de scude pentru rescumperarea lord. A.cestd, propunere primind'o damele cu bucuria, si audit secretariulul promisiunea lord chiard in scrisu, eh"' se intielese cu Turculti si, cu doue mii duct sate de scudo terming rescumperarea loru. Duph pugine dile, aceste dame impreunh cu servitoria, intorcendu-se in tidra lord, spusera rudelord lord mind au scapatil din servitute prin secretariulu Ambasadorulul Franciel, precumd si conditiunea de chsatoria in care se invoira. Tattild fetel nu an cu tale acesth chsatoria, in privire ca Martina nu era Nobild, si nici ayea destuld, stare ca sa intretinh pe fiica-sa duph calitatea sa. Dupa, acesta, muma peste pugind timed wise lui Martina, protestandd ca acesth afacere nu depinde de ea, ci numal de sogiulu sett; si chtd despre banii ce eld dedese pentru rescumperarea lord, puteit sa-I triedtih la Constautinopole, cu dobenda lord. CAPU LXXIII SCRISORIA DOMNULUI MARTINU CATRA AMANTA SA. DUPA CE A INTIELESU DIN SCRISORILE MU- MEI SALE DIFICULTATILE CE-I FACEA DE A CONSIMTi LA CASATORIA SA, DUPA CE ELE AU SCAPATU SI S'AU INTURNATU IN TIERA LORU. Pre ccitii 'ml este cu neputintiei a-ti descrie cea mai mica parte din bucuriele ce am resimfitif, in inima mea aficindii din scrisorile Domnei mumel Dtale, fericitulti sucesii alza ccilcitoriei vostre, o scumpa mea Julia! pre atcita mi-ar fi pre-grmi a-ti putt esprime ceitti m'am superatil si m'am turburatit in inima mea, vediendii in cele din urnui, ca in loch sa nee vediti chiematii ca sei viii pentru ca sa facenui cciscitoria nosh* vedia din contra niscarl preteste forte impertinente spre a face promisiunile nostre illusorie, violcindu totdeodatei ere 120 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE semble lafoy dont i'estimois les auoir si bien cimentees qu'elles seroient du tout initiolables Ces beaux pretextes sont, Que monsieur vostre pere, et quelques autres de vos plus proches parens, ayans sgeu que ie n'estois d'extraction noble, et que ie n'auois asset de biens pour vous entretenir scion vostre qualite, ids ne pouuoient aucunentent agreer, ny consentir nos conventions reciproques, qu'ils reprouvent aussi pour auoir este faites sans leur consentement, pour a gutty satin faire du mesme ordre, ie dis, qu'encores que ie ne sois issu de parents nobles d'extraction, toutesfois que la vraye Noblesse consistant principalement en la vertu: ces miens parens ne peuvent estre tenses ignobles, mon deffunct pere ayant eu cet honneur d'estre .11tedecin du Roy Henry le Gland, corium estant estinte pour l'vn des premiers de son siecle en ceste profession honorable, en laquelle it a rendu taut de beaux effects de sa science, qu'il nest ,heure au four qu'il ne soit regrette, non settlement du common, mais des Princes et plus qualifies Seigneurs de France: A. quoy ie ne pense pas auoir desroge en la qualite que i'ay cue pres Monseigneur de Sancy, Ambassadewr en Leuant, qui me donna premierement vostre cognoissance, et alto lequel i'ay gaigne par mon industrie dequoy vous rachepter d'esclauage; par lequel acte ie puis dire sans reproche, vous auoir tesmoigne que i'ay le coeur noble et assis en bon lieu, ayant scruy a vostre mere de ce que deuoit faire vn fidele 'nary, et a vous (ma chore Maistresse) de ce que la nature obligeoit vn pere, non tel que le vostre a la verite, qui vous a laissee l'espace de neuf 2nois en captiuite sans vous ratheter, quoy qu'il en eust les nzoycns; C'est pourquoy it luy est fort mat scant d'opposer ses grands biens a mes petites facultez, puis que les Liens ne meritent d'estre ainsi appelles, ains plustost maux, estant entre les mains de personnes qui n'en sgauent pas bien user, principalentent en telles et si vrgents necessitez : Pay monstre an contraire, que ie faits pen d'estat de l'or et de l'argent, quand ie trouue occasion de les employer en quelque acte genereux et charitable. Or ne pouuois ie pas rencontrer iamais vn meilleur subject pour pratiquer ceste vertu que le vostre, Lien qu'il semble que Von recherche auiourdhuy toutes sortes de moyens pour me frustrer du fruict que ie Wen promettois, qui ne consiste pas a In'aquerir de plus grandes possessions que celles que i'ay: mais seulement do iouyr a iamais dintia en care le cimentaseml Wahl de bine in call le credeaml inviolabile. Aceste frumose preteste sunt, ca Domnull tatcill Dtale, si cati-va din rudele cede mai apropiate, aflandii ca n'asizc fi de vitid nobila si ca n'asiii ave destuld avere pentru ca ses to intretinii dupd calitatea Dtale, n'arii voi nice de cum( sci priimeseci ni u sci consimtd conventiumile nostre reciproce, si pe langcl acesta, cci sic fostl fcicute farce consimtiententull lord. Pentru ca sci respundit dupd aceeasi ordine, died ca de si nu me tragic din rude de nobile vitid, de si adeverata nobletid costa mai at senzci in virtute, totusi pdrintii mei nu se potti socoti ca nenobill, eci-ei rtposatull tatalii meal a avutti onOrea a fi Medicull .Regelui Enrich cell mare, ca ell era consideratii ca unull din omenii eel mart al seclulul sea in acesta onorabile profesiune, in care prin sciintia sa a fdcutd frumose lucruri, astfell in ccitl dioa si noptea '11 tanguesel nu num) poporulu, dar si Principil, si cei mai insemnati Nobili ai Franciei. Pe lcingd acestea, tread ca nu nt'am abdtutd din datoriele melt in postulti ce am pe langcl domnull de Saoy, Ambasadorull din Levantl, prin carele am facial mai antciil cunoscintia Dvostrci, si pe kiwi care am ccistigatti prin talentull melt midi-lOcele ca sd ye rescumperti din sclavia; si prim acesta faptd, potzi sci died farce a me lauda sell a me mcindri, v'am doveditd cci am inima nobile si bine asiediata, cci-ci am fdcutd pentru mama Dtale ceea ce ar fi fdcutd and sogil cedinciosei, si pentru Dta, scumpa mea amantci, ceea ce natura obliges pe Una pdrinte, in adeverii mu ca aid dtale, carele to -a lcisatti none luni in robid, cu tote al avea midi-lOce ca sci to rescunzpere ; pentru acesta credl cci-i siede forte red ca ses opund averile sale cede marl facultatiloru mele celord mice, fiindl ca averile nu merits a se Mani astfelil precatl se afia in. mainele unord persone care mu scil ses to intrebuintieze, mat aleszi in necessitdtt &all de urginti, era el din contra am demustratd ca me uitti pre-puginii la aura si la argintti, canal ficisesel ocasiune a le intrebuintia intr'o faptcl gencrosci si caritabile. Asia-dar, eu nu puteam gdsi nici °data pentru ca sci punii in in- BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE KOLDAUIE 121 auec yowl (ma belle Ittlia) des fruicts d'un saint et chaste Hymenee, auec le contentement et la bienvueillance de toes ceux a qui vous appartenez : car si i'eusse eu autre intention, vous scauez et vostre mere aussi, qu'il estoit en moy de m'asseurer en telle sorte, qu'il n'eust pas etc au pouuoir de vostre pere d'y mettre empechement, ny de vostre mere de s'en despartir, ny de vous mesnws de vous en desgager: mais ayant prefers l'honneur et le respect a mon propre contentement, et a mes asseurances imfaillibles, is me voy aniourcthwsp reduit a ce point, dont vn autre moitzs scrupuleux se repentiroit, lest assauoir, de n'attoir commence par l'execution, dest l'vne des considerations que vostre pere et vos autres parens eleuroient auoir pour m'aymer, oyant que ie les ay respectez auant que les cognoistre : e'est aussi ce qui vous oblige (ma belle) a m'aymer dauantage que la liberte mesme que ie vows ay aeguise si volontiers, car commie ie vous ay recogneue tres-prudente, votes deuce renwttre sou?tent en vostre imagination, que ie vous ay cordialement et sinceremcn t aylnee, puffs que i'ay eu tant de soing, non seulement de vostre corps, qui pouuoit estre a toute heure force, scion les moutlemens du Ture, qui vous tenoit captiu e: mais qui plus est, ie n'ay pas voulu que .Dieu, ny les hommes vous peussent reprocher, non plus qu'et moy, d'attoir manqué en vn seul point, ie ne diray pas de la conscience, mais de la bien-seance; de sorte que s'il faut que pour vous auoir este trop loyal, ie doiue ressentir les effects dyne si desloyalle ingratitude, i'auray suject d'esperer que le Ciel m'en vengera tost ou tard, non pas de vous (ma fidele) qui perseuerez constamment en vostre affection, ainsi que i'ay apris par les mesmes lettres, mais de ces ions parens, qui n'ayans eu aueun soing de vous deliurer de captivity, s'efforcent de m'y confiner a iamais, ne pouvant estre libre qu'en iouissant auec vous de laliberte vsitee entre deux fideles et bien affectionnez espoux. ADIEU. crare acestd virtute o persend mai bun de cdhi von, de si vedii cd astddi se cautd tea feliuld de midi-loce ca sd mi se rcipeseci fruptuld ce-mi propuneam, care nu consists cdpdta posesiuni mad man de catii acele ce ant, ci numai de a me bucura pentru totdectuna impreund cu dta, (frumosa Inca India) de fruptele unet sante si caste cdscitorie, cu consimtiementuld si buna-vointici a tuturord celord ce te azi ; eci-ci de aveam o and intentiune, dta si mama dtale sciti, cd erain liberd a me asigwra de astfeliti, in ccitd nnn as fi foshi in putintia, tatcilui dtale de a pune vre o pedicci, nice a mumei dtale de a se desists, laid a dtale de a to desface: dar preferindzi onorea si respectuld catra chiard multidmirea mea si catntd asigurdrile mole infalibile, astddi nzc vedid reditsd la puntulti acela, in ecitil und altazi mai purind scrupuloszi s'ar A edilei, adecd pentru cd n'a incepuld etc punerea in lucrare. Acosta este o consideration care tateild dtale si ceklalte rude treIntia s'o aibd pentru ca sd mte iubescei, vediendzi cd respectatd innainte de ct-1, cunosce: acesta asemine trebue sd te ob- lige si pe dta, frumosa mea, ca sd nzc iubesci mat multzi de ceitti Miami libertatea ce ti-am deo cu attita bunci-vointid, cd-ci precuntli adese trebue sit -ti inchipuesci cd te-am iubitti en cordialitate si cu sinceritate, pentru cd amii avithi atata gripe nu nuntai pentru conserectrea corpului dtale, carele in told ora pitted ft sfortiatd, dupd vointia Turcitlui ce to avea rad; dar ce e mai multd, eft n'am voitei ca D-died sea onzenii sd -ft pout impute, (kale sed mie de a fi ceacatti in vrc and puntd, nu void dice consciintia dar bunt cuviinhe i; in ccitd dacd ar trebui ca pentru lealitatea mea sei resinditi efeptelo unit ingratitudine atdtii de pucinii leale, semi aye motive ca sd sperti cet ecriuld curendd sod mai tardid nze va resbuna, nu asupra dtale, credinciesa mea, care stdruesel C26 constantid in afectiunea dtale, precumii am tntklesii din acelesi scrisori, ci asupra acelord Lune rude, care dupd ce n'ati (mufti grz. pea a te secipa din robid, se silescd a me relega si a nu ft nici odatd liberdspre a me intcuret impreund cu dta de libertatea usitatd imtre dot soot credinciosi si afectionati. Arno. 16 122 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE CHAPITRE LXXIIII. RESPONCE DE IULIA, A MARTIN SON SERUITEUR. MONSIEUR, ie recognois ingenuement que vous auez trey juste occasion de vous plaindre des traverses que l'on vous donne, pour empecher l'accomplissement des pronzesses que ma tres- honoree mere et moy vous auons faites, lors que nous estions encor en la captiuite du Turc, et que nous vous auons depuis nostre liberte plusieurs fois reiterees et con firmees de sermens solemnels. Mais vous n'auez iusque icy suject d'accuser celles qui out ressenty principalement les effects de vostre charitable secours, ny d'ingratitude, ny de perfidie, ayant peu voir par les lettres que vous awes receues, qu'il IM tient a ma mere, ny a moy aussi, que vous ne recueilliez le contentment que vous vous estes promis, et que vous auez a si bon tiltre me- rite, voire d'auantage que vous n'en pouuez attendre de nostre part. Le temps et la perseuerance facilitent bien souuent les Moses qui semblent les plus difficiles d'abord, et n'estes pas le premier Arrant qui a este traverse en telles occasions, et qui a surmonte par sa patience d'aussi grandes difficultez que celles que l'on oppose a vos desseins. Il est bien vray que mon pere at mes plus proches parens Wont voulu agreer encore nostre traicte de mariage, se fondans sur les raisons qui vous out este representees, n'ayans pas les ressentimens qu'ils deuroient auoir des obligations que vous auez acquises sur nous, qui s'esgallent a celles que la Nature leur a donnees sun moy. .Mais nous esperons qu'auec le temps nous les pourrows flechir, taut par nos prieres, que par nos larmes continuelles : at sur tout lors que mon pere cognoistra ma resolution, qui est telle, que i'espouserois plustost le tembeau, que de vous fausser la foy promise, tant que vous perseuererez de vostre coste a m'aymer, ne m'arrestaut nullenzent a ces considerations humaines de vostre extraction, ny de vos moyens, estant tres-amplement satisfaite de l'vn et de l'autre, par les mesmes raisons que vous m'en auez deduites par vos lettres; car ie n'estime pas qu'il y ait homme au monde qui soit cloiie d'un comr plus noble, at plus genereux qua vous; et quant aux biers, ie me promets que vostre CAPU LXxim. RESPUNSULU IULIEI, CATRA MARTINET SERVITORULU El. DOMNULE, recunosca cu franchetia ca ai mare dreptate sic to tanguesei desprepiedecele ce intimpini, spre implinirea promisiunilora cepre-onorata mea mums si eei ti-anza data cicada ne aflame% in robia Turcului, si pe care le-amti repetita si le-amii confirmata Cu juraminte solemne in mai multe rcinduri chiarei dupe libertatea nostrci. Dar pe personele care as sim- caritabilelui dtale ajutoria nu ai ouventa a le acusa nici de ingratitudine, nici de perfidia, fiindic cei din scrisorile ce ai priimita ai pututil vede ca nu depinde nici dela mums -mea, nici dela mine, pedica de a gusts fericirea ce ti-ca promise, si care cu drepte tit1214 ai ozeritaro, precuma nici ajutorula cc ascepti din partea nostrci. Timpula si skintintia inlesnesca adeseori lucrurile ce de °data- pare a fi cele, mai grele ; si dta nu esci cell antciia amanhi carele a avuta pedeci in asemine ocasiuni, si carele prin ritbdare a invinsei greutciti asia de marl ca acele ce le opunei planurilorti dtale. Este pre-adeverata ca tatcilei meet si rudele cele mai de aprope n'ael voitu sa priimescci sues cascitoria nostra, fonddnduse pe cuvintele care ti-aei fosta aretate, ne vrenda a simti, obligatiunile ce ai ecipetata asupra nostril, si care sunt egale cu acele ce natura le-a data asupra mea. Dare spercinza cci cu timpula 'I vonta piste indupleca, atcita prin rugcimintele cats si prin lacrimele nostre neincetate: si mai alesI candy tatcila mea se va incredintia ca sent decisci mai curenda a me insoci cu mormentula de ccita a minti credintia promisci, preccita si dta vei starui in amorula dtale, fare a me opri nici de cuma de consideratiunile omenilorei asupra originei seei averei dtale, fiincla cu totula multiamita si de /ma si de alta, pentru acelesi cuvinte aretate prin serisoria dtale, ca-ci nze credei sa fie oriel pe lame dotatd ere o inimd mai nobile si mai getitiz efectele BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 123 bel esprit, et vos merites ne vous en laisseront iamais tenement despourueu, que vous n'en ayes tousiours a suffire, pour entretenir vne personne qui se sentira tout lc reste de sa vie asses heureuse, si elle a l'honneur d' estre vn iour vostre Espouse auec telle fortune qu'il plaira au Tout-puissant nous departir. ADIEU. CHAPITRE LXXV. Comment le Secretaire :Martin alla visiter le Prince Correck,y dans les prisons Noires, pour luy faire ses plaintes contre les Dames Podolienes, qu'il cognoissoit, et l'inu,ention qu'il trouuca de deliurer ce Prince, en esperance qu'il le secoureroit en son mariage. CET infortune Arrant fut comble d'ennuy et de tristesse et pour en faire ses doleances, et prendre conseil de ce qu'il deuoit faire, it fut visiter le Prince Correcky aux prisons noires, feignant d'y aller de la part de son maistre, et de luy porter argent, comme i1 auoit fait plusieurs fois ; auquel Prince ayaut fait entendre sa desconuenue, parce qu'il cognoissoit ces Podolienes, et auoit auparauant approuue la recherche que Martin auoit faite de ceste fille, it luy dit pour le consoler, Que s'il pouuoit sorrir de captiuite, it suppleeroit fortvolontiers aux defauts qu'on luy obiectoit, et le maintiendroit enuers et contre tons ceux qui s'opposoient a l'accomplissement de ses desirs. Ce que Martin ne negligea pas, ains commenca de bander tous ses esprits pour trouuer quelque moyen de deliurer ce Prince, affin de l'obliger a le secourir quand it seroit en liberte. Or 1'Amour, qui est souuent autheur des plus belles inuentions, luy en suggera une non moins subtile, que difficile it executer. C'est a scauoir, de faire tenir au Prince Correcky dans vn petit paste qu'il luy enuoya auec d'autres viures, vne botte de fisselle, laquelle it luy donna auis par escrit, de laisser couler pendant certaine nuict arrestee entr'eux, par la fenestre de sa chambre, afin qu'on y attachast vne eschelle de corde, par laquelle it se peust descendre de la tour: ce qui fut de nerosa de ccita a dtale; era cake despre avere, stoat incredintiatci ca spirituld si meritele dtale nu to vorii last nici °data in atcita Upset, in critic sit nu aib) cu ce intretine o personic' care se va simti destula de fericitci a fi o data soda dtale, cu orl ce avere va place Amo ! cella Atota-putinte a ne da. CAPU LXXV. Ova secretariula Martin4 merse sa visiteze pe Principele Korecki pentru ea sa se plcinyci incontra damelora Podoliane, pe care elf& le cunoscea; si chipula ce a inventata ca set' scape pe Principe, spercindii ca-la va ajuta la cascitoria sa. ACESTU nefericitii amantit se. umpla de necazii si de intristare, si pentru ca sa se tanguesca si sa cera unit consilifi despre ceea ce trebuia sa fact, elit se duse sa visiteze pe Principele Korecki in inchisorile negre, pretestandti ca merge din partea Ambasadorului ca sa-i duct ceva bani, precumii Meuse si alta data. Mergendfi dart in Principele si spunendu-I pesuld seit, elu, carele cunoscea pe Podoliene si carele mat innainte aprobase alegerea ce facuse Martini' in acesta fata, 'I spuse pentru ca sa-la mangaie, ca, dad ar puts scaph din inchisoria, l'ar puts ajuta la pedecele ce i se punea, si l'ar sustine incontra tuturorii celorti ce se opunea la indeplinirea dorintielorii sale. Martina, audindfi de acesta, incepii a-si frementa spiritulti ca st gasesca, vre unit midi -locti de mautuire pentru acestil Principe, pentru ca sa-la oblige a-lit ajuta canal va fi Ebert. Amorulfi, carele este adese on autorulu celorii mai frunthe inventiuni, 'I inspira o idea forte ingeniosa, dar forte grea de esecutatii. Asia-dar elu trimise Priucipelul Korecki, impreuna, cu alte lucruri de a le mancarei, o piacinta, in care puse o legatura de sfora',, insciiutiandu.-10. printr'uuit biletii ca sa o slobeda pe 124 TESAURG DE MONUMENTE 'STOWE point en point execute depuis, non par Martin, mais par vn Prestre Grec, demeurant a. Constantinople, aliquot it auoit communique son entreprise, et l'y auoit faict engager, soubz l'esperance d'en receuoir vne ample recompense de la part du Prince. Cepeudant Martin qui se doutoit bien qu'on le soupgonneroit d'auoir trame ceste evasion, s'en alla, et print conge de son maistre, anquel it fit entendre, lily estoit necessaire de s'en retourner en Fran- ce, et en pliant remit l'execution de son dessein au Prestre Grec, qui ne manqua a point nomme de faire tout ce qui luy auoit este prescrit par le Secretaire. Comm done le Prince eut attire a lily l'eschelle de corde, a l'ayde de ladicte fisselle, et gull fut descendu au pied de la tour twee son camarade, it trouua ce Prestre Grec, qui lui dit auoir charge. de Martin de les conduire dans vne certaine cauerne, qui estoit dans va grand rather a vne lieue tie la, et gull falloit qu'ils y passassent tout le four, puts qui] ne manqueroit sur les vespres, de leur apporter habits semblables aux siens, afin qu'estans ainsi desguisez, it les prisonniera peust inener en son lops a Constantinople , et les y receler , tant qu'ils iugemane', dam one cauerne pour Be roient estre necessaire. Ce qu'ils trounerent fort a propos, et suyuant ceste prometier tont va position ils s'achemiuerent tons trois very ladicte cauerne, oil les deux camaratour. des ike eacherent, et le Prestre s'en retourna en sa maison. L1311 CHAPITRE LXXVI. L'euasion du Prince Correekg, et coma e Ze Seigneur de Saucy et toes ses domestiques furent emprisonnez pour ce suject, et leur deliurance, moyenntant vingt-cing mille escus. LE four venu, qui estoit le vingt-troisiesme de Nonembre mil six tens dixsepts, quelques-vns des gardes estans entrez en la chambre des prisonuiers, recognurent facileinent qu'ils estoient euadez, ayans encores trouue l'eschelle de corde clout ils s'estoient semis, attachee a. la fenestre, ce qui les espouuenta fort, sgachans bien qu'ils en Now:Bunke 1l;t74 ferestra camerel sate intr'o illipte candii se mil intielege, si prin aces stern '1 va dk o'scarii de frangliA, prin care sit' se cohere din turn'. Acesta se puse in lucrare intocmal, insi nu de Martini', ci de unit preota Greet" din Constantinopole, cu carele se intielesese, pramitenclu-I ca va primi o buns recompense din partea Principelui. Cu tote acestea, Martini' carele se ingrigia sa nu fin 'Antall de autord alit acestei manopere, lua congediii de la superiorult" seu sub motivit ca avea neaperata trebuintia sa, se intorca in Francia, si plecanda less, cu esecutarea proieptuluT set' pe Preotulii Grecii, carele urma fare smintela cele ce-I prescrisese secretariulii. Astfeliti Principele, tragendu la sine scara de frangbia, prin ajutorulti aretatei sfori, s'a coboitO la polele Turnulul impreunA cu camaradulii seu, si acolo gasi pe Preotulti Greed, careleI spuse ea Martini" insarcinase sa -I duce intr'o spelunca, ce era intr'o mare stand, in departare de unit mill de acolo, si sa ascepte acolo tote dioa pima in sera, cand4 le va aduce vestminte intocmal ca ale sale, pentru ca sa, se schimbe si sa se pad duce la Constantinopole, unde sa-I ascunda, pe cat' timpt1 volt :Judea ea este de trebuintia. Acesta parere o afiara pre-nimerita, si astfeliti se dusera Me' trel la aretata, spelunca, unde ceI dol camaradi se ascunserA, era Preotula se inturna la casa sa. CAPU LXXVI. Scdparea Principelut .Korecki, sa cum' Domnulti de Sacy cu tots servitorii seg ford arestatt pentru adsta, si mantuirecs loan prin dour-diecf-si-cinci mil de scude. FACENDU-SE dioa, care era duoe-diecl-si-trel Noeinvre una miie siese sute siepte-spre-ditce, unit din pazitorl intrandti in camera arestatilorti, recunosc,ura indatA ca el fugiserA, fiinda ca gasira inca legati de ferestra scara de fraughia cu care s'a fosttt servitu. Acesta, 'I inspki- BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 125 patiroient, et neantmoins celuy qui commandoit aux prisons, enuoya promptement a Cons- tantinople, pour adnertir de ce qui estoit urine. Au mesme temps que ceste nouuelle fut scene, on depescha gens de toutes parts pour faire perqttisition de ces fugitifs, et principalenient aux ports et passages, a fin qu'on print soigneusement garde a tons ceux qui se presenteroient, s'il y en auroit point quelqu'vn qui eust le petit doigt de la main droite retire, comme auoit le Prince Correcky, Wylie blesseure par luy recene en ceste part. Quelques iours apres on fut saisir tons les domestiques (indict Sieur de Sancy Ambassadeur, a deux des quels on donna la question extraordivaire a leur facon, qui est de coucher le patient tout de son long stir vile table, et lay Bonner trois on quatre tens coups de baston, taut par dessous Ia plante des pieds, que sur le gras des jambes et des fesses, ce qui ne put leur faire declarer anemic chose qui chargeast leur maistre, comme ces bourreaux de Tures esperotent. Non contents de ce, ils en firent mama a vu paunre Turc, tisseran de son mestier, lequel estoit voysin de l'Ai»bassn deur, et pennant aussi le forcer par ceste cradle torture, a deposer faussement, qu'il auoit yen le Secretaire Martin, aller et venir an logis de son maistre, iusques an temps de l'etiasion des prisonniers. Mais Dien ne permit pas que le Tisseran deposast autre chose que la verite, pour tons les tourmens qu'on lay fit souffrir. Ce qui est digne de remarque, attendu que la pluspart des Tures hayssent mortellement les Chrestiens, et se resiouyssent de leers desastres: Et pour le regard des gardes des Tours, fis furent partie empallez, et partie pilez dans de grands mortiers de fer, oti lion bat ordinairement le ris, pour le reduire en %rine. Trois iours apres, le Chahoutz Bassy eut charge de s'aller saisir de la personae mesme du sieur de Saucy Ambassadeur, ce qu'il executa fort setterement, et sans auoir aucun esgard a sa qualite, l'ayant pries ledit Clialioutz, le mesa an Divan, c'est a dire it la Justice Souueraine, comme est le Parlement, oft apres auoir este interroge stir plusieurs eirconstances touchant l'euasion du Prince Correcky, ils le laisserent comme prisonnier, entre les mains du mesme Chahoutz, oil it fut l'espace de trois iours ; pendant ce temps, ledit sieur Ambassadeur desirant escrire a quelques-vns de ses amis, et aussi de parler au Mufmenta forte, sciindti ca aft sa piitimesch reit; comandantulti inchisorilorti trimise indata la Constantinopole, ca sh insciintieze cele intempla e. Indata ce a venial acesta scire, all tri- misu ement in tote *tile ca sa caute pe fugari, si mai alesti Ia porti si la trecetori, ca sa caute cu Mare aminte pe toti cei ce s'arti infacisia, de se va gasi vre unulti cu degetuhl eel& micti dela mama drepta taiatti, precumii avea Principele Korecki, in urma und rane ce priimise la acesta parte. Dupa cateva dile arestara pe toti servitorii domnulut de Sacy Ambasadorula, si la doi din et le aplicara cestiunea cea estraordinara dupa metodulti turcesdi, care este a culca, pe patientti de alungulti pe o masa, si a-I dit trei patru sate de lovituri de betie, atatti pe talpile picierelorti, cat* si pe pulpe; dar cu acesta nu-I putura face a declara ceva care sa villa in sarcina Domnulut lora, precuma spent calaii de Turd. Nemultiamiti cii acesta, et batura de asemine pe unit bietti Turcii, panzariu de meseria, carele era vecinti alit vora face a dg, marturia falsa ca Ambasadorulut, sperandti ca prin acesta crud& tortura ar fi vediuta pe Martin l. secretariulti, mergendti si viindu la casa superiorului sea, pang, pe timpula scaparel arestantilora. Dar D-dieti nu permise bietului panzaria a marturisi de catti adeverulti, dupa tote muncile ce-Iii facia sa suferia: ceea ce este forte remarcabilii, fiinda ca cea mai mare parte din Turd urescit pe crestini de !date si se bucura de nenorocirile lord. Catti despre pazitoril Turnurilorti, pe unit 'I pusera in cepa, era pe altil 'I pisara in piva de ferti, in care pisezh orezulti pentru ca sa-la prefaca in faint. Duph trel dile, Ciausitt-Basia fu insareinata sa maga sa puna, maim chiarti pe persona domnulut de Sacy Ambasadorulti, si acesta o esecuta cu multa asprime, si fart nici o duse la divanti, adeca la consideratiune catra calitatea sa. Numitulti Ciausia prindiendu Justitia Suprema, precuinti este Parlamentulti, uncle dupa ce l'ati intrebatit despre mai multe impregiurari atingetorie de scaparea Principelut Korecki, 'lb lasara in manele uumitulul Ciacarele IA tine inchisti trel dile. In timpulti acesta numitulti Ainbasadorg, dorinda sa 126 TESAURII DE MONIIMENTE ISTORICE fety, qui est le grand Pouffe des Tures, pour luy faire entendre ses iustes doleances, it n'en peat obtenir in permission, que moyennant la somme de deux mille escus, gull donna a son Geolier; vray est que ce present fat cause que le Chahoutz aduertit le sieur Ambassadeur, que s'il vouloit obtenir quelque faueur du Muffety, it falloit qu'il gaignast aussi a force d'argent sa femme, et son fils, suivant lequel auis, it leer donna la valeur de trois on quatre mille escus, et moyennant ce, le Muffety fat rendu assez traitable, et fit entendre au grand Seigneur qui estoit Mustafa, II. fils de Mahomet troisiesme, les iustes plaintes du sieur Ambassadeur, et de quelle importance estoit sa detention, attendu mesinement qu'il ne se trouuoit aucunement chargé d'auoir fanorise l'euasion du Prince Correcky, comme on lily imputoit, et que son Secretaire qui l'auoit tramee, pour en obtenir quelque profit particulier, s'estoit retire d'auec son maistre, plus de dix ou douze iours auaut ladicte euasion, luy ayant fait acroire qu'il s'en vouloit retourner en France: bref qu'on lay reprocheroit d'auoir viole le droit des Gens, et qu'aucun Prince Chrestien ny autre, ne se voudroit desormais fier en lay, et finalenient qu'il y auoit danger que tous ensemble ne se ioignissent pour lay faire la guerre: et de fait, tous les Ambassadeurs taut de l'Empereur, que du Roy d'Angleterre, et des Paysbas, se forinalisoient grandemeut du traictement qu'on auoit fait a celuy de France, et protestoient tout hautement, que si on ne le remettoit bien tost en liberte, qu'ils se retireroient chacun en son pays, toutes lesquelles considerations re presentees par ce Muffety, meurent le grand Seigneur de commander que ledict sieur de Saucy fast renuoye en sa maison, sans qu'il luy fast faict aucun desplaisir: mais neantmoins it fat necessite pour retirer ses domestiques de prison, de payer pour eux, vingt et deux ou vingt-trois mille escus, car autrement ils eussent este tellement tourmentez, qu'ils eussent couru fortune d'y perdre la vie comme on les en menacoit. Quelque temps apres, Mustaffa ayant este depose de 1'Empire d'Orient, et Osseman fils d'Acmeth, estably en sa place, taut s'en faut qu'il approuuast l'iniustice faite taut au sieur de Saucy, qu'a ses domestiques par son predecesseur, qu'au contraire ledict Osseman en- stria la unil din midi sei si totti-odata sa vorbesca cu Mufti, carele este marele Pontifice ale Ttucilore, ca se, -1 arete justele plangeri, nu putt" capeta permisitmea de eke prin doue mil de scude ce a data pazitorultu iuchisorii. Dupe, ce a date presente, Ciausiulit lace cunoscutu Ambasadorului cii, data voesce sa capete yre o favere de la Mufti, cats sa cumpere cu bani mai antaie favor-ea ferneei sale si a fiiului see. Dupe, acesta propunere, ele be dete valorea de trel see patru mil de scude, dupe care Mufti se areta cu multa buns-vointia, si supuse Sultanulul, carele era Mustafa II fiittlii lei Mahomet III, tanguirile domnului Ambasadoru; elu espuse insemnetatea arestari1 sale, di dupii impregiuran nu se gasia culpabilii de a fi favorisatii scaparea Principelul Korecki, precume i se impute,, si ca secretariulti see carele o urdise, pentru ca se,, trage, vre unit folose particulariti, se retrasese dela superiorale see en diece dotte-spre-diece dile innainte de aretata scapare, spunendu-i ca avea necesitate sa se intarca in Francia; elti '1 spuse in fine ca," I-ar pute impute, ce a violate dreptulti Gintilorti, si ca nici unu Principe Cresting nu va mai aye incredere in chi.; si in cele din urma ca toti impreune, se volt uni ca sa-1 declare resbelti ; si ca in adeverti toti Ambasadoril, atatti ale Imperatului cite si ale Regelui Angliei si alti Tierilorti-de-giosti, s'att formalisatu forte despre insulta adusa, Ambasadorului Franciel, si ca toti protesteza si de- dart ca, de nu-le volt libera indata, se yore retrage fie-care in tiera sa. Dupa observatiunile acestea representate de Mufti, Sultanule ordina indata ca numitule domne de Sacy sa fie, indata liberate, fara se, -I mai fact vre o nemultiamire; cu tote acestea, pentru ca sa see ta pe servitoril sel de in inchisoria, a trebuite se, dea doue-dieci-si-deu6 sett doue-died-sitrei mil de scude ; ca-ci altfelie are fi foste inca chinuiti,paua sa-si perda vietia, precume. 'I amenintia. Dupa catu-va timpu, Mustafa fiindti destituitu dela Imperiulti Orientulul si in locule set asiediandu- se fiiulti set Osmanli, acesta nu numal ca descuviintia nedreptatea facu- 127 BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE noya ran detnier mil six tens dix-neuf, vers le Roy, Vreiur Chahoutz, pour luy I An 1619. en faire des excuses, et pour le prier que cela n'alterast point leur alliance, ou I plustost leur tresue, laquelle it desire infiniment d'entretenir, redoutant que sa Majeste n'arme quelque four contre luy, et qu'il n'acomplisse les anciennes Propheties, portant, que 1'Em- pire du Tura sera en fin subiugue par vn Roy de France, issu de la tige du grand sainct Louys, qui estoit de son temps la terreur des infidelles. CHAPITRE LXXVII. ET DERNIER. Comore le Prince Correcky, et le Capitaine Rigaut furenc caches dans Constantinople l'espa- ce de deux mois, dies le Prestre Grec, et le chemin qu'il tindrent pour s'en retourner en Pologne. REUENONS maintenant au Prince Correcky. lequel nous auons laisse auec le Capitaine Rigaut, au logis du Prestre Grec, a Constantinople, oil ils se tindrent cachez l'espace de deux mois, et iusques is ce que leur bon poste obtint permission du Patriarche d'Alexandrie, tant pour luy, que pour deux mitres, qu'il disoit estre ses confreres, d'aller se confiner aux deserts des Archipelles, auec plusieurs Hermites qui y viuent, a la facon des anciens Anachorettes. Ayant done obtenu ceste permission et passeport, ils s'embarquercnt a Constantinople, estans desguisez en habit Sacerdotal, et arriuerent ainsi a Etchut, qui est vn port de mer du coste des Archipelles, oil ils trouuerent a point nomme vn nauire Anglois, qui estoit prest a partir, pour aller a Messine en Sicile, de la ils s'acheminerent par terre a Naples, oil le Prince Correcky se fit recognoistre a l'Ambassadeur du Roy de Pologne, qui fut infiniment ioyeux de le voir en liberte; cest Ambassadeur le mena auec sa compagnie.au Duc d'Ossone, qui estoit lors ViceRoy de Naples, lequel le receut autant courtoisement qu'il se peut imaginer; et ayant entendu que ce Prince desiroit faire le voyage de Rome, pour voir nostre sainct Pere le Pape, to domnului de Sacy si Omenilorit sei, dar Mc& trimise, in anulti espiratti 1619, la Regele pe numitulit Ciausiti ca sa -si cab', sense, si sa-lft rtige ca acesta sa nu smintesca aliantia Joni, sett paces dintre et, pe care doresce forte multit sa o intrettna, temendu-se ca Maiestatea sa sa nu se mole o data incontra lui, si sit nu se indeplinesca vechiele profetie care dial ca imperatia Turculut se va subjugh in fine de unit Rege alit Franciet, coboritorifi din vitia mareluT San-Ludovicti carele pe timpulit sell era terorea necredinciosilorti. CAPU LXXVII. SI CELU DIN UIIMA. Cuing Principele Korecki si Capitanuki Rigaut siediurci ascunsi, la Preotida Grecg in Constantinopole, si cuing apucarei drumulg spre Polonia. SA ne intorcemit acuma mule arnit lasatit pe Principele Korecki cu Capitanulti Rigaut, la casa Preotulut Greet' la Constantinopole. El sieditul acolo ascunsi done luni intregi. Bunulti lora ospetlitorit cent permisiune dela Patriarculfi dela Alesandria, ca sa m6rga, impreuna cu alti dot, ce dices ca sunt confrati at sei, sa vietiuesca in desiertele Archipelagului cu alti eremiti carit traescil dupa esemplulti vechilorti Anachoreti. Capetandir voia si pasaporte, ei se imbarcart la Constantinopole, schimbati in vestminte calugaresci, si sosira la Etchut, ce este unit portu de mare despre costa Archipelagului. Acolo gitsira o corabia englesa, gata sa, plece la Mesina in Sicilia ; de acolo luara calea pe uscatit la Neapole, uncle Principele Korecki se duse la Ambasadorulti Regelui Poloniei cu care se cunoscea. Acesta fa forte fericiat de a-lit yede in libertate si-lit duse la Ducele de Osone, carele atund era Vice-rege alu Nea,polet, si care lit priiml cu cea mai mare cordialitate ce -si 'tote inchipul cineva; si audindti ca acestit Principe doria sa tracrga la Roma, ca sit vedia pe santulti nostru Parinte Papa, si sit capete 128 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE et receuoir sa benediction, it luy donna toutes sortes de commoditez auec escorte. Arriuti qu'il fut a Rome, it alla faire la reuerence a sa Saintete, qui recent vn indicible contentement de le voir, et d'eutendre de sa propre bouche ses estranges et merueilleuses auantures. Depuis ce Prince s'achemina a Vienne en Austriche, oit it fut aussi receu de l'Empereur selon ses merites ; et apres y auoir sejourne quelque temps, it fit en fin retraite en sa maison, comble comme vn second Vlysse d'honneur et de gloire, acquire par sa proilesse, et par sa constance en ses aduersitez. Ie laisse a penser aux Lecteurs, les conteutemens que ce Prince, et sa there moitie ressentirent a son arriuee, car it- ne faut pas douter que d'autant qu'ils auoient souffert d'afflictions en leurs captiuitez, d'autant ils eurent de ioyes et de plaisirs, s'en voyans si henreusement et inesperement deliurez; et la seule consideration de ce bel enfant, que Dieu leur auoit donne au fort de leurs afflictions, leur en effagoit entierement la memoire. Mais la iouyssance de ces contentemens fut bientost interrompue, par le deceds de ceste belle et vertueuse Princesse, dont son cher et fidelle espoux a taut porte d'ennuy, qu'il l'eust suiuie it y a long-temps, si in divine Bonte ne l'auoit voulu reseruer apres tant d'encombres, pour se seruir de luy en quelques grandes occasions, qui meriteront vn plus capable et plus disert Historien que moy, pour les raconter a la posterite. FIN. binecuventarea sa, eld 't dete tote feliulu de inlesniri si escortii. Sosindil In Roma, elf" literse sa se inchine santithtii sale, carele se bucurh forte vediendu-1f" si asculthnditi din insasI gum sa straniele si ininunatele sale aventure. De acolo Principele se duse la Irina in Austria, wide fit erasI priimitti de imperatulti dupii meritele sale ; si (WO ce a siediutti acolo cateva dile, se duse in fine la casa sa, culminath ca unit alit doilea Odiseti (le once si de glorift, capetath prin vitejia sa, si prin constantia sa in nenorocia Lasti pe lectori sa-si inchipuesch multitunirile ce acestti Principe, si scumpa sa soda, resinitira dupa sosirea sa, ch-cI nu trebue sit se 'ndoiescit di pre craft suferiserh necazuri in robiele lorti, pre atata avurti bucurit si placed, vediendu-se liberati cu atata fericire si pe neasceptate ; si numai iubirea copilulul, ce Dumnedieti le dedese in culmea necazurilora lortt, 'I Leek sa le uite pe tote. Dar bucuria acestoril multiiimiri fu in curendtt intrerupta prin mortea frumoseI si virtuosei Principese, duph care inbitulu si credinciosultt seu sociti a fostu athth de amitirith, in MA s'ar fi dligt1 curendu duph ea, dad, bunetatea divina iii ar fi voititi a-lu reserva dupa athte pedice, sa se serviti de elti in alte impregiurarl maI marl, care vol.(' merits anti istorica maI capabilu si mai elocinte de catti mine, ca sa le spuna posteritatel. FINE. AD ILLVSTRISSIMVAI INVICTISSIMMIVE PRINCIPEM CORRECKIUM A CORREOK. Heroum soboles, Manors quo vindice, Turcas Contudit, et versa bellorum sorte, coegit Regnatorem Asiae, perfusas sanguine lauros, Inuictumque caput vultu laudare tumenti. Non his Musa mouet, diuino numine major Mena mouet, et meritas animum compellit in iras; Quo Christi sit sponsa loco, quibus ilia procellis Imp Herta, et quantis Erebi circumdata flannels Ipse vides sacra Imperij diademate fulta. Hoc nutante timet, vires armata prophanas Ilmresis intendit, fideique illudit auitce. Debentur haec monstra, tibi, tibi feta rebellem Dant Rhenum fraenare menu, quin aspire mites Conuersos, morosque virum via lumine sedet Religio, fcedata genes, lacerata capillos, Foue Bleu miseram, victriciaque agmina lunge: Hue optatus ades, stigio satiata veneno Hidra furit, datus Alcides qui perdere possin, Sic potis es aeon Christo pensare latebras, Cum captiuus, inops, et turribus abditus altis Tandem impune licet custodum fallere deatras ; Sic bellator ouaus sceptro potiere pereuni, Aeternumque decus patrio fulgebis olimpo. 11 SOMMAIRE DES CHAPITRES DE L'HISTOIRE DE MOLDAUIE. (cifrele din perenteee inseninda paging edidunei originale) CHAPITRE I. Ce chapitre contient la situation et confins de la Moldauie, et la facon que ce pays a este gonuerne, taut par le passe, que depuis well a este swamis b. la domination du Tare, le tout pour faciliter ('intelligence de I'histoire snynante. page 15 (1). CHAPITRE II. An 2 chapitre commence I'Histoire depnis le deceds du Prince Hieremie Mohila, aduenn en 1608. lequel eslettt le Prince Simeon son frere, pour gartler la Principaute it see enfaus, qui estoient encores lora en fort bas aage, et comme ledit Simeon mount trois aus apses estre entre en ce gonuernernent. p. 17 (9). CHAPITRE III. Comme le Prince Costantin file sane de Mohyla, s'ingera d'entrer an gonnernement, par le conseil de la Princesse sa mere, sans le faire agreer an grand Seigneur, qui en pourneut vn nornme Estienne on Stephane, soy disant faussement file d'vn V aynode. p. 18 (11), CHAPITRE (III. De l'enuoy que fit le grand Seigneur de Housseyen Aga, anec vne pnissante armee, pour instaler Estienne en dicte Principante, et en cliasser Constantin qui pensoit y estre Wen fontle. p. 20 (16). CHAPITRE V. La disposition des deux armees , et la Waite de Constantin, sa prinse, sa mort, et In captiuite de Potoschy son beaufrere et conducteur, qui fut emmene prisonnier h Constantinople. p. 21 (20). CHAPITRE VI. L'installatiou d'Estienne en la Prineipante de Moldanie, et les cruautez par lay exercees Bur les nobles, et lenr renolte. p. 23 (28). CHAPITRE VII. Le resolution que print le Prince Alexandre, second ills de Mohyla, et see beaux-freres, de conrir sue a Estienne, et comme ils lenerent vne armee en Pologne it cet effect. p, 25 (33). CHAPITRE VIII. La reddition de In forteresse de Cochine, par le Capitaine qui se reuolta contre Estienne, en haine de p. 26 (36). BPS cruantez. CHAPITRE IX. La Waite de quInze cents Tartares du party d'Estienne, par lee Cosaeqs du Prince Alexandre, et la dep. 26 (38). putation de quelques Moldaues vers ce Prince pour scauoir quel estoit son dessein. BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 131 CHAPITRE X. Raport fait par les Cosacqs de l'estat de Parmee d'Estienne, son General de l'artillerie se rend a la de. notion d'Alexandre, et la seconde (Waite des Tartares par les Cosacqs. p. 28 (44). CHAPITRE XL Autre Waite de mille cheuaux du party d'Estienne par les mesmes Cosacqs, par vn brave stratageme p. 29 (48). de guerre. CHAPITRE XII. La closture et rcmpart fait par les gene d'Alexandre pour camper la nuict et se tenir prests a combatre p. 30 (51). le lendemain, ensemble la harangue du seigneur Visinouiecky aux soldats. CHAPITRE XILI. Lo disposition de l'vne et de l'autre armee, la bataille gaignee par Alexandre, et la fuitte honteuse d'Estienne. p. 31 (55). CHAPITRE XIV. L'entree sollemnelle du Prince Alexandre en la cite d'Yas, et comme it fut proclam6 Vayuode de p. 34 (65). Moldanie. CHAPITRE XV. Comme le Prince Alexandre enuoya querir les citadins d'Yas, qui s'estoient retirez dans les montagnes et forests, it cause des troubles, et depescha par aduis de Conseil des Ambassadeurs yore le Turc lenrs instructions, leur prinse et execution, par le commandement d'Estienne le tyran. p. 35 (68). CHAPITRE XVI. Estienne remet sus pieds des forces, lee habitans de Horreoua se sousleuent centre le Prince Alexandre en sa faueur, et sont defaits tame vne tronppe de Tartares, par Visnioniecky, an deuant duquel le Prince Alexandre s'achemina pour le recouoir. et pardonna ausdits habitans prins prisonniers. p. 37 (75). CHAPITRE XVII. Seconde defaite des trouppes ramassees par Estienne, executee par le Prince Correcky, , et la fuitte p. 39 (80). d'Estienne. CHAPITRE XVIII. Comme le Prince Correc y mit hyuerner sea trouppes en diuerses citez, et s'en retourna a Yas, ou flit parle de son manage auee la Princess° Alexandrine soeur d'Alexandre. p. 40 (83). CHAPITRE XIX.. L'enuoy que lit to grand Seigneur de Hebrein Bacha, vers Michna Prince de Vallachie, et Estienne, pour leur porter des Caphtanes, dont le Prince Alexandre eut vne fausse allarme, et enuoya vu Ambassadeur vers Michna, qui fut retenu prisonnier par le Bacha, et depuis enuoye aux galeres. p. 41 (86). CHAPITRE XX. Ambassadeur depescho par Alexandre vers Betleen Gabor Prince de 'I'ranssiluanie, et la responce qu'il fit aux Iettres d'Alexandre. p. 42 (92). CHAPITRE XXI. Enuoy fait par le Prince Michna d'vn Ambassadeur, vers le Prince Alexandre, pour s'excuser du manuals p. 43 (95). traitement fait par le Bacha it son Ambassadeur. 132 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE CHAPITRE XXII. Empoisonnement et mort du Prince Vieniouicky, par vn Prestre Grec en vne Float le, et comme it en fut seuerement puny. p. 46 (99). CHAPITRE XXIII. Surprise et defaite de la garnison de la Ber lade, par lee gens d'Estienne, qui furent pen de iours apres taillez en pieces par lee Cosacqs. p. 46 (103). CHAPITRE XXIIH. Antic defaite des troupes conduites par le file de Skiuder Bacha, pensant surprendre le Prince Correcky a Vaseeloye, oft son conducteur fut tue, et Fyn des parene du Bacha prins prisonnier, et renuoye sans p. 47 (107), rancon. CHAPITRE XXV. Defaite de huict ems hommes d'Alexandre par leers hostel, qu'ils mollestoient , violant leurs femmes p. 48 (112). et lilies. CHAPITRE XXVI. Retraite du Prince Alexandre it Cochin, et le retour d'Estienne, de Michna, et d'vn Bacha it Yas, auec vne p. 49 (114). grosse armee. CHAPITRE XXVII. Defaite de mille cheuaux, et d'vne compagnie de Francois par lee Tures, et Tartares. p. 50 (117). CHAPITRE XXVHI. Le Prince Michna intimidd par vn Deuin, craint de venir aux mains auec lee Polonois, et quite Estienne et le Bacha, fait punir son Chancelier et vn autre, pour luy auoir persuade de faire retraite. p. 51 (120). CHAPITRE XXIX. Disposition des deux armees, et la bataille gagnee par lee Princes Polonois k Cochin, ensemble la fuitte du Bacha et d'Estienne. p. 52 (123). CHAPITRE XXX. Resiouyssances publiques (aides k Cochin, entre lee Princes Polonois et toute leur armee apres la vietoire, ensemble Paccomplissement de mariage du Prince Correcky, auee la belle Alexandrine, pendant le Caresme. p. 55 (134). CHAPITRE XXXI. La retraite d'Estienne en Valachie, pour implorer l'ayde de Michna, et l'incendie de la cite d'Yas, par le commandement de ee Tyran desesperd, lequel fut viuement ponrsuiuy par lee Princes, ensemble la defaite de 400 hommes de Michna trouuez sur le chemin, et la fuite de Michna et d'Estienne, qui penserent estre surpris. p. 57 (138), CHAPITRE XXXII. Comment lea Princes Polonois entrerent en in cite de Bonza, laquelle Cut entierement piles par leurs gene, qui commirent plusieurs violements, pendant que lee Chefs s'amusoient a banqueter, Alexandre fut conuid de demeurer en Valachie par lee Boers, dont it s'excusa. p. 68 (143). CHAPITRE %XXIII. Ambassade de Michna an Prince Alexandre, lequel luy renuoya tons see menbles precieux , qu'il auoit p. 60 (147). consernd du pillage. CHAPITRE %XXIII'. Comment le Prince Alexandre enuoya le seigneur Troianonisky apres le tyran Estienne, qui se sauna, et la rencontre et (Waite de quinze cents Tartares. p. 61 (151). BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 133 CHAPITRE XXXV. Seconde reuolte des habitans de Horreoua contre le Prince Alexandre, laquelle fut appaisee par le Prince Correcky enuoyd pour lea combatre: lequel mit le siege deuant la forteresse de Bialigrout, qu'il fut contraint de leuer apres y auoir perdu beaucoup de sea gene. p. 62 (154). CHAPITRE XXXVI. Comment Hebrein Bascha escriuit au Prince Alexandre comme s'il eust voulu fauoriser desormais son party, et comme le Turc print en fin le tyran Estienne en haine , et l'enuoya prendre prisonnier et amener it Constantinople, l'ayaut demis de son Gouuernement, et fait despoiiiller de toua biens. p. 63 (157). CHAITRE X XXVII. Comment le Prince Michna fut nomme Vayuode de Moldauie par le grand seigneur, lequel enuoya Skinder Bascha auec vne puissante armee pour ]'installer et luy apporter les Caphtanes de sa part. p. 64 (162). CHAPITRE XXXVIII. Comme partie des gens du Prince Alexandre furent desbauchez de son service par le General de l'armee Polonoise, par vne supposition, en faueur de Michna et du Turc, et la perfidie et trahison du General de Frame d'Alexandre. p. 66 (167). CHAPITRE XXXIX. Comme lea Princes Polonois furent contraints de quitter Yas, et de la charge qui s'y fit, oh le ieune PotosIcy fut tue par les Tartares. p. 67 (171). CHAPITRE XL. Responce faite par le Prince Alexandre aux lettres de Michna, par lesq !wiles it luy reproche le manquement de ses promesses, et la prinse des gens du Chaneelier du Prince Cherbane, qui venoit trouuer Alep. 68 (174). xandre. CHAPITRE XLI. Reneontre faits par le Prince Correcky d'vne grande troupe de Tures et Tartares qu'il deflt en partie, et comme ledict Prince y fut blesse de deux coups de fleche. p. 69 (179). CHAPITRE XLII. Comment l'vn des chefs de l'armee Turquesque enuoya le cartel de defy an Prince Correcky, lequel fut empeche de ]'accepter a cause de son indisposition et comme le seigneur Tiskieuic print sa place. p. 70 (182). CHAPITRE /MU. Comment le seigneur Tiskieuic combatit seul Is sent contre le General Turc, et le deflt en presence des deux armees, et emporta sa testa au Prince Alexandre. p. 71 (185). CHAPITRE XLIV. Comment les Princes Polonois et le reste de leur armee furent enuironnez de toutes parte de leurs enp. 73 (190). nemis, mesme par le traistre Biccho, qui leur couppa chemin. CHAPITRE. XLV. Comme les Bachatz, et le Prince Michna , se vindrent ioindre Is leur camp, et y firent amener leur artillerie, puis firent sommer l'armee d'Alexandre de se rendre et leur liuvrer les Princes, ce qui fut refuse courap. 74 (193). geusement par les soldats, ensemble la sortie et retraite du braue Tischeuich. CHAPITRE XLVI. Comme les Princes Polonois et leur armee furent enfin contraints de se rendre et de qnelle facon les en- 134 TE8AURU DE MONUMENTE ISTORICE nemis en disposerent. Le Prince Correcky desguise, apres quelques ionrs est declare par I'vn de sea gens, et mene auec lea autrea a Constantinople. p. 75 (198). CHAPITRE XLVII. Comme la Princesse Correcky n'eatant recognue, fut emmenee par vn Capitaine Tartare a Bialigrot, anec d'autres prisonniera, et du moyen dont elle se sernit pour delinrer vn soldat Polonois sans payer rangon, a l'ayde cf'vne admirable pierre, quo son mary lui anoit donnee. p. 77 (203). CHAP1TRE XLVIII. Comme le Polonois fit entendre an Capitaine Tartare. qu'il pouuoit guarir son frere de l'auenlement et de la surdite, qui luy estoient suruenues, en luy donnant liberte , et con firme sa proposition par exemples, et p. 79 (211). autoritez. CHAPITRE XLIX. Comme le Polonois se fit relterer les promesses que le Tartare, duquel i1 estoit prisonnier, lay auoit Mip. 80 (216). tes, lesquelles furent encores augmentees par le frere malade. CHAPITRE L. De quelle fagon le Polonois proceda it la guarison des yeux du Tartare, ou it est parte en passant de la p. 81 (219). Medecine commune dont it se plaint, n'en ayant pen receuoir alma soulagement. CH1TRE LI. De quelle fagon le Polonois proceda a la cure de la svrdite du Tartare, et fit promettre a cel ay qui le tenoit prisonnier, qu'il traiteroit sa Dame mien qu'il n'auoit faict, l'aduouant estre sa proche parente. p. 83 (223). CHAPITRE LII. La lettre escrite par la Princesse captiue du Tartare, an Prince Correcky prisonnier du Tare. laquelle p. 84 (228). tettre luy fat portee par Jacques le Polonois. CHAPITRE LIII. De l'heureuse rencontre que fit Jacques, d'vn Polonois eschappe de Constantinople , lequel lui dit oil estoit le Prince Corracky, et du moyen qui luy fat enseigne pour faire tenir sea lettres andict Prince , dans les p. 86 (234). prisons Noires. CHAPITRE LIII I. L'arriuee de laques a Pera, et de l'accointance qu'il fit auec I'vn des domestiques de l'Ambassadeur de France, lesquels furent visitor ensemble le Prince Correeky, et My porterent des presens , oil est aussi remarquee !a °barite recommandable dudit sieur Ambassadeur, dont proceda en suitte la deliurance du Prince. p. 87 (238). CHAPITRE LV. La resionyssauce indicible du Prince, et de ces visiteurs , pendant que lee gardes allerent vuider partie des vaisseaux et viurea qu'il lour donna pour les laisser seals , et comma lisant sea lettres it pensa se paemer d'ayse, ayant cogneu que sa femme estoit acconchee d'vn fill chez le Tartare qui In detenoit sans auoir este p. 89 (244). recognud. CHAPITRE LVI. Comme to Polonois et son conducteut s'acheminerent a Pera , et retoninerent huict iours apres aux Tours Noires, et porterent au Prince d'autres presens, lequel donna sa response a Jacques pour la porter it sa femme en Tartarie, ensemble la teneur de ladite responce. p. 90 (247). CHAPITRE LVII. Comme le Prince Correcky gagna sea gardes, pour auoir moyen de parler librement au Polonois. et p. 93 (255). s'enquerir de lui de plusieurs particularitez dont it ne s'estoit auise Lora de la premiere visite. BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 135 CHAPITRE LVIII. Recit fait par Jacques le Polonois an Prince, de la favor) qu'il s'estoit eschappe des mains de certains voleurs qui l'auoient prins en chemin , par vne invention fort plaisante, et emmena le meilleur de leer cheuaux, auec tout I'equipage qui lily estoit necessaire. p. 94 (259). CH APITRE LIX. Comme Jacques le Polonois se resolut de retourner a Bialigrot vers sa Dame, et bailla les lettres que le p. 96 (266). Prince eserinoit it ees parens a vn Gentilhomme Polonois qui s'en retournoit en son pays. CHAPITRE LX. Le retour du Polonois a Bialigrot, ou ii fut receu par la Princesse, en l'absence du Tartare, a laquelle (p. 97 270). it donna lea lettres du Prince, et vile bagne de sa part. CHAP1TRE LXI. Comme la Princesse lent les lettres de son Espoux , pendant que Jacques disnoit en la mesme ehambre, et comme elle s'esuanoilyt en faisant sea regrets et lamentations stir la captinite du Prince. p. 99 (274). CHAPITRE LXII. Comme la Princesse pensa estouffer innoeemment son enfant, si elle n'eust este promptement secomue par Jacques, qui lily fit vne assez aigre reprimende, apres laquelle la Princesse lily raconta la vision en esprit qu'elle anoit eue pendant an pamoyson, qui lily donna esperance de la delinranee de son mary, et comme son enfant p. 100 (280). fut guary du limit mal. CHAPITRE LXIII. Recit d'vne autre maladie qu'eut le petit enfant, et comme it en frit guary par sa mere it I'ayde de sa pierre p. 103 (288). medecinale. CHAPITRE LXIIII. Recit d'vn autre accident qui arriva a cest enfant, aupres dnquel fluent trounez denx serpent), et com p. 104 (292). ment it en fut deliurd par ('invention de sa mere. CHAPITRE LXV. Comme la Princesse captiue fat tellement affligee, qu'elle en perdit son laiet, et ]'enfant en ceste neees- sib; refuse de prendre les tetins des autres nourrices, le moyen dont la mere se emit pour faire reuenir ledit laict, beaueoup plus abondamment qu'auparatiant. p. 106 (299). CHAPITRE LXVI. Aduis que donna la Princesse captiue h Jacques le Polonois, de ce qu'il dwelt dire an Tartare, en traitant p. 108 (304). de sa !snail, pour reparer la faute quail anoit faicte sans y penser. CHAPITRE LXVII. Comment le Polonois fut mend par le Tartare an logis de son Medeein, Arabe de nation, pour parlor anec lui de In pierre medecinale, et les propos qu'ils tindrent sur le suiect d'icelle, mesmes des experiences qui en auoient este faites sur d'autres sujects de maladie: Item vn discours fait par le dit Medecin, des vertus particup. 110 (311). lieres de quelques pierres quail auoit experimentees. CHAPITRE LXV1TI. La monstre que fit le Medecin Arabe de sesdites pierres, qui estoient fort indastrieusement arrangees dans sa Dactyliotechque, pour voir par Is Polonois si entre icelles, it n'y en anroit point quelqu'vne qui lust semblable a celle dont it s'estoit seruy a faire lesditea cures. p. 112 (319). 136 TESAIIRII DE MONIIMENTE ISTORICE CHAPITRE LXIX. Lea lettres escrites par la Princesse Correcky, estant en liberte, an Prince son mary, estant encores captif aux Tours Noires. p. 114 (325). CHAPITRE LXX. La response du Prince aux lettres de la Princesse sa femme. p. 115 (330). CHAPITRE IJXXI. Le description du lieu oil le Prince Correcky estoit prisonnier, comme it fat solicite de se faire Renegat ainsi tine ses beaux freres et sa belle mere, a quoy it resiata fort constamment, et comme le Turc ne le voulut iamais mettre a rangon. p. 117 (333). CHAPITRE LXXII. Comme vn nomme Martin Secretaire de l'Ambassadeur de France, eut In cognoissance d'vne Dame Podoliene et de sa fillecaptiues, de Iaquelle fille ii deuint amoureux, et comme it paya leur rangon moyennant la promesse qu'il espouseroit sa maistresse, et ce qui I'empescha d'y parnir. p. 118 (337). CHAPITRE LXXIII. Lettre du Secretaire Martin, escrite a sa maistresse, qui estoit en Podolie. p. 119 (342). CHAPITRE LXXIV. Responce de la Damoiselle Podoliene aux lettres de Martin son seruiteur. p. 122 (249). CHAPITRE LXXV. Comme le Secretaire Martin ally voir le Prince Correcky aux Tours Noires. pour luy faire sea plaintes centre lea Podolienes gull cognoissoit, et de in promesse que luy fit le Prince de l'assister s'il pouuoit estre deHurd, ce que ledit Secretaire entreprint, et fit relissir henreusement, it l'ayde d'vn Prestre Grec. p. 123 (353). CHAPITRE LXXVI. L'euasion du Prince Correcky publiee a Constantinople, la prinse. du Mew de Saucy Ambassadeur, et de p. 124 (358). sea gens, et de quelle fagon ils furent traitez dana les prisons, et en fin rachetez. CHAPITRE LXXVII. Comme le Prince Correcky et le Capitaine F. furent emmenez hors de Constantinople par leur conducteur Grec, et furent par luy deguiaez d'habits de Prestre. Comment Martin a este fait noble en Pologne, par la fauenr du Prince Correcky. LUGUBRE MONUMENTUM *) 'Ti promisesem, amice Shine, cite 'mg articlu istoricn pentru Revista Carpatilorl Me vet scusa, ca, dup. unpregiurarl care nu me erta a face mat multg, deocamdata triraitil, nu ung articlu istoricn, ci numat mat fragmentu din istoria domnelorg Moldovei. Dad rai-at da void, tie asi dori sa inchinu acestit fragmentii. Nu to vet uita la pucina lul importantia, ci vet considers ca. amid! priimescii dela amid, intru aducere aminte, ver-ce lucru, de pretig ver-catg de mica. Durere, ca cu acesta ocasiune, n'avul fericirea de a mi se presinta matrone mai illustre prin virtutile lore. Istoria insa infacisidza esemple nu numal de imitatti, ci si de incungiuratti. Era cc! intieleptl nici aceste din urma nu le 'treat cu vederea farit a le considera in uritiunea lore, si eit spent ca, pOte nici chiaru monumentulg de gele ce vo trimitti, nu-111 volt lege fart interest' si fart vre-ung folosti. I. Acestti monumentg mai de multi' 'mt &lig in man!: done fol tiparite in 4° s. 1. et a. Tag cuprinsulg lorti sunt urmatoriele versurt latine impreuna cu traducerea long germana: (pagina 1.) LUGUBRE MONUMENTUM D LICISS2E REGNI CAPULARIS ANUS Acesta articlu, scrisii pre canda an cnnosceam inca pre Ioppecourt, a fosta publican-1 in Revista Carpatilorit (1860, Avgusta), inchinata arniculni men, G. Sion. In loca de Note la loppecourt, reprodncemii acesta articlu; vomfi estrage apol din Okolski ceea ce insemna chi despre Movilesci; si in fine, voma da la lumina siepte corespondintie relative la evenemintele dela 1616, copiate de mine la 1860, din originalele ce posede biblioteca din Kornica a de curenda repansatului comite Dzialynski. Epoca Movilescilora e f6rte slabs tratata de croniearii si istorieii nostri. Alta data voma face estrasedin mai multe fantani rare, pucina sea nici de cnmil consultate de scriitorii nostri; precuma aunt: contimpuranii Poloni, Lubienaki, Piasecki, Koblerzicki, acesta din urma interesanta pentru politica ce pazia Polonia in privirea principateloril nastre; apol contimpuranula Banana conte Bisaccioni in Vile e lath d'alcuni imperatori Ottomani ; Sagredo in Memorie de Monarchi Ottomani, intdresanta pentru scaparea lni Korecki ; apoi Chronica lui Fuchs, Analele WI Weiss etc. Cu asemini fintani s'ar pute face o mai buns descriere a epocei Movilesciloru. 18 138 TESAURCI DE MONUMENTE ISTORICE (pagina 2.) ANNA MAD-YLOW-NA. GENERE WALACHA, FIDE ET MORIBUS GRAECA, A LECTO POLONA, TRIUM MARITORUM UXOR, QUARTI DOMINA, FILII NOVERCA; ILLICITAE CONDEANAE ELECTIONIS OBSTETRIX, IMPIAE OPPRESSIONIS LIBERTATUM POLONIAE NUTRIX, CIVILTS INCENDII FOMES, EREBI PABULUM, IN HA C TERRA OSSA DEPOSUIT, MARITO SUO, VITIORUM SUORUM EX ASSE HEREDI, PRJETER ARTES VIRTUTESQUE VEXANDI REMPUBLICAM, IN VITA NIL SVASIT, POST MORTEM NIL RELIQUIT. OMIT ANNO REPARATAE MUNDI SALUTIS MDCLXVI. REPARATAE POLONIAE SALUTIS ANNO SECUNDO. I0 PATRIA! QUAM CITO ET FELICITER RESPIRARES. SI TALIA MONSTRA SAEPIUS EXSPIRARENT! * (pagina 3.) ANNA MADY-LOWNA_. gtadj ber 63eburt ein Salacitt, mid) be Zret)er Religion unb (itten ein Oried)in, Racl9 ber f)e eine i3olaclin, l)etniintter Veil), be bierbten (3ebieterin, `deg Solrag Stieffmutter ; Zer unrcoOntiffigen onbeanifthen Salg ?ini,eberin ; Zer 65ottlofen Unterbacfung 13olnifclyr ateif)eit Unterf)alterin, Zeg biirgerlicen Tranbeg Sutter, ber iitte Oernt4rung, 5)at in bleier ,Grbe il)re 05ebeine niebergeleget: at if)rera t)entanne, ber if)rer Rafter oUtiger &be bedteibet, efen 3« oqiren, 9luffer bet: St iinfte nub Zugenben, bah genteine Stn &ben niff)tg gcrati)en, and) nicf)tg ttadj bent Zobe l)interlaffen; Unb ift geftorben int 34r naci) Cbrifti @ebuct MDCLXVI. 3m anbern 3ar)re bc toieber ernetocrten 5.Polnifcign Thblitanbeg. eel) tuftig, o litheg 93aterlaub ! el), toie balb nub giiiclfidj Witrinft hu mieber 3u bir felbft foramen, 1Benn fol*n Ungetptoren i;ffter itjre eeelen angfafiren fatten. * LUGUBRE MONUMENTUM 139 Romcinesce: MONUMENTU LUGUBRE LA MORMENTULU BA.BEI DUCESEI TIEREI AN.A_MOVILESCA. Romans de vitia, Greed de credintia si purtare, Polka de casatoria, Femee a trel barbati, Domna celui de alit patrulea, Vitrega copilului; Mosia alegerel condeiane celei neertate, Nutricea apasarii cei impie a libertatilord Poloniei, In acestil Wit 'si depuse osamintele sale ; Barbatului sett, adeveratului erede alit vitielord sale, In vietia nimicit alts nu-i sfiitui dupa morte nimicii alts nu-I lass, Afars de maiestriele si virtutile de a vecsa republica. Muri la anuld 1666 alit mantuirel lumei, Anuld alit doilea alit mantuirei Poloniei. Salta Patria! 0! calf' de curendd si catil de fericita al resufla, Daca atari monstre mai adesit aril espira! II. Multi" si indesiertd 'mi batusem capulti la inceputit, sä aflu tine ar puts fi oast& Anna Madylowna, ca-ci asia o numesce monumentuld latind ; candd, ocupfindu-me mai deunadi cu traducerea ore-carord manuscripte polone despre evenimentele cele fatali ale Movilesci- lord si ale Romanilorti de pre la anii 1595-1618, eta ajungit la unit documentti de pre la anuld 1616, subscrisit de Zolkievski supremuld beliduce alit Poloniel de atunci. In acestii actti se condamna in facia tierei cumnatii Movilescilord , Wisniowiecki si Korecki, precumii si alti Poloni de frunte, carii, fara de voia si Ara de scirea, ba chiard in contra vointiel regelui si a dietel Poloniei, intreprinsesera. la indemnulu Domnei Jul Irimia Voda, si in favorea copilulul ei Alexandrutiti, asupra lui Tomsia si a Turcilord, espeditiuni atatd de nefericite pentru ambele tieri si pentru el insisi. Cu acesta ocasiune, aducendu-mi aminte de fetele lui Irimia Movila cele maritate dupa Poloni; cram curiosti a set nu cumva semenati cu muma lord, pe care chronicaril 'testi o descrid ca pe o «femee pea, rapitorid',si de frica lui D-died departatel, de vreme ce sipe cumnatu-sea Simeomi Vodd ea l'ar fi otrciviti i;. dara mai cu soma doriam a scl, nu cumva Ana nostra este fata aceleiasi, si nu cumva conumele Madilowna nu este de catil Mohila seii Movila , pronunciatii red de Polond, si scristi reu in forma de adieptivii latinii de geunlit femeescii. Spre a me incredintia deplind de tote acestea, deschidd cartea lui Niesiecki. In acesta carte la litera M. sta cumca Irimia Mohila, Domnuld Moldovei, uriciosuld servit ald Polonilorn, si inemiculd de mOrte alu lui Michaiu Vitezulit, a avutti patru fete, tote patru maritate dupa cei mai illustri magnati si cel de antaid demnitari al Poloniel de atunci, si anume: Regina, maritata la 25 Maid 16031) dupa Michaid Wisniowiecki, starostele de Obruci, i) Acesta o acid dintr'o scrisOria originale a luf Irimia vocII catri regele Poloniel Sigismundil III, data din Iasi 4 Febr. 1603. Irimia invitil in acea scriseria pe regele Sigistnundd III la Snciava la nunta fiiceI sale cu principele Wisniowiecki pre 25 mai c. n. Originalnla scrisil in limba polona se gig in biblioteca comitelni Dzialynski in Kornik in Posnania. TESAUEU DE MONUMENTE ISTORICE 140 care apol la a. 1616, sub cursulti espeditiunei ce intreprinsese pentru cumnatu-seti Alexandrutiti, '81 gasi mormentulti in tiera Moldove!. Din acesta familia se alese la a. 1689, de rege alt Poloniei Michaiti Toma Wisniowiecki. Marie, se marita mai antaiti dupa Stefan(' Potocki, voevodula de Braldavia 1). Irimia puse la tale acesta casatoria, cu scopti de a oblega si mai multa pe Poloni in favOrea frate-sea Simeonti, care aspira la tronulti Romania, mai antaiti in locula lui Michaiii Vitezulti, apol in loculti lui Radtila Sierbana. Ioanti, fratele lul Stefanti Potocki, e renumita de pe la a. 1595 incoce in espeditiunile Moldo Romane intreprinse cu asemine scopuri. Incercarile Polonilora si ale Movilescilora fur& ruslnate prin barbatia lul Sierbana si a Ramanilora In!. Evenemintele acestel epode, de o nespusa importantia atatti pentru Romani cata si pentru Poloni, au remasti pb,na acuma pre-pucintit cunoscute istoriciloru. Era eti posed(' o multime de documente polone manuscripte asupra acestora intemplari istorice pans in cele mai midi detaie ; intre altele, raporturile oficiall ce facet, din Romania si Moldavia catra regele Poloniei, atata Irimia si Simeon(' Movila , chat si Zamoiski , Potocki , si cei-l-alti comandant! poloni. Liberalitatii comitelui Dzialynski multiamesca aceste documinte de atata importantia istorica. Ce se tine anume de Stefanti Potocki , barbatula Marie!, ela fa sufletulti .espeditiuneY de la a. 1612 pentru cumnatu-sett Costantinit 211ovila asupra lul Tomsia. 'Arena Potocki simetift, dice Mironii, cu isbandile ce facusera fratii lui inteaceste tier!, improtiva luI Razvanti Voda, si apa improtiva lul Michailasiu Voda. Insa Tomsia, cu ajutoriti tataresca, sfarama de tail &tea polka si movilesca. Constantino cadia in mA.nile Tatarilora, si per! in Crimea, de frigti si de fume. Reg. Stefanii Potocki , cumnatula si patronula lul, fa terita in captivitate turdsca , in edicula Constantinopolel , si regele Poloniei nu cuteza a pune vorba pentru scaparea luf, sa nu creda cumva Turcii ca turburarile moldovene art urma cu scirea si voia sa. Maria se 'aria de alit doilea dupt. Nicolau Firlei, voevodula de Sendomiria. Catarina, fu maritata dui-A Samuilti Korecki. Acesta denpreuna cu Wisniowiecki , atltiati, precuma se atinse mai susti, de domna lul Irimia Voda, irrumpti de noii in Moldavia la a. 1616, in favorea cumnatulul lora Alexandru. WisniOwiecki, barbatula Reginel, more, precumti se spuse , sub cursulti espeditiunel. Era Korecki, vitezula Korecki, sea cumu-la numesce Mirona 'Uvula sumetiti si fart, crierl se last, la o lupta Deegan, cu ostea lui Skender-Pasia, cade in rpanile accstuia, de asemine si bieta (Minna cu coconi1 sei Alecsandra si Bogdan(' VodA. Transportandu-se la Constantinopole, Korecki se arunca in aceeasiprinsore in care zacea Stefanti Potocki. Domna cadia apol , dice Mironti , dupa unit Aga turca pant, la mortea el. Bogdan(' muri in legea turcesca. In fine : Ana, se marita mai anthill dupa Max. Przerebski, voevodula de Lencici. Ala doile, dupt, loan Szedziwoj Czarnkowski, castelanulti de Lencici. Ala treile, dupa Vlad. Myskowski. voevodulti de Krakovia. All patrule, dupa Stanislav Potocki, mai in urma beliduce alit Polonie12). Si Rasta Ant Ducesa a Poloniei, baba rea , muiere a tre1 barbati , &Vona caul' de alt, patrule acesta este Anna Madilowna adeca MovilOsca , ca'reia suns monumentula de gele, adeca pamfletula ce-1 scrise unit anonimit polona. Nu scifi In ce and se tarn Maria, si datuld ar fi de interesd , apre a cundsce deplind legaturile familiarl ale Movilesciloril Cu Polonil, legaturf ee esereitara atfita influintia asupra intemplfirilord nestre din acea epoca celebre. Engel, citfindil pre Bethlen, pune casAtolia acesta in a. 1603. Eld lima se insidld, adeca eonfunda datuld casItorlei Mariei cc a Reginel; fiinda-ca Bethlen In localil citatil de Engel (V, 323) memorfindd casfitoria fetei lul Irimia en and Polond de frunte (summo et potenti viro) an anumesce nisi pre fatA Mei pre Polond, si an incape indodla ca vorba e de Regina si Wisniowiecki. I) Clue vre a cundsce mal de aprope pre tots acesti principi poloni cull dui fetele lui Irimia Movild, n'a- re de Cad a lege, pre langa istoricil poloni, Korona Polska de Niesiechi, si Orbis Polonus de Okolski. Multe notitie interesante pentru Romani, are si gisesca in aceste cfirti. LUGUBRE MONUMENTUM 141 DL Familia Movilescilora era una din cele mal stralucite ce aspire pe acele timpuri la -ambe tronurile principateloru romane. Am inainte-mi unit documentil manuscrist , adeci instructiune secret& a scaunului Romel pentru nunciula sea trimis(' in Polonia la a. 15961). In acesta instructiune se dice intre altele despre Irimia Movila: drimia Movila e din casa regesca, barbatti de valore si de virtute, descinde din casa flavia, a Imperatorilora de Constantinopole2)., 01 fatalitate 1 astadi de abia la cOrnele aratrului vets gasi cele mai vechi, cele mai renumite si mai frumose &milli ale Romanilora 1. . Movilescii Mak pe langA tots nobilitatea familiei lora , nu numai Portil Otomane era neplacuti, ci era nesuferiti chiara si Romanilorti insisi , din causa ca era dati cu totula intereselorti Poloniei, cu marea scadere a intereselora si a libertatilora tierei. Movila respundea nu numai Turciloril tributula ordinaria, ci afar& de acesta, lucru ce pana acuma r6mase necunoscuta istoricilorti Poloni si Romani, respundea pe subta mans tributa si lui Sigismunda III. precumu se vede din mai multe epistole ale sale cat% regele Poloniei, epistole ce pan' astadi stetera nefolosite de cineva. Afars de acesta, gratificatiunile ce fa,cea Movilescii comandantilorti Poloni, Mel ajungea, data nu intrecea p6te tributulti eels ascunst. Despre acesta rota posede biblioteca comitelui Dzialynski o .Relatione del Regno di Polonia ms. in care, intre altele, se dice despre renumitula Zamoiski ca: gnu numai presente de vite ci si de bani priimesce pe tot& multi de la Irimia. Si nu mai pucina folosa i-ar ti urniatil si dela Simeonti &audit s'ar fi pututti asiedia acesta in Romania, ca-ci afara de aceea ca se promitea erariului publica mai multe mii fiorini, multi creda ca eta (Zamoiski) rocs ar fi trasa o pensiune privatit din aces tiers. Si din acesta causa e necajitil ca a ocupata altula (adeca Radulti) scaunulti acelei tieri3). Polonii lucre pe acele timpuri din tote puterile ca. de o parte, sa amagesca pe Romani la unirea cu beserica Romel; era, de alta, sa prefaca principatele, sea cal pucinti Moldavia, in Palatinate polone4). Movilescii era instrumente la tote aceste planuri polone. Dera crima cea grea a Movilescilora este ca as servita de unelta Polonilorti in contra planului cela mare alit eroululMiChaiti, de a unire pe tots Romanii inteunt corpti politico. Polonii, cars, aseminea Austriei, cerca sa inghita, pe Romani, era cei mai inversiunati mimici ai lul Michaiti si ai idealelui Romanti. In mal susti-citata relatiune italiauk se spune despre Michaiti Vitezula, cum(' insciintiase pe Poloni ca peste pugina are sa-si imbrace voinicil in Leopali, si sa-1 platesca in Zamoscia. Si Michaia era barbatula care avea sa si fact acesta, dad. nu era altulti decretulti ursitel lui si a Romanilora. Sub tota cursula luptelora celora marl ale lui, Irimia era adeveratula spionti alit lui Sigismunda III,precuma se vede din raporturile diurne ce-1 facea despre tote miscarile lui Michaia5). Vedi aid V-le fascicola aid manuscriptelora mele italiane in 4°, copiate, in parte . din cele 48 volumeni de manuscripte ale biblioteceI regie din Berlina, cunoscnte sub titlulfi de .Informations politiche.. Superiorilora aceetel bibliotecl , si maI alesii domnulul cuatode D-r Gosche nu pots 11 de ajunsd recunoseeloriii, pentru amabilitatea en care 'ml comunicara acestf tesauri. I) Hieremia Mohila di casa reale , care per opinione di valore et di virtu, et per merito di nobiltd descendendo dalla casa flavia degl' Imperatori di Constantinopoli... si tieno anco senza i presenti di bovi ed altro, fattigli ogni anno da Geremia, cavi non poca utilith di danari per la particolare protettione di In! et di quello della Valacehia. No minor guadaguo per avventura gli saria success°, se avesse potato fermarsi Simeone nell' altra Valacchia, perche sebene all'erario publico del Regno si promettevano ogn'anno melte migliaja di forini, vien da molti creduto che egli fosse per Lirare da quella provincia una privata pensione, e perci6 gli prema tanto, che altri I'habbia occupata.. Acute, precuma si alte asemini manuscripte despre Zamoiski, de mare interesd si pentru Romani, are sa le dea la lumina peste pucina comitele Dzialynski, si la rugarea mea promise si bibliotecei din Bucnresci don. esemplarie. Despre acesta am si o It instructiune secret. a Pape! pentru nunciula sea din Polonia; precuma si instructinnea secrets data de regele Poloniel la 6 Wirt 1600, lit! Adriana Rembovski , ambasadora trimisa la Sultanuld. Acesta din urtna instructiune a fosta cunoseuta si istorieului polona Heidenstein, si in istoria ea ne si da euprinsulfi el. Er. ea o am copiatl intrega din originale. s) Vol. II. si III. Ms. Poldne. 11) 142 TESAURII DE MONIIMENTE ISTORICE Principatele dupa mortea lui Micbaia, ajunsera la starea cea mai miserabile prin planurile cele ambitiose ale Polonilora, si cele marsiave ale Movilescilorit. Domnfele Movilescilort, in tote respectele, se potii numtrh intre cele mai triste periode ale istorieiprincipatelora. Mirona nu scie ce dice canda, luandu-se dupa istoricil Poloni , imparte orecare laude lui Irimia. Iv. Acurnii sa ne intorcema erasi la Ana. Ana, cat(' era de betrana, avea inima destula de tare, spre a atitia cele mai infioratorie &call si mai sangerose discordil civill in Polonia : monumentula nostru o numesce mOsia alegerei condeiane cad neertate , nutricea apdsdri ceI impie a libertcitilora Poloniel, isca flee& rilora civile.. Barbatu-set era beliduce, cal uia in vietiet nimic' alts nu sfeituia, flier dupei ',torte alts >4-1 tried, afard de meiestriele si virtutile de a vecsa republica. Spre a intielege mai bine acesta monuments, e bine a deschide pucina istoria Poloniei. Rege alit Poloniei era pe atunci Ioan liasimirt. Cu acesta avea sa se stinga.casa iagelonica in linia femeiesca, fiindii-ca regele era fara copil. Instigate mai ales(' de regina, regele Inca din tote puterile, ca, fiinda el(' inca in vikia, sa se recunosca de urmatoria al(' sea, Principele de Coudea. 0 parte din mai maril republicel, intieleg'enda de acesta , si invocandit dreptula liberei alegeri, determine a se opune thiara si cu mina armata planului ce fauna curtea regesca. Intre cele-l-alte libertati, prin alit carorit abuse se stinse apol nu numal libertatea, ci insasl esistintia republicel polOne, era si sinucigetoria libertate de a se confedera intre sine. Drepta-ce, oponentil se confedera subta conducerea lei 4G. Lubomirski care cu puma mai nainte fusese condamnata ca inimica public(' (in fapta, ca amica alit liberal alegeri) la perderea capulul, (morel si a bunurilora sale. Erumpe resbelula civile. Curs(' de doul and se saga republic& Confederatii, aperatorii alegerel libere, inimicii alegerei condeiane, castigh invingeri in tote luptele cate avura cu ostile regesci. La anul 1666, iea capeta resbelula civile. Lubomirski se ".6rta. Regale rectinosce dreptula liberei alegeri. Acesta drepta se confirm& prin o 'lona lege in comitiele anulul urmatoria. La acesta anti, 1666, more Ana smOsia alegerei condeianc;* anul(' alit duoilea ale mantuirei Poloniel numesce monumental(' nostru, socotinda farm indodla dela inceputula resbelului civil(' (1664) '). In ora mortii, Ana se facuse Catolica. Y. Ma a lost(' in vikia Ana, pans In cele mai adanci bkranetie n'a incetata de a in- curd trebile Poloniel si ale principatelora romane. Celii pucina bArbatil ei, figureza, precuma vtdiumii, in tote evenemintele cele triste de atunci ale principatelora. Tote incercarile lore, tote maestrfele lore, in principate ca si in Polonia, au fosta indesiertit; tote si totadeauna incependu de mai nainte de 1600 incoce, ail conjurata cele mai infricosiate tempestati, interne si esterne, cazacesci si turcesci, asupra Principatelora si asupra Poloniei. Pe la anula 1602, Candi se lupta Polonii ca sit asiedie pe Simeon(' Movila pe tronula Romaniel, atata era de pradata tiara, in cat(' Sobieski comandantele, intr o scrisore catra rege, data din castrele dela Pruta 18 Septemvre 1602, as6mena Moldavia cu o stanch in ') Cu inceputulii =dui urrnAtoriti, more si regina, care pani ce -si dote sufletulii, nu inceta de a instigb. Fe regele asupra alegerel libere. .Regina foemina virilis animi... electionis vivente rege auctor, sui propositi adeo pervicax, at et post ultimata legem, de successore agitaret, curamque hanc demum cum spiritu poneret.. Lengnich Historia Poloniae amplior. p. 241. Toll la acesta anti (1667) marl si Stanislail Potocki, anpremuld Duce alit (Sate polone, bArbatulti And. La anulii urrnitoriii 166R, abdica regele, si Polonii slags sucesoriii pe Toma Wisniowiecki. LUGUBRE MONUMENTUM 143 care nu mal pote subsiste 6stea polona. Era despre locuitori spune ca se tragii ca selbatecii la paduri de unde nu yard sa esa, numai ca sa n'aiba de a face cu soldatii poloni. Insusi Irimia era satulil de patronil si proteptorii sel. Intr'o scrisOre catra rege data din Suciava Octobre 1602, 'IA r6ga sa nu-I mai trimita ostl, ca-ci in Wts tiera nu mai e nicl sate nicl orasie care sa nu fie pradatil si jacuitii. Pe timpulii acesta, prada tiera infricosiatir soldatii mercenarl din Polonia, mil se luptara pentru Simeonti in Romania, si furl batuti de Sierband. EI 's1 pretindea, lefa tocmita. Bietulii Simeonfi nu puteh, Irimia nu vreh sa platesca. Mercenarii 'sl resbuna asupra tierel, asupra locuitorilorti1). Dupa mortea lui Irimia si a lui Sirneonti, nOue turburari si lupte pentru domnia tierel, se escara intre feciorii lul Irimia si al lul Simeonti Voda. Potocescii , Wisniowicescii, Corecienii Wart parte si la acestea2). Pe la anulir 1611, trecea prin Iasi unit Neruda, mime Wilden, care siepte ani petrecuse in captivitate turcesca, era acumii scapandii, se intorceh prin tierile romane si prin Polonia catra cast. Spune Wilden in caratoria sa: cuunti ambe tierile se jafuih de Tatari. Ajungendd la Iasi dice: arrei dile am petrecutti in Iasi. Iasii sgmend, cu unti orasie tiercinesmi, nu are muri impregiurulti sett, are 'Joni castelti reii in care siede principele tierei. Locuitorii sunt Unti poporti tiranicu, pe told momentulti sunt amenintiati de Tatari, bietii tierani pcir dsescti satele din tote pdrtile, si petrecti in pcidstri,3). Principele tierei de atunci era Constantino Movila. Eld se guverna prin consiliele cumnatilorii sei, Potocki si Korecki, Polonii eel fart criers, cuing I-ar mums Mironti. Porta depuse la anulti 1612, pe Constantino, si numi in locu-1 pe Tomsia. Atunci incepura, si tinned apoi pant la 1618, luptele cele nefericite ale acestorti Poloni si ale Movilescilorit cu Tomsia si cu Tataril si cu Turcil, precumil se atinse mal susd. Sub cursuld acestorti lupte fart capA , astfeliii se pradase tiera , incatu nu mai gasiai in Moldova nicl sate si orasie care era, prefacute in cenusie, nits locuitori card tra'a in paduri, ci numai unit infioratoriii desiertii de morminte, morminte romane si polone, in care zaceh si din barbatii fetelorti lul Irimia. Kobierzicki narandil aceste tragedil numesce Moldavia mormentulti Polonilorii 4). Montalband. scriitoriti contimpuranii, dice intre altele: (Inainte de acesta cu tints -died de ani, tiera romdnescd, afarci de cetdti si orasie, nuntera mai bine de patru-dieci mti*) de sate. Erci Moldavia cu multi tnai multe. Insd acunta, din causa multorti resbele, si a desoloed rebeliuni ale principilora si ale indigeniloni, atcitti mit de devastate inceitti de abia mai remase jumetate din locuitorii tiereiD. Intealta Jodi dice ca, atcitti sunt de apcisati locuitorii tierei, in ccitii cu multi mai de suferitti le-ar fi sortea stcind2i de a dreptulti subta jugulti TurciloriP). Eta la ce ajunsera tierile prin nesaturata pofta, de domnia a Movilescilorii, prin nebuna sumetia a Poloniloril, prin crudimea Turcilord si a Tatarilorii. Elsa nu aid e loculd acestorti triste istoril. Scopulii nostru era de a comenth numai cel i monumentii de gele alt And Movila. Bunulii lectorti ne va era data ne-amti abatutti puginit la Movilesci in generabi, si la patronil lora. I) a) 3) a) Despre acesti mecenail poloni al ltfi Simeonii, inca zilcura pang acumil nefolosite o multime de coreapondintie °Wall, in biblioteca din Kornik. Engel nu cundsce aceste luptc. Mironti ni le spume dupa istoricii Poloni. Wilden, Neue Reysbeschreibung etc, Nurnberg. 1613. 4. pag. 254. Non ahs re quispiam Valachiam (asia numescii Polonii Moldavia) Polonorum tumulum appellarit. pag. 663. P6te numai patru, dr' nu patrudieci. Quinquaginta ab hint annis Vallachia Transalpina praeter oppida et civitates, quadraginta (?) et amplius mil le pagis constabat ; Moldaviaque tamquam dimidio major, longe pluribus repleta erat; nuns autem ob multa bells, crebrasque principum una cum indigenis rebelliones, devastatae aunt adeo, ut dimidiam mcblarum partem non habeant. etc. etc. etc. MontaManus, de Turcarum moribus commentarius. Montalbanil scriea acestea came dupa snail' 1620. Carticica lui a rdmasii necunoscuta istoriciloril romans. Eld aerie cu multil interesu despre tierile Romane, si cu multk cunoseintia a lucruriloril ca unula ce, precumii spune inane, Odium 144 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE SA incheiemS deci, rugandfi Geniuld Romani lora, sA,4 fericesca cu matrone cu spirits inaltil si activii, precumil pare a fi fostti si Ana Movila, ins& cu inima de Romane ca Corneliele strAbuniloril nostri, cu matr6ne mal demne de memoria posterititiil Berlina, Dumineea Tomer, 1860. A. Papiu Ilarianu. .444-+. aceste tier!. Elu promite a intr'o alts lucrare a sa are sit descrie principatele Romfine mal cu deam&untu16. Nu min insa dace si -a plinitti promisiunea. Cu o alts ocasiune am A me %tont.' la Montalbanii, precumd si la alti asemini autorl mai pintail cunoscuti. OKOLSKI, DESPRE MOVILESCI Carta lui Okolski (Orbis Polonus, in quo antique Sarntatarum gentilitia... praemia el arms speci ficantur el relucent. Craconiae, 1641. fol. 3 vol.), pre cats de rara, pre atata e de important° si pentru Romani. In tomula II, la pag. 226-232, dupd ea deserie sterna falafel' Movila (dupa elu, Mohila), done" sable asiediate crueler, apoi urmezi: LINEA FAMILIAE MOIIILORUM. Mutius, hic ex _Romano Imperio primus in Graecorum Imperiurn bellan do deuenit, cuius post modum posteritas in Transyluania, Moldauia, et Dacia consedit. Et quia Mutiorum familia Bomae quae fuerat norma amantium. patriae, M. Scevola, in Tesseram gentilitiorum duas claztas Herculeas defert, sicut tradidit et Petra Santa in Tesseris gentilitiis: ille tanquam alterius gentis incola, ne clauis videatur antecedere gentem, ad ipsorum consuetudinem clauas in frameas conuertit, et pro gentilitiis recepit. Extant tantae origini literae in pargamenb Italico idiomate conscriptae in Architto Illustrissimi Duds Samuelis Korecki, qni filiam Hieremiae Mohila Palatini Valachiae in consortem tenuit. Hoc etiam ipsa Rom: familia affirmat. Mohila, cognomen nobilitatis acquisitunz in Bessarabia vel Dacia, vhi Sclauonicae linguae vsus manet, significat autenz Mohila cipum sub quo occisorum hostium vel bellatorum cadauera conduntur. Et quia descendens ex familia Mutiorum magna et suprema Martis tentando plurimos patriae hostes gladio demetierat, atque sua virtute bellica tumulis hostium ripas Danubij repleuerat, cognomen Mohila accepit. Ioannes Mohila hic nominis sui gloriam in Hungarta ita plurimum belli moderanzine dilatauerat, et Huniadis familiae amor et decor extiterat, ut filiam Despotij in coniugem ipsi obtulerit. Hic vtriusque Valachiac fuit administrator perpetuus sub Alexandro Principe Yalachiae, cue etiam ex Despotiis coniunx fuerat, nam debilitate oculorum et corporis consumebatur. .Reliquit hos filios. Hieremias pri- LINIA FAMILIEI MOVILESCILORU. Mutid, in urmarea resbelelord la care lua parte. cell de antaid a trecutd din imperiuld romand in celd grecescd. Urmasii lui se asiediara dupa aceea in Transilvania, Moldavia si Romania. Si fiinclii-ca in Boma familia Mutiilord alit card modeld in iubirea de patria era M Scevola, are de sterna gentilitia clorte" meciuci erculiane, prectund arata Petra Santa in stemele gentilitie: aceld Maid, intrandd acumit in sinuld unei alte ginti, stramutd, dupci datina acesteia, meciuca in sabia, pentru ca sa nu pars a sta in fruntea ginta in puterea nalciucei. In archivuld pre-stralucitulvi duce Samuel Korecici care avea de tnuiere pre o files a lut Irimia, domnuld Moldavia, se pastrjza documente scrise in limba italiana pre pergamenci despre inalta origine a acestei familie. Movila, conumele nobilitatif lord, castigatd in Basarabia uncle e in use limba slavonci insemneza movila in care se asiedici cadavrele inimicilord sod ostenilord ccidiuti in resbeld. Si fiindu-ca Mutsu, ca adearatei descendinte din familia Mutiilord, in luptele sele eroice taiase o mare multinze de inimici ai patriei incad impluse de ntovile ripele Dunara, priimi conumele de Movila. Loan Movita atata glories castigate in Ungaria grin faptcle sele de resbeld, si atatd era de iubitti si onoratd de familia Huniadi, inccitti acesta '1 oferi de mitre pre fiia lei Despotic. Acesta admznistrci Oa Moldavia sub donznia let Alexandru roda care inca avea muiere din familia Despotilord, si suferia de °chi si de trupd. Acestia era fiii luI Loan. Irimia, antaiuld 19 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE 146 mus filius Palatinus Valachiae. Hic tantum declarabat in .Regnum Poloniae affectum, ut etiam mori pro Regno non denegarit. Ob cuius maiorem declarationenz, indigenatum petijt et inter nobiles Regni computari voluit, quern ad sua nobilitatis arma Ioannes Zamoyski Supremus Cancellarius et Exercituum Regni Dux, et Philippus Padniewski Episcopus Cracovien. et dux Seueriae admiserunt. Demum ut effunderet animi sui candorem, filias suas omnes magnis nobilibus et prinzatibus Bussiae et Regni in matrimonij vinculum, opulentissime concessit. Verum ne verbis ipsis tanta res proposili censuram teneret, in medium liceat priuilegium hoc adducere. IN NOMJNE DOMINI, AMEN. SIGISMUNDUS III. Dei Gratia Rex Poloniae etc. Ad perpetuam futurorum temporum me- moriam, significamus praesentibus literis nostris quibus interest vniuersis. Cum proxime prateritis annis Moldauia quam Valachiam vulgo dicunt, iniquissimo peregrini hominis oppressa dominatu, et domesticis ac externis malis misere laboraret, et de state protinus deiecta in extremo pene discrimine versaretur, neque vero nos, aut illius Prouinciae pericula negligenda, aut tot homiuum salutem deserendam aequum putaremus, atque adeo felicissimis auspicijs adducto in earn nostro exercitu MURIA prudentia ac animi maguitudine praeclara Illustris ac Magni fici Ioannis de Zamoscie Regni nostri Cancellarii atque Copiarum supremi Ducis, earn ab extremo interitu vindicassemus : saluamque conseruassemus; authoritate nostra, ipsisque Moldauiae incolis petentibus et volentibus a supra nominato supremo Duce nostro exercitus, Praefectus illi fuit Maguificus Hiereinias Mohila, vetustissima splendidissimaque familia ac gestis maximis, honoribus percelebri, ibidem natus, ac iure quoque nobilitatis ciui- tateque iam pridem in Regno nostro oh spectatam in eo virtutem donatus, ita quod iam antea ratum et gratum habutmus, possessionem ipsius Palatinatus et ius, peculiari quoque diplomate nostro confirmandum ratificandumque (Mims, atque hoc praesenti confirmamus et ratificamus. Habebitque et tenebit eum Palatinatum Moldauiae praedictus Magnilicus Mohila ad extrema vitae suae tempora, et post mortem ems liberos ipsius masculos ad eandem Pala- ndscuta, f u donne ale Moldavia, , acesta cu atdta iubire se purta cdtrd Polonia incdta nu se indoia, a-s8 pune si vietia pentru acesta tierd Si spre mai mullet dovadd, a cerutei indigenatuld, dorindd a fi numeratzi intre nobilil Polonia; Loan Zamoiski, cancelariula; si Filipa Padniewski, episcopula de Cracovia, priimirei in a. mole nobilitatis lore. In fine, ca sd arete si mca multa sinceritatea inimel sale, tote fiicele sale le mei Ma dupd principi din Rusia si Polonia. Si acs punemei urmdtoriulu privilegia. IN NUMELE DODINCLUI, AMIN. SIGISMUNDO III, din gratia lei D-diet rege ale Poloniel etc. Intru de apururea aducere aminte, facemil cunoscutt tuturoru cut se cuvine cu acesta carte a nostra. In anii de curenal trecuti, Moldavia, festunata din starea sa de mar nainte, aflandu-se aprope de peire prin domnirea unui omit veneticu si prin atate iele din laintru si dinafarh, not negasindii de cuviintia a o parasi in asemine periclu, anal si scapatio prin fericitulit sucesh alit ostei nostre, multiarnita intieleptiunei si marinuniei strzilucitulut si maritului loan Zamoiski cancelariu si duce supreme ale ostiloril ; si apol, atatti prin vointia nostra, cilta si la cererea ce au facutil locuitoril tierei card num.tulti duce supremil ale ostei, domnia tierel se incredintia maritului domnit Irimia Movila, nascutil in acea tiera din cea mat vechia si mar luminata familia, si carele in consideratiunea virtutiloru sale inch mai de demulth castigase dreptulti de cetatianti si nobieu polunu ; deci, aceea ce inch atunci cu plhcere incuviintiaramti, gasirama cu tale de a-lti inthri in domnia si prin acesta peculiare diploma. Asiadara va aye si va tine domnia Moldaviel marituld Movila pans la finitulit dilelorti sale, era dupa mortea sa pre- OKOLSRI, MOHILA. 147 tinatus dignitatem promouebimus. Prouincia ipsa Moldauia cum suis territorijs in limitibus suis manere et conseruari debet, legibusque et institutis pristinis regetur et administrabitur, vectigalia illius Prouinciae administrabuntur, dispensabuntur, et erogabuntur a Palatino, inprimis ad utilitatem publicam et statum illius Prouinciae et securitatem tuendam et conseruandam. ludicia etiam ad normam in illa receptam et usitatam tractabuntur, usum religionis Graecae liberum intactumque habere debent. Dignitates et officia Palatinatus bene meritis distribuet. Monetae etiam cudendae illi facultatem concedimus, ad instar monetae Polonicae, ut aeque sit proba, et aequalis grano, pondere, et numero numismatum, ut in Polonia caeterisque dominiis nostris recipi possit. Ut illa prouincia ab hostibus secura sit et tranquil-. litate ac pace fruatur curabiums, Amicitiam et pacem inter nos ac Serenissimum Turcarum Imperatorem, is idem Palatinus et posteri eius curabunt et propagabunt, tutumque ac securum transitum ultro citroque in Turciam Legatis Nuntiis nostris, ac mercatoribus Regni et dominiorum nostrorum praestabunt. Conditiones etiam reliquas dum ab Illustri et Magnif: Joanne de Zamoscie Cancell : et Generali exercituum Regni nostri, Palatinus Moldauiae auctoritate nostra constituetur, pactas et iuratas ipse ac eius posteri praestabunt et explebunt. Quibus praesentibus literis nostris nihil derogatum volumus, in cuius rei fidem praesentes manu nostra subscripsimus, sigilloque Regni consignari mandauimus. Datum Varsauiae, die vigesima quinta Mensis Martij. Ann6 Dni. Millesimo Quingentesimo Nonagesimo septimo, Regnorum nostrorum Poloniae decimo, Sueciae quarto. SIGISMUND US REX. Laurentius Gebicki Secret. Major. His ex priuilegiis, et genus et officium, affectus atque merita in Regnum, lute clarius Ieremiae Mohyla demonstrantur. Habuit in coniugem ex Palatinatu Transiluaniae Pam ex Senatoribus primi de familia Ciamartorum Elizabetham, ex qua suscepit filios et filias, erant arma nobilitatis ipsius duae lunae mediae iunctae ad inuicem extrentitatibus concauitatum, et supra eas crux non tangens tunas. Habent quandam conformitatem ad arma Ostoia. Georgius alter filius Ioannis qui ad dignitatem nobilitatis Polonae 1596. receptus fuit. Et cum urmatorii sei de partea barbat6sca '1 vomit innaltia la acea domnia. Moldavia va 'Astra marginile sale, se va guverna dupa vechile sale leg! si institute, darile se vorti administra de Domnulti, care, mai pre susti de tote, va aye in vedere folosula si securitatea tierel. Judecatile se vorti face dupa usulii pazitti din vechime. Legea grecesd se va pazi neatinsa. Demnitatile si diregetoriele tierei le va impart!' la eel ce le vorti merits. I dam4 si voia de a bate ban!, insa dupa forma monetel polone, adech de aceeasi proba, marime, m6sura, si de acelasi numerti, ca sa pbta Arnblh in Polonia si in celelalte tier! ale nostre. Vomit purta grige de siguritatea dinafarA a tierei, si de liniscea si pacea el. Era insusl Voda, si urmatoril lui vorti nezul la tinerea pace! si amicitie! intre noi si pre-lurninatulti imperatti. alit Turcilorti, ingrigindil si de sigura trecere si intorcere a solilorti si negutiatorilorti nostri in Turcia. Deasemine va pazi si va implini elu si urinatorii se! si celelalte conditiuni facute si jurate, dupa ce stralucitulti si maritultt Ioan Zamoiski cancelariulti si ducele supremil alit Poloniel, 'lit va instals prin autoritatea nostra in domnfa Moldaviei. Acosta carte a nostra, din care nimicil nu voilmu sa se stadia, spre mai multa credintia o subscriserannl cu mama nostra, si poroncirama sa se insemneze cu sigilulti tierei. Data in Varsavia, 25 Martin, 1597, anulti alit diecelea alit domulei nostre din Polonia, si din Svecia alit patrulea. SIGISMUNDU REGE. Laurentiu Gebicki Mare Secretariti. Din acestti privilegiti se vede destulii de luminatii genula si demnitatea, precumti sz iubirea si meritele lui Irimid Mo vile& card Polonia. Muu'rea lu Elisaveta Ciomartai, Georgifi era fiia unuia din eel de (Media magnati din Transilvania, cu care avii feciori si fete. fit alit doile fZiu alit lui _loan; acesta capeta nobilitatea poland la 1596, si fiindli-ca era de 148 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE vitam spiritualem ritus Graeci elegisset, Metropolita Terrarum Moldauiae electus et confirmatus est. Bic, dum correctio Calendarij in Romana Ecclesia recepta, approbata et promulgata in Christianitate fait, particulare priuilegium ut Catholici in Valachia existentes iuxta antigaum Calendariutn festa celebrent, ob tranquilliorem vitam inter Graecos a Sede Romana obtinuit. Extant literae Cardinaltum Eminentissimorum amicabiles ad ipsum in Mohy lorum, °urchin so. Sendanus sive Simeon. ut in Constitutionibus Regni-indigenatus illius vocatur, Supremus Exercituum vtriusque Moldauiae fait. Demum, ob heroicum robur in bello, et splendida facta in castris et Palatinatu Valathico, a 31ultanis et Othomanica potestate, in Palatinum Multanorum sea Bessarabiae creatus et constitutus fuit. Portabat plenum affectum in Regem et Bempub: et mediis conuenientibus id declarabat. Reliquit filios et nobiles Regno. Constantinus Mitts primus Hiererniae, gum Reg ia manus per Ioannena Potocki Generalem Podoliae et Capitaneum Camenecensem fusis viginti guingue millibus hostium ad Stepanowce, in Palatinum Moldauiae deduxit et constituit. Alexander alter filius, et iste successerat in dominium Moldauicum, multa constantia contra rebellisantes pugnando. Bochdanus tertius illius, gui in curia Othomanica obseguia reddendo, ibidem occubuit. Filiae vero Hieremiae fuerant Regina Michaelis Ducis in Visniowiec Korybuth consors. Ex hac superest filius Hieremias in Repub: ornatissimus et fidelissimus ciuis, in castris vero perpetuus et naczximus miles, superest et ilia cum speciositate formae virtutum specimine lucens, Capitanei Lublinensis coniunx. Maria altera filia /los virginum ob pulchritudinis venustatem, decor matronarum, ob morum grauitatem, erat primo matrimonij foedere iuncta Stephan° Potocki, Palatino Bracluvien: Generali Podoliae, Notario Exercituum Regni Zelinen. Camenenen: Laticouien, Litinen: Praefecto, et reliquit in ornamentum patriae filios et alias. Secundo matrimonio fait consors Nicolai Fierley Palatini Sendomirien : Lubl inen: Casimirien: etc. Praefecti. Haec una cum sorore germana, Anna Castellani Sieradien: consorte Viennana descenderat, ut in cornitatu, Serenissimae Reginae Ceciliae Renatae Vladislai IV. ad Begnum Poloniae, fieret iurata et sincerissima ductrix. Piliae illius sunt Radz,kailij Succamerarij Supremi M. D. Lit: coniunx, et altera Notarij Campestris Bohuslauien: etc Praefect. Filios sub farads Pilava considerabis. Catharina quam ipse maritus moribus grauem, virtutibus insignem declarauit. Brat namque consors illius bellegea greased, se alese si se. intati de tnitropolitzi ald Moldaviet. Acesta, dupd ce se priimi, in beserica Rome indreptarea carindariului, ccistiga dela scaunuld Boma uni privilegiu particularizi pentru catolicii din Moldavia, ca acestia sa Una serbatorile dupci carindariuld celd vechid, pentru a petrece mat nestaperatt intre eel de legea greased. In archivulii Movilescilord se pastreza scrisorl amicabile de ale cardinarilord tetra densuld. Simeon, a fostu mat -marele ()stet moldovenesci. In, urnza pentru faptele lul cele strcilucite in resbeld Bomanit si Tureit fcicurci domnu ala Tieret-Roincinesci. Se purta cu multa iubire cdtrci regele si republica Poloniel. A las& a flu si nobili Poloniei. Constantino, cintciiuld nciscutd all lul Irimici, intrci in domnia Moldavia cu ajutoriuld regelul dupci cc Loan Potocki Generaluld Podolia si capitanuld de Camenitia, frdnse la Stefcinesci ostea inimicci de 25 mil. Alexandra alit doile fiid, si acesta urmd in domnia Moldavia, luptandu se cu multa constantici incontra rebelilord. Bogdan() alit &rile fiifi care servindzi, la Porta turcesca acolo si muri. Era fetele lui Irimia furs, Regina, consorta tut Michaid Korybuth ducelul de TiFisniowiec. Fiiuld el Irimicie illustru cetatianu si ostasii ; era fiict sa, consorta ccipitanulut de Lublinti, stralucesce prin frumusetia si virtutile sale. Maria, ceealaltci fats, florea verginilord prin frumsetia sa, decorea matrdneloru prin gravitatea purtard sale ; mat antaiii era mciritata dupci Stefano Potocki, palatinulzi de Braclavia, generalulii Podoliet s. cl. , ldsd dupci sine in ornamentuld patriel flu si files; in a clOua cascitorici fit consorta bat Nicolad Fierley, palatinuld de Sendomiria scl. Acesta, imnreunci cu soru -sa Ana, consorta castelanulul de Sieradia, mersese la Viena ca sa aducci pre Serenitatea sa regina Cecilia Renata a lul Vladislati IV; fiicele el sunt, una nevasta lul Radzivil sueamerariului supremil alit marelul ducatii alit Litvaniei, si ceealaltd a prefectulul de Bouslavia scl. Pre Catharina insusi bcirbatu-sea o dechiarci strcilucita prin purtarea si virtutile sale; ea era consorta vitezului Samuel Korecki ale cciruf fapte si tri- OKOLSKI, MOERLA 149 licosissimi Ducis Samuelis Korecky, cuius res et Triumphi aeternitate vigent, reliquerat filiam Lesczinscij coniugem. Anna ultima filia Ilieremiae Maximiliani Przerebscij ante .Castellani Sieradien: turn Palat: Lencicien. .Mastice: Medicen: Litinen etc. Praefecti consors, reliquerat filios duos sed maiorern invida mors vigesimum tangentem, annum eripuit, remanet magnae expectationis filius Carolus Sigismundus. Postmodum erat Ianusij Czarnkowski Co- mitis de Slopa Castellani et Praefecti Drahimen. censors. In illius curia dum vice quadam Nuntius Apostolicus in Regno, nunc Cardinalis Eminentissimus Santa Crucius fuisset, retulit Blustrissimo quod frameae istae in crucem dispositae in Dacia, quae pro insig ni reperiuntur descendat a clauis Herculeis _Romanis Mutiorum familiae, unus enim illorum illinc descenderat et hanc commutationem armorurn fecerat. Michael filius primus Simeonis Palatinus 111uitanorun2,. Gabriel alter filius etiam Palatinus Multanorum, eius corpus sepultum in Szoczawa. Petrus 3. filius Archimandrita Piecariensis, _Metropolita Ruthenorum Kiiouien. Halicien. Schis- maticorunt, reformauit Eccl.,S. Sophiae et clerum aliquatenus in moribus. Ioannes 4. filius, qui totam vitam suam militaribus trophaeis in Hungaria obligauit at co mmisit : Crescit virtus in immensum dum pro Christi nomine prompte defertur. Moyses ultimus filius. Hic vicibus alternis Palatinus Moldauiae denunciatus, dum sedem occupat, inconstanti Senatorum iudicio turbatus, deposuit cum summo detrimento propriae substantiae regimen et Palatinatum, manet in Russiae Palatinatu haeres in TVielkooczy, nobili Polonorum libertate tantum gaudens ob securitatem vitae, quantum ob dominium leui de causa variabili Yalachicum non gauderet. -.4911**4--- unfurl in eterna vorl fi celebrate; fiici -sea se mdritd. dupd Lescinski. Ana, fata cea mai tenerci a lui Irimici, consorta lui Illasimilianl Przerebski mai &dial castelanii de, Sieradia, apoi palatinl de Lencic scl. , ldsd da fii, pre cell de cintclil 14 rcipi mortea in etate de .20 ani, all doile Carlti Sigismundl trciesce plinl de sperantid. Dupes aceea se mdritd dupa Lanus Czarnkowski, comite de Slopa, castelanl si prefectl de Drahim. In curtea acestuia afldndu -se odiniora, Santa &mil , nuncio apostolicl, care dupd aceea se fcicic cardinall, spunea ea acele sabie dispuse in truce, insemne ale Movilescilorl in Dacia, se tragic dela meciucile erculiane cele romane ale families 3futiilorl, pentrucd unull din acestia trecuse aici, si fdc acestci schimbare de arme. Michail cintcliull ndscutl all lui Simeon fie domnl all Tierei-Romcinesci. Gavril all doilea fiiic, deaseminea all Tierei-Romcinesci, se ingropd in Suciava. Petru all treile lie, fit archimandritl de Piecaria, si mitropolitl all Rutenilorl in Kiovia, acesta indreptci biserica S. Sofie si clerull. Loan all patrulea fill, tots vietia si-o petreclz in arme in Ungaria, cet -ci virtutea cresce preste mesurci luptdndu -se pentru Cristl. Moise, cell din urmd fail. Acesta de doue on fit numitl domnl all Mol- daviei ; turburatl prin inconstantia boiarilorit pcircisi scaunul '4 dom,niei cu multci perdere a averei sale, acuml se atici in palatinatull .Rusid in Wielkooczy, bucurcindu-se in siguranbei de libertatea polonci, preccitl nu se bucurd de domnia romdnd cea schimba'torid. --6441111+.4-- DOCUMENTE MS. DIN BIBLIOTECA DIN KORNIK*). (I). Iasnie wielmozny Mseziwy Panie Woewodo moy Mscziwy Panic. nie masz innych nowin ieno thesz z Woloch, co ie Wm. memu M. Palau napisze. Co bylo slychac o Tomszy ze go wzieto do Turek, thedy nie, na Brailowie iesth, y z zona; pzepraktykowano kozaki Zaporoskie y posli z Woloch bo im nie maia czym placic, Wolosza nie pzystala do Alexandrzyka; Hawrilowka sie napieraia, y swem oszobnem obozem leza; Alexandrzykowi nie chcieli dac dani, odzywaiac sie nato azby choragiew mial, y tych co byli poslali dani wybierac do dwuseth wybili. Thusza iednak ze poslano dani Cesarzowi Tureckiemu. Zechuragiew dadzo, ba wziawszy oni szescdziesiath tysiacy czerwonych zlotych !dani, nayda sobie lada pzyczynke y drugiego na Hospodarstwo posla, a dan iusz poslano Cesarzowi Tureczkiemu. Tym sie thesz barzo Wolosza urazila, ze Kozaczy odchodzac Uriowski powiath y drugi ale go nie pomne pzezwiska zdarli. Xiaze Wisniowieczkie mieszka w Iassiech z Alexandrzykiem, ma do osmi tysieczy ludzi, ale barzo podlych, to Test barzo ubogich, poszarpanych. Xiaze Koreczkie nie ma wiecci dwu tysiaczu ludzi, ale then ma ludzie dobre y lezy o(I). Pre - laminate si pre-indurate domnule Voevode. am acuma sciri pr6spete numai despre Moldova: Ceea ce s'a auditu despre Tomsia ca Vara fi luata Turcii, nu e adeverata , ca-ci elii se afla la Braila impreuna cu Domnasa. Cazacil Zaporogeni s'aa retrasil din Moldova din lips'a simbriei.. Moldovenii nu volt sa priimesca pre Alexandrutiti, si tot(' dna cu Gavrilasia cu care stall in tabara osebita. Lul Alexandrutia n'ati vrutu sa respundia darile, dicenda ca nu e intarita in domnia, ba inca au ucisa aprope done sute de eel trimisi pentru stringerea darilora. Sperantia lord este ca el au trimisa sultanului turcesca haracia de 60,00,0' galbeni, pentruca sa le trimita stega de domnia ca sa -si pits pune unu altfi domna dupa voia lord. Moldovenii s'ati intaritata forte mita, aflanda ca Cazacii au pradata in retragerea lord tinutula Orheiulul, si inca, nut tInuta ce nu-mi mai aduca aminte. Principele Wisniowiecki siede in Iasi cu Alexandrutia, are pana la 8000 Omen!, insa pre-ticalosi, adeca semi trentiarosi. Principele Korecki nu are de cata 2000 omen!, dar bun! voinici , Si se afia cu tabara lul la Tecuci langa marginile munAceste documente le avemii copiate dupd ehiard originalele ce se pastrdza in biblioteca contelui Dal& lyneki din Kornik in Posnania. Acdsti biblioteca cuprinde tesaurt necercetatt inch pentru istoria udatra. Celd ee aerie acestea, canal se afla in Prusia la 1860, facendii cnnoscintia Cu ernditnlii conte care pre atanci era memtan aid parlamentulut din Berlinii, multe mannseripte si cart! rare a copiatd din pre-avuta sa biblioteca din Kornik. Cele mai interesante din acestea, si care preate pucind voril vede lamina, sunt corespondintiele, in originald, ale tut Michaid V. si Iritnia Movila eu Sigismundit III regele Poloniei, precumil si Acta Tomiciana din care contele, catil fit in vidtia, publics 8 volumeni in folio. Contele Dzialynski, invdtintnlit, umanuld al adevdratuld patriotd polontl, marl la inceputuld anulu! 1861, planed de Poloni si de toff numgrosii set amict in istoria. Traducerea acestord siepte documente poldne o datoreacd binevointiet domnului B. P. ilajafia, pdteuniculd Slaviatu ce avemd in Romania. DIN BIBLIOTECA DIN KORNIEC 151 bozem w Tykuczu na granicach Multanskich w mieysczu takiem ze woyska nie moga go minac skadkolwiek zastapia nan. Xiaze Wisniowiczkie ieno w tey potrzebie byl pierwszey, a Xiazeciem Koreczkiem horaie. Pierwszy error sie stal, ze zaraz w pogonia nie puscili sie po Tomszy, bo ieno w poltrzeciu mil noczowal po bitwie, mogli go doysc, bo we trzechseth koni uchodzil y uyrzawszy tylko ze Wolosza ucieka z bydly mniemaiac ze pogonia pouciekali od niego ieno ich osmdziesiath zostalo przynim. Xiaze Koreczkie potey pierwszey potrzebie cztery kroc mial potrzebe z Turki i Tatary, w ktorych potrzebach potrzykroc byl sam Tomsza, sam uchodzil z bitwy, ale zlaski Bozey sczesliwie gromili porazal the ludzie Xiaze Koreczkie, a tha iusz ostatnia potrzeba tak sczesliwa bela nastapielo woysko Tatarskie, o ktorych wiedzac. Xiaze Koreczkie ruszel sie pzeciwko nim, ale kalauza zlego mial, ze sie minal z Tatary, y Tatarowie w obozie tylko czury zastawszy, to iesth szynkarze a kuchciki, zastali tesz y potrzeby co jest co pic, y powiazali tych co tam byli, sami sie rozgoscili, popieli, ktos iednak ztamtego obozu szlakiem tym znaczac sie po kowanych koniech puscil sie za Xciem Koreczkiem w piaci milach iusz pogonil Xcia Koreczkiego, kiedy dal sprawe ze wzieto oboz, uprosil Xiaze Koreczkie swych ludzi choc spraczowanych ze powrocili znim, y pzyszedl nadedniem na Tatary wpadl na straz y na oney strazy zaraz w oboz, ztaka pretkoscia ze y do koni Tatarowie nie pzyszli, malo ich co uszlo, y ma wieznie znaczne. Wiecz dostalby byl Tomsze, ale woie woda Multanski zwlokl go do trzeciego dnia traktatami, asz sedziak przyszedl s tysiacem Koni,y uwiodl Tomsze do Brailowa. A zwlokl tym ksztaltem: Prosil aby do ziemie iego nie wchodzil z takiem woiskiem, obiecuiac poimac Tomsze i wydac go. Brailow ten zamek iesth ktory Turczy trzymaia nad Dunaiem y fortecza jest dobra tamze na nim iesth Tomsza y Tomszyna, skarby tam mial, ale ten sedziak wszytkie skarby pobral od niego y poslal Cesarzowi Tureczkiemu. Iesth tesz tam drugi zamek co Turczy tzymaia na tamze strone Dunaiu, ytho iusz pewna iesth, ze matheriey na most siela nagotowali iusz, ytak wiadomosci siegaia ze in Mar- tenesci, astfeliti incatti dusmanil nu pail trece nici dintr'o parte filed a se intelni cu elii. Principele Wisniowiecki a fostii facia in cea de anthill batalia. Era in celelalte tote numai principele Korecki. A fostii o mare gresiela ca nu s'a urmarita fugariulii Tomsia care a masii in departare numal de dou6 mile si jumetate dela campultt bataliei , si pre care al nostri Part fi pututti ajunge candtt ela fugia numal cu 300 calareti, din caril apol eel ma! multi l'aa parasitii de frica , remainda numal cu opta-dieci. Principele Korecki dupa acdsta. de Antall"' batalia a ma! avutii alte patru batalii cu Turcil si cu Tatarii , si in trei din ele a fosta facia Tomsia, si s'a fugaritti cu ajutoriulti lul D-dien, noroculti fiinda de partea principelul Korecki. Batalia cea de pe urma a fostii ma! en sema norocosa. Selina. ca Tatarii se apropia, principele Korecki le-a esitti la intimpinare, dar fiindii-ca avea unti calauzii netrebnicti, n'a pututti sa-1 intelnesca, incata Tatarii (lanai preste tabara, si gasindu in ea numal servitor!, adeca marchitanti si bucatari, i-au legatil pre tot! acestia, si attinceputii a se imbuiba in mancari si in beuturl. Totusi unit servitoriti din tabara a scanata cu fuga, si pov6tiuindu-se de urmele lasate de copitele cailorti, a ajunsit pe principele Korecki in de&tare de cinci mile, i-a povestitti intemplarea si-la indupleca ca sa se intorca cu du in tabara, de si omenii era truditi. Reveninda in spre dioa, principele a navalitti de antaiii asupra veghiel tataresci, si apol asupra taberel, cu asia repediune , incatii Tataril nu avura dada sa apuce nici macarii cail, pucini scapara, cu fuga, multi ca.diurk prinsi. Precumti am spusa, principele putea sa prinda pe Tomsia, sa nu fi fostti amanatii pana a treia dl prin Suciturile Domnului muntenescii, pana ce a sositit Sangiaculii cu o mile de calltreti, si a dusg pre Tomsia la Braila. Amanarea s'a facutti asia: Muntenulti rugs pe principele sa nu intre in tiera lei cu atata oste, promitendu-I ca i-la va da, prinsti pre Tomsia. Cetatea Brailel, pe care o tine Turd! pre Dunare si in care se AI Tomsia cu Domna lei, ca-ci vis- 152 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE tio maia sie woiska Tureczkie przeprawowac. Galga thesz ze czterdziesta tysieczy lezy pod czarnem lasem, a pod Bialogrodem Car Krymski z siedmadziesiath tysieczy ludzi. Z Warszawy slychac ze tham zawsze dobra mysl, triumphy stad ze pan Bog dal czorke Krolowey Jey Mci, ustawne Maszkary, tan cze, bo znacz y Xieza w Maszkary ubieraia, y powiadaia ze y Piatkom nie pzepuszczaia. Przyiachal ongi wprawdzice pacholik, ale zapewne to twierdzi ze co Piatkowy dzien kilkadziesiat par w Maszkarach sli na zamek. Ieszli to iakiego fortelu pokuszaia, coby Turki straszyc isz to nova inwentia raczei watpic o tym niezby dobrze tuszyc. Wiecz na gotowe ludzi dopiero seymowac nie wiem iezli wczas... W Stobnicy die 10 Februarli 1616. Wm. mego MCZIWEGO PANA zawzdi uprzeimie HETLIWI sluga STAN Z TARNOWA, Cas. Sedomir Jasnie wielmoznemu Ponu Panu Zbygniewowi z Ossolina Ossolinskienzu Woiewodzi Sendomirskiemu memu Mcziwemu panu. (II). Jasnie Wielmozny Milosciwy Panie Hetmanie Coronny. Unizone sluzby mole oddaie w laske Wmlci mego Mlcziwego pana. Oznaimuie Wmlci memu Mlcziwemu panu is Thomsa znowu stolicze Woloska w Jassiech osiadl. Sktorim iako powiedaia Test Basa Silistriski i Radul woiewoda Multanski, thakze Thatarow dziesiecz thisieczy ktorim dal swe pieniadze. Kusil sie ote woiska X. Coreczky po dwa krocz czatamy podiezdzaiacz, zdarziJo mu. sie, ze ich uriwal y gromil nie zle daliei strzimacz moczi ich niemogl ustapil ku graniczy pod Hoczim. thamze obozem stanal, spodziwaiacz sie ratunku skad zaczim granicza woloska do kupi sie zbira chczacz pustoszicz Pokucie a mianowiczie Sniatin msczacz sie swych szkod dlia czego iako sniatin thakze pograniczne wsi y Pokuczie wsitko ustapili do zamkow y miest obronich poschodzili. Prose thedy milosciwy panic, raczcie Wmec. obmisliwacz iako bi wstret temu nieprzyacielowi uczinicz y iego zamislom zabiezecz ; teriea loru tots a luat'o Sangiacula si a trimis-o Sultanului , e bine intarita. Mai ail Turcil o alts cetate din colo de Dunare, si se scie cu sigurantia ca au pregatitti o multime de materialil pentru a face podu, ca sa pot& trece Dunarea in luna lul Martiti. Calga cu 40 mil omeni se afla langa Codru-negru, si Hanula Crimeel cu 70 mil de omeni, langa Cetatea-alba. Din Varsavia se audti vests bune, triunfuri, mascarade, dantiuri, chiaru preotii nu se °preseu de a se masdri, pana si vinerile tote astea, pentruca regma a nascutil o fats. Baiatulti care mi-a adusti acesta scire incredintieza ea in dioa de vineri s'a vediutti in palatulti regescii la 20 seu 30 parechi mascate. Pe semne acesta este o noun inventiune pentru a sparib, pre Turd. PuginA sperantia Stobnicza 10 Febr. 1616. STAN1SLAU TARNOVSKI Castelanulit Sendomiriel Ccitret Sbignev Ossolinski, voevodulei Sendomiriei. (II). Cdtrci Stanisl. Zolkiewski, Voevodulii, Chioviei, Hetmanuig Corona Ye insciintieza ca Tomsia a cuprinsu erasi scaunulti Moldovei, Iasii, avendii cu sine, cumii se dice, pre Pasia Silistriel, si pre Radulu domnulti muntenesca, asemine 10. mii de Tatarl. Principele Korecki s'a incercatti in done randuri contra acestel osti, navalindil asu- pra-I pre neasceptate; i s'a prilegitu a-I ingrozi binisiort", dar n'a fosta in stare sa se lupte mai multu cu atata ostime, si s'a trail la frontiers sub notina uncle a statutti cu tabara in asceptarea vreunui ajutoriu. Moldovenil dela margine se aduna cu scopti de a prada Pocutia, si mai cu soma Sniatinulu, pentruca sa-s1 resbune perderile; de aceea locuitoril Sniatinului, precumit si satenii de pre la marginile Pocutiei all fugitu in cetati si locuri intarite. DIN BIBLIOTECA DIN KORNIK 153 bo iako sam dais znacz zeby mial na czala zime thatary swe na pokuczie obroczicz, kthorych sie czo godzina spodziewamy, daliey iako pan Bog pokaze nie omieskam dacz znacz wmtczi memu mlcziwemu panu. .... Dan Sniatina 16 Februarii roku 1616. Z IGMONTH ZEBROWSKI pods. Sniat. reka swa. Jasnie Wielmoznemu Panu Jeo Msci. Panu Stanislawowi Zolkiewskiemu Woiewodzie Kijowskiemu Hetmanowi Coronnemu Panu nine Milosciwemu. (III). Jasnie wielmozny Msciwy Panie Woiewodo Sendomirski, moy Msciwy Panie. Za to occurentia pisania do Wmsci mego M. pana przez Iego Msc pana Buczynskiego nicz do oznaymienia swierszego nie mam, tylko ze pewnie Czausz przeminal od Cesarza Tureckiego do Krola Jeo Msci. Contentow poselstwa tego ktoz moze wiedziec : mimo gdy ie iusz odprawi, bo doswiadczali tego Hethmani y upominkami chczacz wyczerpnacz, inne im powierzali a in re ipsa inne krolowi Jeo Mosci sprawowali. Jeslize prawda , tho od nich we Lwowie wyczerpniono, ze s thym iedzie, by krol Je Msc koniecznie the liudzie zwiodl z Woloch, a Tomsze wraczaiacz pogrozkami, chciec go znowu nassadzic na panstwo. Sue cz Koreczkiemu Xciu posczesczela sie ze zasz wielka victoria wygral, ale sam barzo ranny . W Stopnicy die 26 Februarii 1616. STAN s TARNOWA Cas. Sedomirski. Asia-dar ye roge a ye gandi la respingerea acestui dusmane, care singure se lama ca va trimite la, ernaticti in Pocutia pre Tatari, ceea ce ne ingrigesce din ore in ora. Me void grabi a ye insciintia despre cele urmatorie... Sniatine, 16 Febr. 1616. SIGMUNDII ZEBROWSEI substolnict de Sniatint. (III). Cdtrd Voevodulti Sendomiriei. Cu asta ocasiune scriindu-ve prin d. Bucinsky n'am nimice alto mai prospeta de comunicate, afara numal de trecerea Ciausiulul dela Sultanule la Regele. Cuprinsule solid nu se pote afla. Hetma,nii noscri s'aa nevoite si prin darer] a afia ceva, dar altele le spunelt, altele ducea regelul. Dec& este adeveratil aceea ce spusera in Lemberg, misiunea lore este de a face ca regele sä retraga pre Poloni din Moldova, era pre Tomsia care se reintorce la domnia se nu-le mal supere, de frica amenintiarilore turcesci. Lui Korecki i se intern-, pla norocule de a castiga o mare victoria, dar e ranite forte gree.... Stobnicza, 26 Febr. 1616. STANISLAU TARNOVSKI. 20 154 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE (IV). Jnie Wielmozny Mcwy Panie Woiewodo Sendomirsky mnie wielcze Msciwy Panic y Stryiu. Jako zawzdy tak y teraz wielka mam w lascze Wm meo Mczego Pana ufnosc, nie watpie, ze mi pomozesz mego utrapienia. Mialem Jesieni przeszlei wielkie przesz Tatary skody : ale terasz mie Woloskiego zaciagu Kozaczy prawie obrocili wniwecz : tak zem ledwie nie wszystkich maietnosci moich odzalowal, Prosze racz Wm moy Mczy Pan na seimiku tamtym to proponowac sprawe: niechai my starozytna slachta dla Indigenatow Woloskich y Swagrow ich nieniszczeiemy. Idzie y o Rzeczpospolita, idzie y o nas ktorzy ten ponosiemy niewczasz. Niewatpie ze Wm to za ieden z Woiewodztwa swego Articul wlozycie. Dogodzisz moy Mczy Pan y naszym zniszczonym kraiom, et publicae orasz libertati: y nasz zaciagiem Woloskiem utrapionych, wielcze sobie obowiazesz , a mnie przed inszemi. W Podhaiczach 28. Lutego Roku 1616. STAN LANCKORONSKI, Woi. Podol. Star. Ploskirowski. (V). Jasnie Wielmozny Mscziwi Panie, Woiewodo Sendomirski moi M. Panie. Nowini przed Seimikiem nowomieskim tim mial, ze Wolosza i s tatarami odniosla bila victoria takiem sposobem na kozakach, ze stanowszy za niestrem we 7 milach obozem 500 koni wiprawili zrozumiewacz sie z X. Koreczkim i z ospodarem zaskoczyli ie wolochy z tatary, sbili ze nee nuncius cladis nie uszedl , s timi horagwiami wpadli na ten obuz tich Kozakow rano pod mgla a onielnieni horagwiami naszemi kozaczy nieprzisli do sprawy, uderzyli tatarowie, bill, gonili do njestru, liedwo spultora tisiacza uslo tick kozakow, zas na drugi oboz kosakow w poltora mil od hoczimia czata ze 16000 Turkow tatarow wolochow multanow napadlo woisko tomzine i 6 godzin moczno dobiwali i iusbi byli wzieli, bo szkoczili barzo i dwa razi wpadali w oboz, lecz nasi ie po oba razi wiparli, a wthem s husarzmi X Jeo M koreczkie s hoczimia przisedszi sparl Turki Kosaczi Tatari , zathim gonili (IV). Ceitrei Voevodulei Sendomiriei. . . . . Ca totdeauna asia si astadi am mare incredere in gratia vostra, si nu me indoiesce. ca me vet! ajuta in nevoia mea. Tomna trecuta am suferita marl pagube dela Tatary, insa acuratt am patitti si mai reit cu Cazacii ce se aft' in soldula moldovenesca, astfeliti in cata pota dice ca, am remasa lipita pamentului. Asia-dar ye roga ca in adunarea voievodial sa facet! propunerea ca no!, nobilimea cea vechia, sa nu fimti nimiciti pentru haterula indigenatilora moldovenesci si alit cumnatilorti lore... Nu me indoesca ca yeti pune acesta intre celelalte article pregittite pentru camera din partea VoevodIel. In acesta chipa vet! indatora si tinuturile nostre cele Ante, si libertatea calcata de cited simbriasii moldovenl, si mai cu semi pre mine. Podhaicza 28 Febr. 1616. STANISLAII LANCKORONSKI, Voevodulti Podoliei. (V). Cdtrd Voevodulti Sendomiria .... Din adunarea provinciale dela Novemiasto avema sciri Ca Moldovenii cu Tataril au batuta pre Cazacl in urmatoriula chipa. Cazacil asiediandu-se cu tabara dincOce preste Nistru, in departare ca de siepte mile, trimisera cincl sute calareti pentru a se intielege cu principele Korecki si cu voda". Moldovenil si Tatarii navalira asupra lora pre neasceptate si astfelia 'I isbira, incata unula macara nu scapa via. Si apol luandti stegurile celorti batuti, navalira asupra tabard Cazacilorti in diori de di pre negura, si Cazacii, amagiti prin aspectula stegurilora, nu se mai improtivira lovirei Tatarilorti, furs batuti, fugariti DIN BIBLIOTECA DIN KORNIK 155 ich mile, ze gesto trup na trupie liezal , nocz zasla ze ich sila uszlo , i do 300 wiezniow znacznich ma X Je m koreczkie Turkow Tatarow, woloszi nieziwia, potim ius zadney pono- wy niemam. Czi iezykowie powiadaia, zebi szie bilo posczesczilo zebrzicz thi liudie ze nietelko wpokuckie dalieko iscz, iecz i ku warsawie , bo o posilki im laczfiei , sila turkow za dunaiem. Ta szczesliva z iaroslawia nowina W Stobnicy 8 Aprilis 1616. STAN S TARNOWA, Cas. Sedomirski. (VI). Stanislaw Zolkiewszki Woiewoda K...wski. Hetman Coronny Barski Kamonayski rosta. Jasnie wielmoznem, urodzonem Ich M. PP. Senatorom , Dignitarzom, Urzednikom Ziemscim, y wszystkiemu Rycerstwu Corony Polskiey, swim Mciwym Panem y Braciey Wielmoznim, a wszistkiey niemal Coronie wyadomo Test, iakom sie opponowal swawolnem postemp- kom, ktore za szoba zacziagali lamanie pact od dawnych czasow od przodkow Jeo K. M. postanowionych, y przez. Jeo Kro. M. Pana naszego Mciwego z teraznieyszym Czeszarzem Tureczkim, potwierdzonych; zem temu niemogl rady dacz, nikomu nima bydz dziwno, poniewaz tich nieszczesnych czasow, nietilko powaga Urzednikow ponizona, ale y prawa, instituta chwalebne Recziptey, wladza y zwierhcznoscz Jeo K. M. P. naszego Mciweo, ktory tych swawolnych postempkow, surowie kazal zakazowacz , lekcze powazona. Podawaly szie przesz Jeo Krol. M. na Seymiki, a potim y na Seym przestrogi z roznych miescz, do roznich oszob przy- pan' la Nistru, si abia vro 1500 scapara cu dtlele. 0 alts tabard a Cazacilorti, asiediata la 11/2 milli dela Hotinft, fa atacata de armata lul Tomsia, compusa din 16 mil Turd Tatad Moldoveni si Munteni, si dupa, unit asaltti vigorosu in curse de siese ore catt pre ad era sa o iea, ea-el o stricara multu, si in done randuri si intrara in ea, dar de amend6u6 orile furs respinsi de catra al nostri. Nemerindu-se chiarti atuncl si sosirea principelul Korecki cu husaril dela Hotinti, elu bate pre Turd, era Candi pre Mari, alungandu-1 cale de unit mile, asia incatti cadavrele zacea preste olalta, dar n6ptea scapa o multime din el. Trel sute cadiura pring in manile lul Korecki, omen1 insemnati. Afars de asta nu am alts scire. Esploratorii spunfi ca sa nu fia avuta norocti a-1 bate, el era sa merga departe in Pocutia, si chiarti la Varsavia, fad grige de ajutorie, fiindh-ca o multime de Turd se afla preste DuStobnicza, 8 Aprile 1616. nare. Acesta fericita scire a venial dela Iaroslav STANISLAU TARNOVSKI. (VI). Stanislaii Zolkiewski, Voevodulii Kievei, Hatmani Poloniei, Staroste de Bar etc. Pre-luminatilorti, nobililoru, domnilorii senatorl, demnitarl, deregetorl al tierel, si intregel armate a Coronel Poloniel, gratiosiloril mei domni si frati, si preste totfi, regatulul polonft intregh este cunoscutil, cumti m'am opusti eft aceloril fapte nebune urmate prin calcarea tratateloril ce din vechifi era asiediate de predecesoril maiestatii sale regesci, si intarite cu sultanulfi actualti decatra maiestatea sa regele. Deca nu mi-a fostti prin putintia de a pune lucrulti la cale, de acesta nime sa nu se mire, ea-el in aceste nenorocite ale nostre timpuri, nu numal respectulti pentru deregetorl e cadiutd, ci chiara legile si institutiunile cele laudate ale republicel, autoritatea si superioritatea maestatil sale gratiosulul no- stru rege care aspru a °Kitt' Marl urmarl fare de capil, sunt pucina considerate. Atatu t56 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE noszone, szam ukazowal, ze to bela niepodobna rzecz, aby ten Poganin, odiecziem i zlupiethem dwu Prowincyi, tylom krzywd y kozaczkiemi tesz incursiami irritowany mysl tego zaniodbac sczierpiec lisz ktorzy bell autorami tego swawolnego do woloch naiazdu, przesz swe fautory, tak na Seymikach, iako i na Seymie extenuowali , przestrogom prawdziwym wiauimywali, udaiacz ze Czesarz Tureczki Perska woyna zabawiony, niemcze sie za to bract ze Czar Tatarski do Persiey na woyne idzie, ze iusz Alexandrikowi od Porty choragiew niesza, a lacno to belo ludziom do wierzenia udacz , bo iako ono powiedziano facile creditur, quod desideratur, zatem stalo sie ze te placentia pocieszne rzeczy udaiacych, prawdziwe Rptey ochronie, y bespieczenstwa sluzacze, przestrogi zatlwnione, y nicz solide na tym Seymie niepostanowilo sie, coby sluszylo do zabiegania, y dania ndporu gwaltowi , ktory iusz terasz na Rpto nastempuie... Nawed y strony ordinarium przyidzie, to Test zolnierza Quarcianego iakoby myal bydz chowan za uporna contradictia kilku oszob, nicz nieiest publice definitum, i ieszli kto niewyedzial z seymu tego, mogl sie dostatecznie kazdy informowac, iako z occasiey constituciey, ktore samem niepodobienswem podnoszo przez pieniactwa y calumnie zolnierz tesz yesth od sluzby Rptey odrazon. Terasz iusz do tego przychodzi, ze te niebespieczenstwa, o ktorych jeo K. M. Pan nasz M. Rpta prestrzegal, o ktorych y is dosycz glosno niemogacz y tez zatrzymac, opowiadal, rzecza sie pewna okaza, zbieraia y gromadza sie Woyska Wielkie Tureczkie y czar Tatarski, ktory prawda Test belo na tym ze myal iscz do Persiey, ale uporne popierane rzeczy ludzi, ktorzy swa.wolnie do woloch weszli, naiazd y woiowanie ziemie Multanskiey, to sprawil, ze czar Tatarski woyne to obracza, y Turczy tym potezniey do woyny sie armuia. Mam z Constantinopola swieza przestroge ze w woloszech miasto Hospodara Baba ma urzadowac, y daley czego sie spodziewacz, do iakiego niebespieczenstwa Rpta Test pzywiedziona, kazdy laczno, szam prresz sie moze rozumiecz y wiedziec, A isz iakom wyszey wspomnial nic solide na seymie sie nie postanowilo, czymby sie takowemu gwaltowi takowemu niebespieczenstwu moglo zabiegacz, na szamey laszcze Bozey, a urodzoney milosczi, y checiach Wmciow, do zatrzymania czalosczi miley oyczizny wszytko zawi- slo. 0 dwye rzeczy Wmciow meth M. PP. y Braciey przez miloscz oyczizny spolney prosze iedna zebysczie wm, kto moze bydz sam sposobny, kto syny, albo powinne ma potemu, scirile priimite din diferite locuri de catrit' diferite persone, si supuse de maiestatea sa regele adunarilora provinciali si adunarei generale, cata si mintea cea sanetose aret. ca. Turcula nu va pute suferi incursiunile si insultele cazacesci, luarea si predarea a &we provincie. Totusi aceia carii au fostii autorii acelei navaliri nebunesci in Moldova, cu ajutoriula instrumenteloril lora, si in adunari provincial) si in adunarea generale micsiore, importantia lucrulul, nu dedea crediementa luarilora aminte celora sincere, facendu-se a crede ca sultanula ocupata cu resbelula persiand, nu-I de, mana a se amesteca in acestai ca hanuld tataresca piece la resbelula persiana, ca lul Alexandrutia dbl. pre ad va sa-I educe, stegulfi dela porta; tote acestea era usiora de a se crede dupe, proverbiula: facile creditur, quod, desideratur; de unde a urmata ca prin atari prefaceturi ma'ngaiatorie s'aa inlaturata luarile aminte ce avea de scopa conservarea si securitatea statului, si in adunarea generale nu s'a regulate nimica seriosa pentru a preveni si respinge periclula care amenintia deja statula. Chiaril Matti privesce &tea ordinaria care trebuia a fi pregatita, din causa neintielegerel mai multora persone nu s'a regulatil nimicu prin lege. Si chiara (led cineva n'a fosta facia in adunarea generale, lesne putea sa se informeze de sensula constitutiunel in care rabulistica si caluraniele ocupa tote, era soldatulii se pune in imposibilitatea de a servi statula. In dal a ajunsa la aceea ca periclele despre care prevenia, maiestatea sa regele, si despre care am marturisita eti singura fare. a le pute opri, se realiseza: marl armate turcesci se aduna si se concentre , era hanuld tAtaresca care in adevera era sa merge in Persia, 'si schimba cugetulu,- vedienda navalirea si pustiirea Moldovei si Tierel- Romanesci decatra ace omens neastemperati in nebuniele lora , si acuma Tataril impreuna cu Turcil cu ateta mai cu putere se ridica in contra nostra. Mi-a venita scire prospete din Constantinopoli, curate, in Moldova in loci' de Domini are se, domnesca o baba, in cats ori-si-tine lesne pote se in- DIN BIBLIOTECA DIN KORNIK 157 yzbysczie sie wm do tego y ich wiedli, zeby patri d familias obeymowali sie sluzby Rptey, y wtym gwalczie sluzic oycziznie chczieli. Sa pieniadze quarciana, ktore zwyczaiem wedle dawney constituciey zachowalem ex Senatus consilio, za roskazaniem Jeo K. M. beda dane. Bedzicie tak wm pewnieyszy Rptey nizli zeby sluzba oyczizny na Iudzie lekliwe, ktorych ani my ani oycowie naszi nieznali y ktorzy dosyc dobrze swiezo dali sie tiara znac, miala pzychodzic. Tak przodkowie naszi czynili, nie przez substituti, sami przesie oyczyznie sluzacz tak kwitnaca ozdobna Dam zostawili. Druga moia prozba lest iz wtych czasziech z uchwaly Seymu przeslego, w wielu woiewodztwach main win miecz okazowania, zebyscie VIM z okazowemi i zarasz do ratunku od zginienia oyczizny stawili pie, iako czas y potrzeba okaze. Day Boze by nasz iedno. gotowosczia nieprziaciel nie poprzedzil , gdysz iakom to wspomnial po P. Bogu w reku wm bespieczenstwo czalosci y zdrowie oyczizny zostaye. Jo isz we Lwowskiey ziemi, mam moie domicilium pod Glinany iako sie na Seymie postanowilo, stawie sie z iakimkolwiek ziemienskim pocztem tamze y zolnierze , ile ich betide mogl zebrac zgromadze. Zolniezom spowinnosci urzedu mego Hetmanem betide z Jchm P. P. obywatelim Woiewodztwa Kijowskiego, iako Woiewoda porozuniiawszy, y niewatpie ze na checi y ochocie jch Mci. P. P. y Braciey po wszistkiey Connie, ktokolwiek Test, co salum cupit Remp. zebys czie sie do dania odporu temezgwaltowi iako na gwalt sposobiali. Nlepr ydzie nikt z cud- zei ziemie coby nasz chczial ratowacz alho bronic, ieszli sie sami, co etiam iure uaturae debetur, bronic niebedziem. Datum w zoikwi 25 Junii Ao. 1616. STAN ZOLKIEWSKI, Voi Kiiowski (L. s). tielega si se, vedia ce viitorie ne ascepta, si la ce pericle e aduse statulti. Si fiinde-ca, precume am mentionatit mat susa , in adunarea generale nu s'a decisit nimicti , spre a se pute prevent asemine periclu, de aceea tots mantuirea patriel depinde dela bunetatea lui D-died si patriotisrnule. vostru. De doue lucrurl mat cu semi invocti iubirea de patria comune, a vostra, domnil met si fratt, anthill ca, d-vostra, seu in persona, sed prin fill si servitoril vostri, ca pariutt si capt de familia, se, ye oferitt servitiulul patriel. Banit de oste dupe, multi constitutiunel celel vecht cu consiliula senatulul si ordinea maiestatil sale regelut, i-am conservate pentru a ye plat], flinch"' d-vostra mat sigurt pentru steal decatfi omenil eel vilt, necunoscuti parintilorfi nostri, era none cunoscuti nuanat din partea cea rea. Astfellu faces strabunit nostri, si servinda patriel in persona era nu prin altil, ne-a lasatia statuld atate. de frumosil si infloritti. A Ilona rugaminte este ca, in acesti timpt, dupe. decisiunea sesiunel trecute, d-vostra in mat multe voivodate raven a ye esercita in arme ; de aceea odata cu eel esercitati se, ye grebitt a vent spre salvarea patriel la timpulfi ()portal& Dea Dommilit ca dusmanula se, nu fie, gata innainte de not. Si de aceea, precume am distl, conservarea intregimel si salutel patriel, sta in manile Mt' D died si a d vostra. Ea singurfi, precumu s'a decise in adunarea generale, me voiti afia cu domiciliulta in Gliniani in judecaulia Leopold, cu o eke de eat va at met, si cu call soldati voiti pute stringe. Cu soldatal vole fi dupe datoria mea ca hetmanti; cu d-vostra, cetatiant at voivodatulul chieviane , ca. voevodti me voie intielege, si nu me indoiescii ca nu va lipsi fratiesca dorintia si vointia, in totes regatulti, de a me ajuta in respingerea acestut periclu vercine doresce mantuirea statulul. Dan strainatate nime nu va veal sa ne gelesce, si se, ne apere, (led not insine, precumti ne. Scrisa in Zolkiew 25 hinie 1616. ordona insast nature., an ne vomit apere,. STAN. ZOLKIEVSKI, Voevodulti Kioviel. TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE 158 (VII). Jasnie wielmozny _Binary Panie Woiewodo Sendomirski moy Msewy Panie. Dotad nie ozwalem sie listem swem Wmci memu M. panu , born czekal certitudinem -novin : ale dotad chocz mi ich siela naniesiono, wielkiey differentiey iako sa pisze. Pan Hetman ma rniec oboz pod Smotryczem do ktorego iutro tydzien iako z Zolkwie wyiechal. Z wieznia z Tatarzyna the noviny u pana Hetmana, ze 130 tysieczy woiska Tatarskiego popisanego, a Skanderbassa y z Imbraimbassa s szescia dziesiath tysieczy Turkow iusz w Multaniech. Poslednieysze novine the sa, ze Skandrebassa z woyskiem Tureczkiem pospolu y z Radulem przy. szedszy moca wielka do Woloch nie wyparli, ale prawie starli naszych, y Radule tarn osadzili, ktory tym sobie laske ziednal, ze Tomsze y z skarbami odeslal do Cesarza Tureczkiego, a Tomsze na haku zawieszono. Pod Smotryczem dlia tego sie polozel Hetman ze wcziasnem mieysczu miedzy rzekami. U Pana Hetmana to nowiny sa. Ze Dumne y z Hospodarczykami dwiema y Xiezne Koreczka poimali Turczy; o Xciu Koreczkim nie masz pewnei wiadomosci iezli uszedl. Tyszkiewic ten uszedl pewnie do Jaroszowa. Czauszowie biezeli z tym do Krola Jeo Msci aby kozaki zniosl, sprawiedliwosc z nich uczynil, miasta the zniosl gdzie mieszkaia. Wolosza wszytke aby wydal z zonami y z dziecmi co thu w Poscze sa. Do Jeo Mci pana Podczaszego zas the nowiny przyszly ze Dumna y Hospodarczykowie na Chocim uszli, a Xiaze Koreczkie do Kamienca y ze s tego pogromu do piaci tysiecy ludzi zebralo sie do niego, y poslal znowu po Zaporozce y chcze sie kusic znowu kusic o tego Basze. Trzecie nowiny mi pisza ktorych iusz listowi nie godzi sie powierzac. Za thym iusz na ten czas w Msciwa laske Wm mego Mciwego Pana zalecam sie . We Zborowie dwie godzime w nocz d. 16 Augusti 1616. OTWINOWSKI wyszedl s Turek przesz Siedmiogroczke ziemia przyszedl. STAN 8 TARNOWA, Cas. Sendomir. --.44-)114-44-" (VII). Cdtr'd Voevodulfi Sendomirei. Nu v'am scristi pane acumti, asceptandii scirl none si sigure ; si cltiaru acuma, de si am adunatit pre-multe sciri, totusi ele inca pre-puginfi se potrivesdi unele cu altele. Hatmanulfi care de o septemana de dile a plecatii din Zolkwia se dice a s'ar fi aflandfi cu tabara sub Smotric. Unit Teta& prinsu ar fi merturisitir Hatmanului cumea Titaril aru fi conscrisfi 190 mil este, si Skender-pasia cu Ibraim-pasia ar fi trecutti in Tiera-muntenesca cu 60 mil Turd. Scirile cele mal prospete incredintieza ca Skender-pasia impreuna numai cu Radult voda navalindil cu osti marl in Moldova aril fi respinsti ba inci si nimicitir pre Poloni, asiediandu-se in domnia Radulti, si trimitiendii pre Tomsia la sultanultl turcescii, care a poroncitti se se spenzure pre carligu. Hatmanulit s'a asiediatil lenge Smotricu, fiindfi unu loco strimptii intre done ape. Eli' me incredintieza ca Minna cu amendol domnisiorii si cu principesa Korecki as cadiutti in manele Turciloril ; despre principele Korecki nu se scie cu sigurantia decd a fugitit sett ba. Tiszkiewic a fugitit de burl seine la Iarosov. Ciausi sosire la regele, rugandu-lti a desfiintia cazecimea, a-I pedepsi, a derinta orasiele lortt, a reintorce pagubele Turcilorti, si a estrada pre tots Moldoventi fugiti in Polonia, cu femei cu copil cu tau. tre domnulti Supiatnic a priimitti scire ca, Domna cu domnisioril, au scapatu la Hotinti, era principele Korecki la Camenitia unde se adunara impregiuru- I ca la 5000 din &tea cea risipite, afarX de care mai trimise la Mad, pregatindu-se a mai face o incercare. contra Pasiel. Mal sunt si alte sciri care nu merits a fi repetite. Asia -darn remain cu plecaciune. Scristi in Sborov, la &Sue ore dupe mediulu noptii, 16 Augusta. 1616. STAN. TARNOVSKi. CaStelallUla Sendomiriel. -640.41K-*- CHRONOGRAFULU TIEREIRUMANESCI DELA 1764 PANA LA 1815. 8C111817 DE DIONISIE ECLISIARCULII LA ANULU 1814°). INSEIVFNARE. Aflat'am scristi intr'o cartiulfe tiparita, cumca unsprediece milione, si cinci sute de mil de sfinti mucenici, Wad fitcutd de catre imp6ratil tirani si inchmatoril de idoll, gasindu-se scristi in condicile Romei, pana la imperatulti Costandinti celit mare, candy au incetatti si gona besericil, si muceniile stintilo.11. Si incatd ad imp6ratitil 40 de ani au fostii in linisce si in pace sfintele beserici, si archierei, si tots ceta preotiesca si calugaresca i si totl crestinii. Dart' dupace a reposatti intru fericire acestti sfantti imperatil, erasi s'ati inceputil a face mucenici de care imperatii Tiarigradului. Si indata imperatulti Costandie fiiulfi reposatului sfantului Costandind imperatti remaindii moscenitorti si imperatil, s'ati abatutd la eresulti Arianilorti si au surghiunitti archiereil besericil, si a-I inchide in temnitie. Inca si pre Zotica Magist: flinch"' cu boerfea, carele era hranitoriuld de s6racil cel ce era scosi afara din cetatea Tiarigradului, l'ati facutti mucenicti, ca au poruncitti de iati legatti piciorele de codele cailord zvapaiati, si tragendu-hi preste locurl cu pietri iau sfUramatti totil trupuld. Dart' ce vomit dice si de alti imperati carii muncia pre archierel si preoti pentru inchinarea sfintelorti icone. ca sa nu se inchine lord, si alte eresurl silia sa priimesca sfintii lui Dumnedieti, precumii arata la prologele Mineeloril bisericesci, ea eel mai multi era cuprinsi de eresuri. Deci asia merandti imp6ratfea Tiarigradului inverstata candti cu pace candit cu gona si cu muncl. pana la imperatuld Loan Paleologulfi carele acesta au prihnitil a fi bunt' alit optulea soboiti dela Florentia, fiindti amagitt de Papa ce att fostii pe acea vrerne pentru marirea cea desierta, si at iscalitii dogmele acelui soborti alti papistasilorhi, , *) Manuscriptuld e in 4°, fara fdia titularia, titluld de susu e pusil de noT. Atari de 6 foi nepaginate care cnprindil Insemnarea si Scars, are 147 for seri''e cu glove dc insasi mans autorului. Cine era Dionisie EL:limn:Wu, nu puttwarnii afla. Din uncle pasagie ale ronicei. pare a fi fest(' de peste Oltii. Manuscriptuld e proprietatea domuultd loan Petrariu din Rdinnicu-Valcei, elevd din clasa VI a gimnasiulni Stu-Sava, care avil amabilitatea de a ni lit comunica. Ecliaiarcutu Dionisie nu e mai invi:tiatil de eat(' ceialalti cronicari ai Tierei-Rumanese". Elu uresce pre Turd, ride de Netntl, si tine Cu Muscalii. Neesactitudinile Jul asupra lui Napoleon nu aunt lard interest'''. 160 TESAURU DE MONUMENTE STORICE priimindit numitula Paleo loga, sa le tie si beserica Resaritulul, si la acela soboril s'aft prelestita multi si din archierei grecil de aft iscalitti acele dogme. Si imperatult aft trimisu porunci imperatesci in tote eparchiile, sa priimesca archierei) si preotil dogmele acelui so- borti papistasiesca, si asia multi priimia, si cei ce priimia era a fi in pace, era eel ce nu priimia 'I chinuia de-I bates si-I [Aga in inchisori grele. Mers'aa si papa la Tiarigradu, si aft oranduita archierei si gardinari, de aft slugttil prin besericile crestinesci, si pre cei ce nu priimia dogmele papel 'I muncih de-I faces mucenici. Mers'atl papa si la Sfeta-gora si ne priimindit caluga'rii dogmele, i -au muncitti de i-au Asih-dara au scurtata Dumnediea vietia imperatului loan Paleologil, si dupa densulti s'aft purl imperatit frate-sea Costandint Paleologii. Acesta imperatil ail vruta sa remaie soborula dela Florentia desierttl, si sa se tfie legea si credintia crestinesca dupa asiediAmentula a siepte sobora. precuma s'aft Unlit(' de mai nainte , si aft scrisa porunci imperatesci pela tote eparchiile, sa remaie giosti poruncile lul Ioan Paleologa si sa se tfie legea cea adeverata. Dart multi nu s'i t intorsti la credintia cea adeverata ci aft remasti dejghinatl de catre beserica rAdritolui abatenda la beserica apusului , dela lumina pravelaviei, la intunereculti eresuriloril papistasiloru : liindft-ca papistasil si-aft alesa si si -au facuta lore lege desfrenata, si firea omului este lesne abatetore spre cele desfrenate si slobode trupesci. vets vediencla Dumnedieti acesta resvratire a legii pravoslavnice, si sciindit ceea ce va sa fie inamte, adeca much pre inceta, inceta, va sa abata crestinil la acea lege desfrenata si va stick pravoslavnica credintia, aft rodicata imperatia Grecilora si au dat'o Turcilora , cant nu cauta sa strice legea crestinilorti, si va imperati pana, canda va vol Dumnedied celd ce leaft data a imperati, ca Dumnediea inaltia si smeresce, si pre cei ce iubesce certa siI miluesce. Dart si de catre Jidovi multi mucenici s'au facutft , incependa mucenfea lore de la antaiula mucenici archidiaconulti Stefano, si Inca dupa piffle lore ce Ora pe crestini beimperatil cei de de multi, multa noroda all data mortis, facendu-I mucenici, caril si pans astad' au pisma pe crestini, ca nisce vrajtuasi al ha Dumnedieti cuventult. facutti mucenici CHRONOGRAFU. CUVENTU CATRE 1UBITORII DE CETIRE. Cu dulcetia este oresi-cumii, a povesti cinevasi de patria sa, si a istori de cele ce s'art intemplatt nemulul set, atatil din anil trecuti, cat' si in diastima vremil vietil sale, care tote dupa voia a tote puternicului Dumnedieil se fact]. , unele cu slobodirea sa, era altele (kin departarea sa, pentru reutatile nostre, ped epsindil si miluinda precumit insusi s,:e, dupa dreptele judecatile sale. Pentru care si sfantulu prorocti David', la psalmulti sett 77 povestesce de norodulii lui Israilu amnia seu, si dice Spune-voiii cate am audit', si cate am cunoscutu cele din inceputil, si cate ne-ail povestitii none parintii nostri, poruncindu- ne ca sh, le aretamil Holt sei, si aceia sa spuie fiiloru celortt ce se volt nasce dintr'ensit Apoi istorisesce de imperatulil Egipetului Faraon, cate all patimitil pentru invortosiarea inimil sale, nevrendii sa asculte porunca lui Dumnedieil; Si spune si de nemulli lulls - rail' curet i -au scoot Dumnedieu din robiea Egipetulul si trecutit prin marea Rosie pre uscatii, si cumu i -au hranittii in pustfe , 40 de ant cu mans. Si apol celelalte pre rand', ate au piitimitil si el era pentru neascultarea poruncil lui Dumnediet. Deci avendii si et revna de a istori de acesta patrie a Valachiei ce i s'aii intemplatil in diastima vremil, dela 55 de ani incoce, cate am audit' dela eel betrani , si cate 'ml sunt prin sciintia in dilele staril vietil mele. Dar neavendd practice lhudatilort istorici a irapodobi povestirea cu cuvinte ritoricesci, nie cuceresct celorii ce volt ceti acestii Chronografti , sa fie priimite cele ce suntil istorisite dupa aplotita mea. Si atitaiii, cercandii a Ina sciintia mai luminatil din Chronografurile tieril acesteia ; gasit'amt in cele vechi scriincli1 pentru Domnil tieril caril all fostit dupa vremi, unnlii dupa altultl, dela descalecarea celul dintaiu Domnil Radu Voevodii, ce i- at disc Negru Voda, pans la Domnulii Alexandru Scarlatti Ghica Voevodi1 la letu 7276 (1768), carele s'at luatii de Muscali , din scaunult Bucuresciloril, si povestesce mai multi' de resboiele ce au avutil intr'acele vremi. Era de atunci incoce n'am pututu gag in scrist1 curd' s'aii urmatti si care dupa care Domnil au fostii sta,panitorit tieril acesteia, si ce s'aii intemplatil, all bine all reil, inteacesta tiers in domnfea loril. Era de se va fi si indemnatil cineva a istori in scrisil de atuncea incoce, nu all esitti acele chronografuri la vilegu, sa fie sciute de obRce, ci pote va fi Cate vre unult tfnutu pela cel mai marl. Si mAcaril de va dice cineva ca chronografurile nu sunt sfanta scripturh sa le aiba 21 162 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE cineva a ceti spre folosii; respundemd: cA erA sfantuld prorocii Davidd intaresce cuventarea sa, si dice: sä se spue Hord ce se vord nasce, cele ce s'ad intemplatd phrintilord lord, sA nu uite lucrurile lul Dumnedied, sa pAzescl asiediamentuld, si poruncile lui sA le fad.. Cunoscutd este dar luminatd din graiurile sfantului prorocii , ca tote cele ce se intempla a se face in lumea acesta, sunt prin scirea lul Dumnedied lasate spre indreptarea omulul, ca sA le alba ca oglinda inainte, si pilda spre a se pd.zl de red, si a face bine, ca sA lacuiesca in vecula vecului, cumii amil dice indreptarea celul pre-inaltd, spre viOtia de veci. Tuturorti plecatil, DIONISIE ECLISIARCU. 1814. ETA DAR ca vomit urma a istorl dela Alecsandru Ipsilantit voevoda, carele, dupa resmiritia Muscalilonl facendu-se pace, ail statuta Domnti acestel tier!. Dar cu cuviintia este a spune si pricina resmiritid Muscalilorti, in ce chipti s'aii pornitii asupra imperatfel turcesci, de ai calcatil si acestA tiera. La letulti 1764. Facendu-se turburare in tiera Panoniel, intre lahtllil cei marl, adeca intre boeril cei marl al tieril lesiesci, si zeraislindu neunire intre densil, nici supuindu-se craiulul lore lul Buntovski, ci dejghinandu-se, o parte dna numal cu craiult, era alts parte se inchinase Muscalilort, ca sa fie suptti a loru ocrotire, alts parte se osebise singuri de sine, cerendU ajutoriti dela Nemti si dela Brandiburti, adeca dela craiulti Prusiel. Decl asia inveluindu-se si interitandu-se unil asupra altora, au pornitti resboiti intre ei, adeca craiula Buntovski cu ostile sale asupra partilorignesupuse, era cei plecatl Muscalilora au redicatt osti muscalesci, si s'ag interitatti resboiii mare intre densil, si facendu-se cateva MAE marl, s'ait bi- ruitti craiulu cu ostile sale de catre Muscali, si vediendu-se biruitu au mersil la Tiarigradit si s'au incbinatti imperatutui turcescit cu tote tierile Lechiei, stapAnirea lui, sa fie supusil portil, si sa -1 dea osti sa bats resboiti cu Muscalil. Imperatulti turcescit priimindit bucurosa ail poruncitil Vezirulai, si Pasilorii, ca sa redice osti grele asupra Muscalilorti, si imprenna cu Buntovski craiulti Lesilorti sa fad isbanda, cu cuventit ca. Panoniea adeca Lechiea este a imperatfel Tiarigradulul inchinata, si va sa o apere de catre vrajmasi. Era imperatesa Ecaterina, dupa ce au facuta biruintia asupra Lesilord, si craiulti Lesilorit fugindu la Turd, au impaciuita pe Lesi, si leati pusit alto craiu, sa fie suptit ascultarea si povetiuirea imperatfel Rosiel. Si at luatil suptti stapanirea imperatfel Rosiel, a treia parte din Lechiea, si craiulul celui noti i-au data alts a treia parte suptil stapanirea lul. Era alts a treia parte au luat'o Nemtii jumetate, si PrusulU jumetate. Asia-dar au remasti tiera lesiesca cioplita si barduitit de o cam data cu pace. Si indata imperatesa Ecaterina au poruncitil sa se adune osti grele, si mare resboia asupra Turcilorti, pe mare si pe uscatil, randuindii feltmasiarti pe Galitzin preste ostile cu corabiile pe apa, si pe Romantzow feltmasiarit preste ostile pe uscatil, si alti multi comandirl generarl cu puterl de osti si cu =Rime de tunurl si gephanale, si asia pornindu-se gresnicu si infricosiatil resboiii despre amendOue partile, si facendu-se loviri batalionuri, s'ail inceputu a fi biruintia Muscalilott, spargendii cetati si casteluri, si luandii orasie, si °strove pe marl, si all cuprinsft si aceste doue tiers, Moldova si Tiera-Rumanesca, insa nu cu puginit resboil Intr'acea vreme, s'ati aretatti pe ceriti o comita mare si luminosa de catre resaritd, pre carea norodulti din nesciintia o-au numitu stea cu coda. Acesta comita resaria de cu sera la unit cesti din nopte despre resaritti, si merge!, spre amedia-di, si se vedea pans la mienoptil, si apoi nu se mai vedea, si au tinutu multa vreme, si era, de minune pentru marimea ei si infocarea ce o avea, ca se vedea ca o vapae mare de foal, tragendu-se pe semuire, ca la o 10 sea 15 cot!, si era cu spaima a o vede ca unit semnu neobicinuitti, era Turcilorit era de mirare si cu grige, socotindti nu cum-va sa fie semi' de pierdiarea imperatfel lore. Intfacea vreme, era acesta tiera cuprinsa de Turd, ca luase mosil boieresci si manastiresci, care era lorii voia, si da arenda, catu vrea el pe ele, mai nimicit, si sills pe omenil satelorii de le lucre, adeca clacuia, si faces negustorfe in silnicfe, plata catti vrea ei, on vite, on miere, si until si altele, si-si luase mueri rumance, si faces copii cu ele, Si fa_ cea silnicfe copiilorii si feteloril, si pe unit din Omen! 'I face& scAunasi la trebile lore, si a_ 164 TESAURII DE MONIIMENTE ISTORICE cel sciunasi ce era slug! turcesci, faces mare nevoe 6menilorti, facendu-se mal rel de catti Turcii, si da Turcil banil cu dobandi asuprite, de intrecea pand la unit and sda dot doba,nda pe capete. Mare nevoe era pe acesta tier& si niminea nu &Ida ca va mai scApa de acesta impresurare mare a Turcilort; dar slujbasii domnesci si boieresci, ce trAgeal val de maica lord, ca de-1 gAsia prin satele lora, fraigea cebucile de el, era pe preoti si pe calugaXi intru nimica nu-1 socotia, avendu-I de batjocuri, si unora le tdia barbele, si le minta ce avea la casele lora totti, neplatinda nimica. tra ochiula lui Dumnedieti, vOdiendil suspinurile seracilora si patimile lora, s'aa milostivita asupra norodului sea eels ce crede intru numele lui. Si danda putere ostilorti musdiesel si biruintiA, as intrata in tiers cu mare resboia. Si viinda in Bucuresci noptea far& de veste Stupa!, (aprindienda cu foci cate-va case la marginea orasiului pentni spaima Turcilord) carora le era cdpetenie una polcovnica Ilie, si una Nazarie bragadiiu, si archimandritukt Argesiana, si cu egumenula Vierosianu, mit acesti egumenl as Wadi mandstirile lora, si s'aa dusft la Muscall, si acestia era povatia Muscalilord aid in tierd, pe caril fi avea Muscalif la mare cinste, dandu-le imperAtesa si cavaleril, crud cu pietri scumpe si cu aura ferecate. Deci intranda cum am dist' nOptea in orasiii cu mare sgomota si strigare si cu (wedcare sunetti. Era &tea turcescd prindienda de veste s'aa spAimentatti, socotinda ca este mare putere de oste muscalesca, si as fugita dad. din orasia la Vacaresci, si acolo ascepta sA vadid ce va sd fie, era polcovnicu Ilie si cu Nazarie au siediuta in scaunuld domnescti, si pe Grigorie von. l'ati Wadi in chipa de robti, cu iconomfe despre Turd, si in data l'aa trimisti la ordiea cea mare a Muscalilorti, care venia in urma sä intre in Bucuresci; acesta as voita si voda a scape de Turd la Muscall, Or stupail intr'acea nopte as inceputa a jeful casele omenilora. A cloud di diminetil vedienda Turcil ca sunt Turd multi, Or stupail sunt nisce gAinari cu arme chilome, land, giumege, si cu cate o pusca ruginita, si la altula fat% otiele, la altula cate mit pistols ca una picionl de porch la brat, s'aa g&tita sa intre in orasia sa tae stupail si sA-I gonesca. Dar aft sosita si unit maiora, cu unit poles de oste ce-1 numia verdisiorl, si lovindu-se cu Turcil n'ati remasti nici unula via, ca i -all biruita Turcii si tdiatti pe tot! fiinda Turd multi; in urma as sositti osti muscalesci putere, si as gonad pe Turd peste Dunare, si lead siTicata tote ceflicurile, si ah stdpanitA acesta tiers siepte an!, Or pe voda care Pat fosta. Math ca pre unit roba Pad trimisa la Moscovia; dart insciintiandu-se impOratulti turcesca de luarea lui voda din scauna, as trimisd fermana si caftans de Domnie lui Manual Roseta a fi Domna, fiinda-ca se afla, intr'acea vreme caimac,amti in Craiova, si umblandd cu Turcii in resbOie, intemplandu-se in Ramnica, si sosindii unit maiora polcovnicti cu vreo patru cinci sute Muscall, si cu o sums de stupai, si cu patru tunuri, au indreptata tunurile de peste Oita in orasia si dandu-la foes, Manuilt voda s'aa spAimentata, si s'ait apucata de sanetosa numai cu fesu in capti, si emit as pututti as fugita peste muntl in tiera ungurescA, Or' Turcil in urma ah racuta resboia, dart i-ati biruitti Muscali!, si call at rOmasit vii at intorsa spatele catre tunuri, apucandu-se de fuga, perit'ati la acesta lovire multi stupai si catane de tiers. Decl s'afi intinsa Muscalil in tots tiOra, si as facuta multe resboie in multe locuri cu Turcii, si nu asia, in data i-aa scosa din tierd, ca -cI era multime de Turd. Galitzin feldmasiaxa hick faces mare biruintia cu corabiile pe mare, si cuprindea ostrOve si cetati, incA si drumula Tiarigradului celti de pe mare l'ati fosta inchist de at fosta inceputa a muri Omenil de Mute in Tiarigrada. Decl vediendu-se Turcii strimtoratl si biruiti de Muscall, alt trimisa impOratulti soli la craiula Svegiei, cu multA sums de aura, si cu rugaciune, sd, se sole sa-si string osti, sa pornescA rOsboift asupra Muscalilorti, sd se scot* de supta stApanirea lora, sa-si iea tierile si scaunula ce i l'aa fosta luatit Muscalii mai nainte, si pe ela Pad fosta supusa. Svedula s'aa bucurata, si de grabti ah lacuta gAtire, stnngendu multime de oste, si ah pornitti resboia iute asupra Muscalilorti; si fiindti-cd, era ostile muscalesci impartite asupra Turcilorti, cu pugini parte n'arti fi pututa sta in potrivd-i. Si vOdiendd imperatesa, ca Svedu s'ati interitatt tare, si cu hraborfe mare vine asupra Petrburgului, scaunuld imperatescti sa-la iea (care scauna impOrAtesca at fosta alit lord mai na- CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 165 inte) all scrist feltmasiarilort, sa fad pace cu Turcii, si ce va pute sa iea. dela Turd, O. iea, er' sa nu mat merga innainte, ca Svedu va sa iea Petreburgu, si sa pornesca ostile asupra vrajmasiului. Deci feltmasiaril dupa porunca imperatesit, au data in buns Turcilord sa faca pace, Turcii au fosti" bucurosi si leaf' parutit bine, si ajungendu-se la sfatii feltmasiarii cu vezirulti au incheiatil pace, insa cu castiguld Muscaliloril, ca au remasti Crimulti adeca ti6ra Maraca jumetate suptu stapanirea Muscalilorit, er' alts jumetate dupa. pace o-at rescumperatu dela sultanu tatarescii, cu multe milione de ruble, pentru care vomit istorl inainte. Si imperatia Giurgiulul o-ati sloboditil din roblea ce au fostii audit fete imperatului turceseti la Tiarigradti, si haraciu mart pe alesti, si copii in tot(' anulii cate ce-1 da, si de alte greutatt iau isbavitti. Er' Tiera-Rumanesca si Moldova, o-ati la'sati" er' intru stapanirea Turcilort pentru Critud si alte cetati, care era forte impotrivA, la resboiele Muscalilort. Insa, cu asiediamentn, ca Turcii sa nu mai siedia cu casele lord in Tiera-Rumanesca, nicl mosit set bMti FA nu fie slobodt a tine, ci numal neguston't sa facA, sit cumpere cu ban' ce le va trebui, cu pretiurt ce se volt pute ajunge cu vendiatorii, si Domnulti sa fie alesti de boeril tieret din pamentenl, din leniea si neraulii domnescil, si aretandu-lii. imperatului sa-lit faca Domnit cu fermand dupa obiceiu, si sa domnesca 7 ant in pace, apol sa -It mazilesca, si er' asemene sa puie pe altulit Er' intemplandu-se a face vreo vina mare, atunci si cu scirea imperatiei rusesci sa fie scosu si pedepsitit Intielepta imperatesa Ecaterina, mdcarti ca poruncise feltmasiarilort, sa faca, pace cu Turcil, si sa se intorca ostile asupra vrajmasiloril Svedl, dar nu all asceptatil Oita a veni ostile cele departate, ci adunandii osti din tierile din pregiuril, si au datti resboitl cumplitit asupra Svedului, si cu adjutoriulti lei Dumnedieu Fat biruitt minunatt si i-ati spartt tots puterea ostilorti lei, si l'au gonitil din tinuturile imperatiei rusesci, mai luandu-I tier' si ceCat. Si dupa biruintiA, in data all scrist cu curieriti stafeta forte grabnicA la feltmasiari, facendu-le scire ca au biruitu pe vrajmasiult svedu, sa nu fad pace cu Turcii, ci sa sporesca inainte cu 'ostile asupra Turcilorit Dar pana a nu sosl stafeta cu curieriulti, all fostii apucatti de all incheiatti pacea, si s'at iscalitt ponturile pacit, cu &me trey dile inainte, altit spin& ca cu fret cesurl inainte in dioa aceea in care all sositti stafeta. Bite ca asia a vrutti Dumnediell, ca sa mat remaie stapanirea imperatfei turcesci pana la o vreme, cu tote ca i-at scAdiutit Muscalii multi putere, si fall indatoratil de all platitu si tots cheltuzela resboiului, milione de ruble, ca unit pricinuitoriti de resboiii. Si la acesta resmiritia ce au avutti Muscalii cu Turcii, au datil ajutorti. Frangiozil Turcilorti, tunari cu tunuri si cu cephanale, datu-le-ail si Nemtil, grau, ordifi, sare, barutil, insa cu bani; statut'au si inprotiva Muscaliloril, sa faca pace cu Turcii all se va scula si ei cure sboiti asupra lore, dar nail pututti strica nimicu ca acestea Muscalilort. Asia-dar incheiandu-se pacea dupa cumit am dist", si redicandu-se stapanirea Muscahlorti din tiers, au remast boeril tierit, cel marl divanisti in Bucuresci, si incependit a se sfa' tui pe tine sa alegA Dom(' si sa-111 arate la porta: Dect unit dices sa alega din boerii Brancovenit, altil dices, din Ghica, altil dices din Racovitia, Or' altil in potriva sta si alma, sa nu fie dintr'aceia, ci din putare naafi, si neunindu-se intre densil s'ait prelungitti vremea. Dahl mat la urma all fostt alesti pe vorniculti Stefanil Parscoveanuld, si Marta gatire, all trimisii dot sell trey boeri de at tierii, soli la ports cu alegerea de Domnil; si 'Ana a alege ei Domnit Great la Tiarigradd all pripitu, si prin multi dare de sums de pungi cu bant la vezirit si la rigiale, s'aU putt Domnil Alecsandrii yob.' Ypsilanti' (a caruia 'I vomit areta si sfirsitul(' vietit inainte). Boerii solil sosindu la Tiarigradti all gasitu pe Ypsilanti' voda. Zcutti Domnu Tieril-Rumh,nesci de imperatulti turcescii, si el all remasti cu buzele umflate mergendil cu mare grige si sfiela la Domnu Ypsilanti' de i s'ati inchinatu, si i -all sarutatii. mina. Era la Moldova voit'at Muscalii si au asiediatii Domnit pre Grigorie voda, ffindit-ca 'It luase rob(' din Bucurescl, bra cu fermanil dela sultanulil Tiarigradului; Si trecendit nu. multi vreme, au trim.sil dela pOrta imperatulti capigiti si i-ail taiatti capulit pismuindu-I ca. ca unit hainu, ati fugitti la Muscall de voia sa. 166 TESAURC DE MONUMENT ISTORICE Domniea luI Alecsandru Ypsilanti Voevocki a Gospodarit. La letuld 1775, venit'ati Domnti tieril dela p6rta Alecsandru Ypsilantd, cu mare pompa, cu cud, si cu tuid imperatescit, dupa obiceiuld turcescd, si intrandti in Bucuresci cu mare halaid, si siedienthi in scaund, i s'ati inchinatd tots boerimea vrendd nevrendd. Acestil Boma" fiindit omit intieleptd si cu minte inalta, au pus(' tote trebile tieril cu randuidli bunt' si ad asiediatd boerfile, atatd la Bucurescl catti si la Craiova. Si era intru adeverd pe aces vreme, daruld si mila lit Dumnedied inteacesta tiers, cu linisce mare, si cu pace adenca, deschidiendu-se tote schelile hotarelord impregiurti, si de catre Turd nici o superare nu era, boerimea sporia intru slujbele lord, negutiatorit se latih cu alisverisiurile lord la castigii, mestesiugaretil sporih in lucrarea sa, tieranit 'SI lucra, pamenturile lord, nesuperat cu greutate de dajdi, toll se bucurh, si Ara grige petrecea, eftindtatea era la marfurt si la dobitoce, boil, vacile, oile, caprele cu pugind pretid, bucatele mat cu pucind pretid. Si pentru ca sa fie sciutd si .sa lie de mirare celord ce se Volt afla dupa not audindd, vomit scrie cevasi din parte, bou de jugd 10 let, 12, 15 celd alesu, vacs 6 lei cu lapte, calu, carlanti de trey ant 8 let , 10, calf' blind de calarime 20 let, alesd 25, dr' Wit boerescd telegard, pretiulti celd mat mare 40 let, oia cu mield 1 led, capra cu iedd 1 slotil, carnea ocaoa 1 para, sat multd 2, vinu vadra 10 parale pe alesd, ocaoa de vino la cArciume 2 parale, gaina 2 sett 3 parale, puiu una sea doue parale, oua diece de o para, gasca 6, 7, 8 parale, curca 10 parale, curcanuld celd mare 15, faina de grad 1 para, candu era mat scumpa o para si o lascaie, faina de porumbd unit band sed multi o lascaie; cu lipugint but 'si faces °multi atunci imbracaminte, era si indestulare rodurilord pamentului, and vdcd fericitt era, care potd dice ca nu va mat fi nici o data, era si pescele berechett, morunu prospetil la Dunare ocaoa 4 parale, la tergti la scaune ocaoa 8 parale, crapu, somnu 5 parale, si 4, ocaoa, cosacu si altd pesce meruntd, era o para ocaoa, si nici 'lit luhcineva, racl 20 de o para, icre tescuite de morund 30 parale ocaoa, de cele prospete 20 parale ocaoa, fasolea, lintea, mazerea 1-2 par. ocaoa, zaharu ocaoa 2 let de Mil blind, dr' eel(' mat prostu 2 zloti, cafeoa 2 zloti, untu de lemnti 20 par. ocaoa, tamaia 50 par. ocaoa, untu de vacs 6 par. ocaoa, Or' mat scumpti 8 par. ocaoa. Dart sa insemnamd si pentru marfurt oresce, postavuld de Eclitera bung, era cotu 8 let, multi diece let, saita 7 let cotu, siaiu 4 let si jumetate, multi 5 let cotu, tropaoru 2 let si jumetate, postavu mat de giosil 2 zlott cotu, si unit led cotu, siamalagiaoa de cele bune 10 let sat 12, mat giosli 8 let, ghermesutu 1 led cotu, multi 50 par. cotu, nefelele de vulpi parechea 22 let pe alesu, vulpile era una 1 led, si altele tote celea era eftine. Moneta banilord turcesci era pe acea vreme, ortitia, ortl, leitie, zloti, let, caragrost de dot zloti, si altil de dot let, si altil de dot let si jumetate, era si galbint in multe felurt. Er moneta banilord nemtiescl, era, grosttia de MO parale, petaci in 5 parale, mafiosi in 10 par., zfanttcl in 13 pold, parale, si juMetate de zfantici, zeneri le clic* Or' leitiele era in cornuri, caragrosil in dot let, ce le clima talerl sat ruble, era si de cite unit let, dr' galbi- nil imperatesct era 4 let si 8 creitiarl, olandezl 4 let, i 15 creitiarl, veneticil 4 let si 20 creitiarl, er suirea lord la pretid vomit insemna inainte, precumd si pentru celelalte vomd insemna, pentru sa scie eel ce vord fi in urma. Asia Domnuld Ipsilantu domnia si stapania tidra cu intieleptiune si cu pace despre staphnirea pasilort de pe langa Dunare, si nu era cu tiranfe, nici pedepsia gred, si era tidra ertata de biruld haraciulul in 3 ant, dela imperatulti Tiarigradulul,e pentru greutatile si pagubile ce ad suferitti in resmiritia lacuitorii. Insa voda Ipsilantii, tuatara ca puneh kat pe lacuitort cu alte numirl, dar dajdea haraciulul numat and and n'ad pust pe lacuitort, apol n'aii mat pututd suferl, ci au inceputd a pune si acea dajde pe tiers, cugetandd ca, ad remastt lacuitorilorft multi !Ant dela Muscall, pote ca si boieril 'Id va fi indemnatti, ca sale dea si lord left mart. lush' n'ait pre ingreuiatil dajdile, temendu-se sa nu se dovedesca la porta, si si cadia in lagiuld gatului. Sarguitus'ad mArfea sa de ad pusii la buns orandudla judecatoril tieril, sa judece pricinile lacuitorilorfi ce vord aye, la trel start, adeca la trel divanurl, pre eel cu pricinile de hotfe la judecata de cremenaliont, Or' celelalte pricini, la CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 167 judecata depertamentului, si a treilea, la divanulti velitiloru boerl, si nemultiamindu-se vreunt geluitorill dupa judecata acestorti judecatori, cu anaforaoa aceii judecatl, facendil apelatie prin jalba, esia amendoud partile in divanulti mariii sale lul voda, inaintea domnulul si a velitilorti boeri, si se hdtaria judecata. Acosta oranduiela a judecatilorti on de ce pricing, aft poruncitil marlea sa de aft datti in tiparti pre largti, condica pravilnicesca numindu-o, scosg, din pravila; dar judecatoril au pravili, cu foile de piele, si in cotro voiesce, intr'acolo o intinde sa, idsa haul. Acesta Domnil art fostti datti voe, lacuitorilorti tieril, ca on tine ar scl ca sunt nudeva banl ingropatl in pamentti, sg, sape si gasindti cevasi sa arate la Domnie, si 'sa i se dea si aceluia parte, din care voe S'ati pornitti lumea de si -au ruptd osele resturnandti pa'mentulti si ziduri vechl. Spunea unit ta s'au si &jai bani pe alocuri. Si au domnitii acestu Domnu cu pace 7 ani, dupa cumtt era la pontuld pacil incheiatt Si i-a venitti mazilfe dela Porta. Domnia lui Nicolae Caragea Voevoclii. La leatulti 1781, a venitil domnti tieril, Nicolae Caragea voevodii, trimisti dela porta de imperatukt turcescti cu cuca imperatesca, cu caftanti si cu tuiti , dupa obiceiuld portil, si intrandti in Bucuresci cu pompl mare si cu halaiu, si siediendti in staunuld domnescti, yenirati tots boerimea de i s'ati inchinatii si i-ad sarutattt maim, si puindu tote trebile tieril si boerfile cu oranduiela bunk tra linisce si bivsiagu, si effinatatea tote era la tote. Ace- stti Domini era omit bdtranti si din fire buml, stapanit'att tiera cu pace patru ani, si i-ad venitu mazilie dela porta. Domnia .Mariel, sale Michaiti Sutiulu Voevochi i Gospodarti. La Multi 1784, au venitti Domnti tierii, Michailu Sutiu voevodti, trimisti dela porta otomanicesca cu pomp& si Cu semnele imperatesci de Domnie, dupa obiceiuld imperatiel turcesci, si intrandtt in Bucurescl cu halaiu, ad siediutg in scaunti, si i s'ati inchinatti tots boerimea sarutandu-I mana. Acestil Domini fiindit omit betrantt ad stapanitti si au domnitti cu linisce tiera patru ani, si i-ad venitu mazilie dela Tiarigradti, si s'ati redicatti din Bucuresci cu pace. Eftinatatea tote era la tote. Domnia luI Mavrogeni Voevodei. La Idtulti 1786, venit'ati Domna tierii, Ion Nicolae Petru Mavrogeni Voevodit, trimisti dela imperatulti Tiarigradului. Acesa.]. Domini cu mare pompa si cu strajnicie ad intratti in. Bucuresci, avendu cuca imperatesca si &Slid tuiuri, semnulu puterii imperatesci. Acesta Domnti fiindu ciracti alit unul capitanti-pasia ald ostilorti de pe marl, fost'att mai pre susti de catti alti Domni, care acestti capitand-pasia era gatitti cu mare putere de osti cu gahone pre marl si pre uscatil asupra Muscalilora cu porunca Sultanulul, si ca sa aiba pe Mavrogeni ciraculti sett Domnii aid in tier& cu ostile, ad gasitu prilegitt la imperatulti de Pau facutti Domnii; si dupa ce au intratil in Bucurescl, aft venitu cu totu halaiulu la beserica domndsca, intru care i s'at. cetitu Molitva dela Mitropolitulti pentru rddicarea la Domnie dupa obiceiti, poruncit'ail marfa sa atunci, de ail facutti dascalultt domnesca logos, adeca cuventii, catre tota, adunarea norodului in beserica, ca fiesce-carele sa se grigdsca a petrece bine si cu fapte bune, ca-ci celu ce se va prinde in vinovatie, i se va resplati de catre marfa sa cu peddpsa grea in lumea acesta, de nu-I va remane remg,sitia a lua, rdsplatire in ceealalta lume dela Dumnediett. Si de aci mergendil la casele domnesci, avea dupa densulti dol gelati imbracati in camesi de zale, si elu era omit inalti uscativti la obrazil si strajnicti. Si siediendti in scaunulu domnescit, i s'au inchinatti tota boerimea sarutandu-I mana A &ilia di, au chicmatti pe Mitropolitulu Grigorie si pe Filaretu Episcopult Ramnicului si pe Cosma Episcopulti Buzeului la masa domndsca de i-au ospetatti, cinstindu -1 si imbracandu-I cu haine imblanite 168 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE scumpe domnesci. Pr' a atreia di an chiematti pe boeril cel mart de i -au ospetatd la masa domnesca, cinstindu-1 si boerindu -1, dandu-le slujbele divanulul donmescit. A patra di, at push satara de banl, pe Mitropolituln si pe Episcopi, si pe boerl, inert, si pe negutiatoril cel marl, sa dea, care, 60 pungl de bani, care 50, care 40, care 30, 20, 10, care 5; asemenea si pe boeril craiovenl at push, cu cuventn, ca va marfea Sa, BA innoesca si sa drega casele dom- nesci ca este si rusine polithiei a fi casele domnescl in mijloculii orasiului surpate, de nu are marls, sa unde sa siddia, si cumn mar% sa are cheltuela grea, decl boeril n'an avuth ce face, cu voe fara voe, an (lath ce li s'at cerutn de catre maria sa, cadiendu-le ospetarea stumps, Apoi au inceputti a judech tine ce avea pricina inaintea lui, fiindit si boeril divanistl, si Mitropolituld une oil, si Episcopil, alte orl fiindn si singunl, insa elu judech elil hothria si insusl elu poruncia de pedepsa pe celn ce i se phrea a fi vinoaatd cu grea Mae la scars; nu mai randuilt la velitl boerl set"' la depertamentil sa cerceteze pricina geluitorilord, ci marfa sa hotaria judecata pe turcfe. Poruncit'au ca niminea in Bucuresci, sa nu-si inchidia portile ale casii sale nici dioa nici noptea, si de se va intempla vreo paguba casnicilorti .de furtisiagu sen on -ce, va implini ma- rfa sa din vistierfea lui, si au inceputii a umblh dioa si noptea, pre ulitia si prin curtile boeresci, une on diptilu alte oil de facia, canal. calare dada pe giosD, cu dol, trel arnautl dupa Oft, si cercandii care cumn se afla pela casele lord, facee, cercari si la cel ce vindea pane, si alte bucate, si pela back% cumparAndii caste ceva, si de-I gasia cu vendiare rea, 'I redich si-I pedepsia, forte reu si le hie, globit Er' pe furl de-I gasih seri 'I arath altil, numal de catit poruncia gelatiloru Mudd gelatil duph elti) de-I spendiura in ulitia de o prajina in fuel, si-I lash de sta, spendiurati Cate o di, apol 'I lug de-i scoteh ciganil afara si-I ingroph, si se flea. mare frica tuturorn. Se i111brach une orl Mavrogeni Voda in haine popesci, alte on se imbrach cu rash, si podcapetu chlugaresce, si merge& pe la besericl de cerca cumu slugescii preotil si pre ce vreme seversiescu slujba. Poruncise a fi pururea la tote besericile usile deschise, dioa si noptea, si preotulti celn de Ana sit se afle nelipsitit in beserica, peste tots vremea, cu cuventn ca on tine va trece pe langa beserica sa intre sa se inchine, sen sa-si facia paraclian, si de cu sera sa se slugesca utreniea impreuna cu vecerniea cu cuventii ca diminetia nu poll"' veni omeniI la beserica mergendu la lucru, er la dile de serbatori, cu mien cu mare tot! sa vie la beserica, ca Mit ce nu va merge la beserica se va bate reu fat% milh. Si asia, se umpleh besericile de Omeni de frica poruncii, dr nu pentru dragostea lui Dumnediell, Poruncit'au la 4 boerl marl a! Craiovel si la altil din Bucuresci, sa umble prin tiera, sa judece pricinile lacuitorilorti de prin sate ce vorn ave fara mita de ban!, numal conacil sh, le faca, Or dovedindu ca volt face mancatorfe, in ocna volt putredI, si sa dovedesca hotil pe unde volt fi si sa -1 prindia. Poruncit'au acestn Domnu tuturorn zapcfilorii de prin judecie si tuturoril phrcalabilorn de prin sate, in tots tiera, de an facutti tiepi , de dot stengin!, puindu-le la tote besericile din nainte in sush, scriindit pe densele (vediendit si en cu ochil) ca pe omenil furl si pe telhari si pre eel ce '81 jury parintii si-I va bate, si pre eel ce va injury preutil si legea si beserica si crucea, si pre eel ce nu vorn veni la rugaciune la beserica, sa-I intiape fara de nici o judecata: pe atunci nu era a vede sea a audi galcevindu-se omenii in sate sen a se ucide, si nu se audia nume de hoti undeva, si calatoria omenil si negutiatopii ori unde fara frica, Or la beserica venia Omenii si fara voe. Si era acestii Domnit milostivn si bunii asupra raeliloru, Or asupra boerilorn era cumplitti, si-I pradh de fiece viva, si inca data s'an inceputn resmiritia, au surghiunitn pre tot', boeril eel marl din Bucuresci si pre eel din Craiova in tiera turcesca prin cetati cu mare paza, ca sa nu pots face corospondentie cu Nemtil sdu cu Muscalii , puindu pazh si la MitropoRule si la Episcopl. Dec! dupa ce an teen-tit unit ann, au inceputil si resmiritia, ca se gatise Tura Er' eftinatate tote era, si dajdile raelilorn nu pre era grele. Er' resmiritia ac,esta a dOua inteacestasi chipu s'aft scornitti si s'an atitiatti. CHRONOGRAFII DE DIONTS14 ECIASIARCULU 169 Restniritia a clOua, er Muscali cu Tuna Slavita imperatesa Ecaterina a tag Rosiea, dupa ce ati Matti Crimu (precumu am scristi) adeca tiera tataresca jumetate cu resboiti de suptit stapanirea imperatului turcesca alit Tiarigradulul, incheinduse si in ponturile ph,cil ; Leealalta jumetate ce se stapania de sultanulti, fratele celuilalta sultana ce i -au Matti tiera, s'ati invoita imperatesa cu sultanulti acela sa-la multiamesca cu multe milidne de ruble, si sa-Iii aiba pre elti la Rosiea in mare cinste ca pre unit sultana, dandu-I si o cetate spre a lacul inteensa, in cele mat alese saraiuri adeca palaturi, si sa-1 oranduiescit unit generala cu 12000 de ostasl, adeca 6G00 pedestrasi, 3000 calareti dragoni, 3000 calareti husari, cu ofigirii lora, ca totdeauna sa -lit parigorisesea si sa -lit veselesch, cu totti feliulti de musice si mustrele ostasiescl, si cu geremonii impe- Wesel, si deosebita sa-1 dea si cateva milione de ruble, sa cheltuiesch on la ce va vol, si sa remaie si partea lul din Crimu tutu au sthpanitil supta stapanirea Rosiel. Dec1 sultanulit s'au amagita si ati priimitit, simfonindu-se, Wendt' si contracta adeca zapisa. Si pentru ca BA nu simtia sea sa pricepa Turcil, si marzacil tathresci, elit sit fie fhra grige, ca vatrimite osti, si fara veste 'lb vora lua, sh. socotesca Tura si rahrzacii ca l'aa luta roba. Asia -dare tocminduse lucru as venial unit generara mare chibzuita la ostire, cu o sums de osti, si incungiuranda saraiurile sultanulul noptea cu mare cumpatare si MA, veste ati lovitu pe mhrzacil sultanulul, si risi.pindu-1 au luatii pe sultanulti cu mare cinste in carets imperatesch, si l'ait dusti la Petruburg la imperatesa, in urma Muscalil ati umplutir tiera Crimului si ati intarita stapanirea cuprindiOnda tote ceatile si castelurile. Ecaterina imperatesa, ati implinitti sultanulul milionele de ruble dupa zapist, Si i-a ortmduita ceea ce i -au fa'ghduitil cu tota slava si pomba lui, asiedandu-lit in cetatea cea oranduita cu Ostea cea oranduita cu generara. Deci sultanula acela petrecendit asib, dol trel ani, ati inceputa a tanji, pentru imperatiea ce sl-ad vendut'o, si all caventata la imperatesa, cumca '1 pare reit si se caiesce de imperatiea ce si-aa dat'o, ca era staphnitora, er acuma se vede ca unit supusa. Imperatesa i-a disti: nu to machni mariea ta, ea de voiesci stapanire, al tierile mosiului si stramosiului tett sa le staphnescl. Sultanula all intrebata, care sunt tierile mosilora midi? Imperatesa i-a spusti, cumca tots tiera unguresca cea de susit si cea de giosa, pans in Dunare, ati fosta supta stapanirea WArescului craiti Atila, mina si Tiera-Rumanesca si Vera Moldovel, si Basarabiea ; ci mariea ta sa le ceri dela imperatulti Tiarigradulul aceste trel tier), (fiinda-ca tiera unguresca, este suptit stapanirea Nemtilorti) sa ti le dea intru stAphnire, er nevrenda 'ti voiti da este mare, si le vel lub, cu r6sboiti. Sultanulti daca au audita asia, s'ait bucurata, si au scristi la imperatula turcesca sa-1 dea tierile mosiu-sea intru stapanire, all se va sculh cu resboiti mare asupra lui. Imperatula i -au scrisa cu insielaciune, ca i le va da bucurosti, ci sa se redice cu totulit dela Muscall, si sa merge la Tiarigrada sa fie er' sultana si ocrotita de imperatie. Sultanulti vedienda cele ce scrie imperatulti, socotinda a scrie adeverulit s'au amagitti, si Want redicatit de s'ati dusa la Tiarigradti, si insciintihndu-se imperatula de venirea sultanulul, ati poruncitti vezirului de rail intimpinata cu mare halaia si cu pompa imperatesca, asiediandu-Iii in saraia imperatesca cu mare cinste. Apoi ati poruncita vezirului, de ail pusa cu prilegia de vreme si i -au Waal capula. Imperatesa Ecaterina, avendii intru stapanire totti CrImula tataresca, au poftitti sa se incoruneze spre a se numi imperatesa si a Crimului, si mergendu la Crimu, au scrisa si au poftitti pe toti imperatii sh, se iscalesca la cererea el, si sit vie la Crimu, la incorunarea el, in o veselie pre-slavita si negraita. Deci imperatii si trail apusului au iscalitii titulusiulti a se numl imperatesa Ecaterina imperatesa si a Crimului, si la vremea cea orandtuth, au mersa insist si s'au adunatti la Crimu, ducenda fiesce care poclonu adeca daruri imperatesci im- peratesil Ecaterinii, duph mutt all obiceiti imperatii. Si tine va pute povesti, cu ce ceremo-, nil si cu ce halaiuri, si cu ce cinste si dragoste i-au intimpinata imperattisa, Si cu sarutare imbragisihndu-I, ca pre uisce prietini si imperatl. Er' imperatula Tiarigradului, macarti eh iscalitura titulusiului imperatesil ail data dupa cerere si nefiindu-I voia, vedienda ca totl ceilaltl imperatl all iscalita, ca MAP de partea Crimului jumetate ce au cumparat'o 22 170 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE imperAtesa cu amagire dela sultanulti pe carele fat" taiga. Irma elu n'ati priimitti nici sA audiA, necumil sa mergA la incorunatie, numindu-se pre sine imperatuld imperatilorti, si stapanulti tuturorti, si cumca tot imperatft lumil, din pre-multA a lul milostivire, '1 ingadue, de sunt si ei imperatorl stapanitorI er nu imperati. Dar oresi-cumti, ca cumd nu art' sci, all poruncitti unul Reis-afendi din cel 00,1 de all mersd cu peschesiuri scumpe imperatesci la CrImd si le dea imperatesii in adunare si A fie la incorunatie. Dec1 sosindd reis-efendi la Crlinti, si insciintiandu-se impe'ratesa cu ceilaltl imOratl de venirea lul, nici o intimpinare set' halaid nu i-ad racutd, si vrendti sA merga la imperatesa si la adunarea impdratilord cu poclonele , n'ail fostd priimitu, nici eld nicl poclonele lui, dandu-i-se respunstt atatil de catre imperatesa Ecaterina calft" si de catre tots impdrati1 eel adunati, cumch nu este priimitti intre adunarea imperatilord, eh eld este slugs imperatulul set", si la corunatie se adunis de facia insusi imperatil, er nu slugile impdratilord, si asia reis-efendi cu aceld respunsd rusinatil s'ati intorsi" la Tiarigradll, spuindil imperatulul rusInea ce i-ail facutti Impdratuld audIndt" s'ail maniatil forte, si all chiematti pe veziruld si pe cApitanii-pasia, si cu grOzti mare le-ail poruncittl, sA iea haul din haznalele imperatesci, sa, adune osti grele, si sA pornescA resboid cumplitd pe mare si pe uscatt asupra Muscalilorti, sa iea CrImulti inapol din stApanirea lord. Atunci capitand-pasia cu trufie Wad lAudatt" inaintea imperatulul, ca va prinde pe imperAtesa Ecate- rina si o va educe vie la imperatuld si va lua si Crirnulti. ImperAtesa Ecaterina dupe' ce s'ad incorunatll imporatesa a Crimulul, all siediutil la Crimii o vreme, ca la 'mu and si mai multi'', in Scaunulti Crimulul, puindd trebile tierel la stare bunk er imperatil Wad intorsd caresi la scaunuld sell, cu mare cinste. Era Iosifd imperatuld Nemtilord atunci six(' unitd cu imperAtesa Ecaterina, ca deschidiendu-se resboit asupra Turcilord sa se redice si elti, cautandu-si cu Turcil pricina ce o are cu resboiuld sell, si de va face trebuintia sa dea ajutord unuld altuia, si au intAritti parole. Atuncea incredintiatil imperatesa Ecaterina aceste doue tiers crestinesci, sa le ocrotesca si sa le pazescl cu ostile sale, sa nu le strice Turcil sou sA le robescl, fiindd in vecindtate cu tierile imperAtfei lul. Yes fruit' si capitand-pasia, dupA porunca imperatulul, all strinsti multIme multA nenumdrata de osti alese, cAlArime si pedestrime, platindu-le left marl, gaffed si tunuri infricosiate marl si si tog pasil cu ostile sale s'ail &Rd, spunti unit ca ostile cele adunate de capitanti-pasia si de vezirult, osti alese culefea, sa fie fost unt miliond, gall de ostile pasilord. Er Domnului Mavrogeni, dupa cererea stapanului set" capitand-pasia, i-ad trimisd imperatuld caftanll imperAtescii, si cu ferment' l'ad facutil sA fie si sarascher-pasiA, si randuitd o sutd, de mil de Turd oste cAlArime si pedestrime si cu tunuri, sa aiba de paza Tierif-RumanescI de catre Nemti, si de se va sculh Nemtil cu r6sboid, se' le stea inpotriva si alt" cu resboid si sA nu-1 lase a lark in tiara, si asia all venial Turcil in tiers. Veziruld si capitand-pasia, au pornitd ostile past' pamentului pe mare si pe uscatii, si capitanil-pasia fiindu chititu si maestru la resboid si vitezd si cu hrAborie la lovire, au plecatd cn ostile pe mare in corabii, fe,cendd °colt" pe de parte, si esindil cu greutatea ostilord, tocmal la tiara Giurgiulul, si intrandil in tierile impel-Mkt Giurgiulul cu navala, mAcarch i-ad statutti Giurgiuld inpotrivA cu o suta de mie de oste si cu tunuri, dar n'atl folositd nimicu, cd. OVA ostea sied pierdutd, si multtmea Turcilord ad trecutd prm tiara lord, ardiendil, prAdandti, si taindii, si pe unde au trecutd au remasd numai pimentuld gold. Deci imperatulti Giurgiulul data all vediutil asia, cumti all pututti mat ingrabd all trimisti curierid la CrImt, de all vestitil imperAtesil de multimea ostilort turcescl, si cumti i -ad prApaditti tierile si nu le-ad pututti sta in potrivA, si cumil vind asupra Crimulul cu mare ingrozire. Imperatesa dad. ad luatti acesta insciintiare, s'at' r6dicatil din Crlinti si s'ati dust' la Petruburgil, si indatA au poruncitt generarilord sa, adune ostile f6rte ingrabti ca Turcil vinti cu mare nA,vala la Crimu, si papa se aduna, ostile muscalesci , capitand-pasia cu tots puterea ostilorti au intratti in hotarele Crimulul. Er comandird-generald ce all fostil pe atunci in Crimti vestindu-i-se ca Turcil ati intratil in hotarele Crimulul de grabd s'all gatitti cu ostile cate le avea in Crlind ca la 70,000, Si cu ceilaltl general; , si cu tunurile ce le ayea, si all mersil intru intimpinarea Turcilord, si lovindu-se cu vitejfe nimica n'ad pututti CHRONOGRAFU DE DIONIBIE ECLISIARCULU 171 folosi, ca, ostile muscalescI se inneca in ostile turcesci, ca era ca frundia si ca erba , si se colesia inteensele macarca da cu tunurile si omoria Turcii, si calarimea 'I taia Turcil pedestrimea da naval& cu chiote marl, si ianicerii se slobodia ca zmei cu cal macarca cadea si peria, dar nu bag& de shah si asia, impresura Turcil pe Muscall si nu mai putek sta. in potriva. Deci vediendu asia comandiru, au insciintiatit imperatesii cu grabnicit curieriu, cumii merge lucru. Imperatesa data au intielesii ca nu e modit a se isbavi de multimea Turciloru, si Turcil daft naval& sa iea CrImulit cu mare grabire, indata, au poruncitit de all scosti secreturile, cu ostile ce era gatite, si cu mare grabire dioa si noptea merge& sa ajungit la Crimii, si mai sosindit osti muscalesci au tlnutit resboiit cu Turcil, de n'aii lasatti pe Turd sa se mai redice de uncle taba'rise, si sosindit si secreturile cu ostile loru, Turcil era tabariti intr'o va- le lata ce era intre nisce deluri marl, er inginirti-generarii cu comandiril ostilorti facendii mare cercare, si uitandu-se cu ochianulti sa vadia cumil stab. ostile turcescl tabarite, si de unde aril veni bine a da cu tunurile cele marl, ce le tragil cu cate 40 de bol, de suet ca butea, si cumii aril pute slobodi si secreturile inteensii, si dupa, chibzuirea ce au facutil au asiediatii secreturile, 4, si dello tunuri ca butea, in gura acel val inteunii delii cam micsiorii, indreptandu-le pe sleuld acelorti deluri marl, si all asiediatti si ostile pedestrimea si calarimea cu buns oranduiela, asiedi'andit si alte tunuri, (pentru tunurile cele marl spusu-mi-au unit ipochimenti vrednicit de crediutii, ca ar fi fostit de facia, candit s'ati intemplatil de au sloboditii Muscalii aceste tunuri in ordiea turas* ca de mare trasnetti, i-au cadiutti calulu pantece josu , si lul i s'ad luatii audiult, si pentru umplutu tunurilorti, spunea ca bag& antaiii unit sh'culetid de barutil, si apoi torna cu banitia felurl de ghiulele, si intregi si sparte, si sparturi de tunuri turcesci si potcOve de cal, tocite si orl ce, si candii le slobode in ordie face campti catii cuprinde, insa died ca numai o data le slobOde, neavendii vreme sa le mai umple, facendu-se zabava) ; deci noptea despre data candii odihnia Turcil, au inceput(' Muscalii a da cu tunurile forte lute si cumplitd, sfararnandurile corturile si pe el. Dart' Turcil macarca fara veste i-au lovitti ne fiindit gatitl, dar n'ail data dosulti nici s'ati spaimentatit, ci tota multimea all saritd, si in data s'aii gatitil de resboiii, si ail inceputit a da si el cu tunurile. Apol chiotindit groznicti, all datit navala% calarimea si pedestrimea asupra Muscalilorii, sa-1 impresore, facendu-se mare sgomotii, ragnindit ca leii, alah, alah, dicendii. tr intieleptulit comandird, vediendii navala Turcilorii, si multimea nenumerata ca s'ait apropiatti de ei, degrabil all poruncitit de all sloboditii secreturile inteensil, si intemplandu-se, (cu voia lul Dumnedieu) de ail suflatu ventuld asupra lord pe acelti slat, au mersil fumulit secreturilorii de au intratii pe narile si guile Turcilorli si a cailorti lora, si fiindit aceld fumit forte otravitii, cat' l'ait mirositit tots au muritti, sbierandu tail si omenii, cadiendit ca snopil, perit'ati si din Muscalii cats au ajunsii de ail mirositu acelti fumit. Dec' perindil tote ostile turcescl mirosindit aceld fumii otravitoriit prin ventulit celit de Dumnedieii poruncitti a sufla, si murindii el si tail lord cu grabnica mOrte, vediendit capitand-pasia peirea lostilord, ca sa nu-lt ajunga si pe elu acelti fumil otravitii, all datil dosulti, si cu pucini Turc au scapatii, tote lasAndit si napustindii ; Muscalii in urnia au luatit haznalele turcescl si zaherelele si tunurile si vitele, dandii vole ostasilorit de ail cotelitil pre cei mortl, luandit tat ce at gasitti, lasandu-1 goi in piele, si trupuriloril le-ad data focii sa nu se faca putare; si s'ati indestulatii Muscalii de pradl ; in cetatea Crimulul au dust' haznalele, armele, tunurile, pe sema imperatesca. Aicea sci areteindi pentru isvodirea seereturilorii. Asia spunil ca acele secreturl, dOue sett precumil spunit mail pattu Or nu mai multe, cumcitaii fostit pe aced vreme, unit FrangiozU, mesterti forte iscusitii la facere de tunuri, si cerendit dela imperatulit multe felurl de metalurl le-a bagatii in topitere, amestecandu-le si cu multe felurl de otravuri iuti impreunandu-le, si fierbendu-le cu focii lute; dup& ce s'ati toplat tote materiile, le -all versatii in tiparti, esindit tunuri nu pre-marl, cu gura ca de somnii, si apoi au adunatil otravurl fOrLe iuti, si, scumpe forte, de pe la spitieriile imperatesci dela 172 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE Hindiea, FranQia , Englitera, i proci, amestec'andu-le Si colesindu-le cu pravurl iuti, si cu alte materii veninosei si facendu-le barutti cumd au sciutt; au facutti si mesura cu cumpana catt sa bage inteunuld la o umpletura, si cercandule, splint ca mare trasnetu fact, si numai fumti ese dinteensele, ca ghiulele set altti ceva nu bags in ele, si fumuld acela resfirandu-se, tine 'lit va mirosi more indata si de neprazna, on omit on dobitocd, si tine multe cesuri acea putore lute. Deci poftindti imperatult sa dea inscristi pre anume materiile si otravurile cumd se numescti, si sa arate facerea barutului si mesura umplutulul secreturilorti, si i se va da, mare cinste si plata, Franciozuld at datt. tote in scrist, imperatuld rat cinstitd cu cavale- rle, si cu Idea mare, si cu tOts cheltuiela imperatesca Pat tinutt pang la mortea lui, insa cu mare paza, ne mai laSandu-lti nici de cumit sa fie singurd, set sa esa din loculd celd oranduitt, nici sa scrie cuiva ceva, ca nu care cumva sa mai faca de acestd fend de tunuri la alte imperatfl. Si aceste tunurl sunt oprite a nu da cu ele nici decumt, cu mare legatura si porunca, pentru ca-ci pre -multi omoru face, si nu numai vrajmasil atunci cadd cu mode, ci si Muscalii cats void ajunge mirosulti fumului aceluia, si cu mare theltuiela se face aceld barutd alt secreturilord, cu milione de ruble, si cumca cu anevoe se ge.sesct acele otravuri, fare numai candu va fi mare nevoie, ca sa nu se rapesca imperatfea, atuncea sa le slobodia, adeca sa dea cu ele numai °data, er mai multi nu; spund cumca tunarii si cel ce asiedia secreturile, cu mestesiugt sunt legati la gura si la nast candd le slobode, er uniI spund ca au besIci de sticla cristalt, si bag. capu in ele, incheindu-le cu mestesiugu la gatt. Pr altil pentru acestti Franciort iscusitt spunt, ca dupa ce at ispravitit tote lucruld secreturiloru, ar fi poruncitti imperatulti de i-au taiatti copula dela trupd, ca sit nu mai faca la alta, imperatie, de acestti fend de tunuri. Dart nu e de crediutt acesta spunere, sa, °mot% pe unit facetoriti de bine imperatlel, ca de nu art ave Muscalii acestd feat de tunuri, in multe randuri s'ar fi premejduitti imperatfa Rosiel, cumd s'at intemplatd la navala Svedului, sa iea Petruburgu, si cumt s'att intemplatit, precumit s'at scrist, navala Turcilord la Ceuta, a de lua CrImult , art fi navalitd si la Petruburgt , vediondu ca art fi isbanditti. Asemenea cumt. Wad intemplatt si navala Franciozului In Moscva, ca de isbandia, mergeh si la Petruburgt. S'at mai isvoditt de s'at facutt si nisce tunuri de dad cu ele umplendu-le cu barutt si cu smOla, si slobodindu-le , smola se aprinde cu foci"' dela barutt , si improscandd cade pe Turd cu iutime, si se lipesce de haine si arde, si cade pe cal de arde call, er coil incept a fugi in tote partite, de nu-I potti tine Turcii, si dad cu piciorele, si trentescti pe Turd giosti, si-I calca caii cu piciOrele, si asia se sparge ordiea Turcilort, mil se duct in lume sbierandu, si Turcii cadiuti tipandt, aman, aman. DecI dupa cumti amt aretatt, intr'acestti chipt at ispravitt bataliea capitand-pasia cu Muscalii, Or corabiile au remasd gOle pe mare, unele le -at innecatt, si altele le-at spartti Muscalii. Audindu imperatult de intemplarea si isprava lui capitant-pasia, forte s'ad scarbitti si s'au turburatt, si chiamandd pe capitant-pasia la Tiarigradt, vrurat sa-1 taie capult, dart all mijlocitt unii din regiale prietinii lui si muftult de Pat ertatt, fiindt omit vestitit si vitezt, si l'at lasatti sa siedia in Tiarigradt, dar s'ati intrebatti de imperatuld prin Muftuld sa spue cumti de n'ad pututd face biruintia asupra vrajmasilorti, precumd s'ad Pagaduitu inaintea imperatfei lui, Respuns'au capitant-pasia , cumca elt forte multi. s'ad nevoitt , si in tot(' chipuld s'ad silitu, si in hotarele Crimului au intratt, si resboid mare at facutt, si de vreme ce n'ad pututt birui acumt pre Muscali cu atata multime de 6ste ale* nu se vord mai birui nici °data, ci puternica imperatfe sa-I lase in pace pre ghiaurl. Audindd imporatu asia, forte s'ati maniatti, si cu suflare groznica at poruncitt vezirului, cu tots puterea imperatesca sa bate resboit cu vrajmasil sa iea Crimult, at '1 va taih capult. Scris'ati fermanti si in craiuld lesiesct inteacestil chipt. Et pre-puterniculti infperatt alt Otomanilorti, imperatuld tuturort imperatilorti, salt tie craiule alit PanonieT, cu boeril tel, pace. Vet sci ca amt poruncitii in tots credinciosil si povetiuitorii, si la tote capetEniile a tuturord ostilort pre-puternicil ilnperatfei mele cel nebiruite, sa, se stole cu tote puterile si cu mare resboiti de vitejfe, sa bats si sa supue stapanirea ghiauriloru Muscali, si sit ides. CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECUSIARCULU 173 radecineze acestil nemA neniultiamitoriti din pamenturile si tierile in care se afla, asterneitdu-1 suptil piciorele pre-puterniclei si marimei mele. Deci acumil ai bunt mijlocire sa to scoll si to cu ostile tale, sa dal resboiti ghiaurului, sa-ti scoti tierile care ti le-ati luatu cu viclesingt, si st fii singurti stApanitorit avendii si dela pre-puternica si nebiruita este imperatiel mele ajutoriu cu indestulare, si fil sanetosti. Craiulu cu boerii sei priimindd fermanulti si vediendil cele ce-I scrieh imperatulti Tiarigradulul, se indoia cu cugetulti, inteunti chipti poftia ca sa pornesca resboiti sa-si lea partea de Lechia ce o au luat'o Muscalii, er intr'altti chipti se temea sit nu perdia si partea ce o are suptii a lul obladuire, si sa patimesca ca camila, cAndil au mersti sa se potcovesca si si-ail pierdutti si urechile, precumti s'ail si intemplatti craiului, dar l'ail induplecatit ministril sa porhesca resboiti asupra Muscalilora , deci stringendil osti catti ail pututil si cu cele ce au avutti, all inceputti resboiti. Er imperatesa Rosiel Ecaterina, luandti scire all poruncitti lui comandiril-generard carele se afla cu ostile muscalesci in partea loll din Lechia, sa dea resboiii cu Lesil, si incependti a se lovl ostile au tinutti ca la vreo siese sell siepte Juni, si fa,cendu-se pace intre porta Tiarigradului si intre Rosiea, au tabaritti ostile Muscalilord pe Lesi, si in trei luni resboindu-se amendoue partile, au biruitu Muscalii, luandtt cetatea eraiesca cu tote tunurile si barutanele, supuindii de totti pe craiulti cu ostile ce au mai remasu vii, luandit si partea Lechiei ce all avut'o craiulti, in stapanirea Rosiel, si altd craiti nu all putt ci au oranduitti administratie, adeca Divanu. Sa venimu er la cuventulu ce ne este inainte. Vezirulti gatindu-se au pornitti putere mare de osti cu multime de tunuri, calarime si pedestrime, ca frundia si ca erba, si au umplutti Basarabiea si Moldaviea asupra Crimulul. Acumil sa dicemu ceva si de Nemtl. Iosifft imperatulil Nemtilorti dupit invoirea ce all avutti cu imperatesa Ecaterina, all redicatil ostile sale, randuindti geuerarl si comandiri, pe la tote cheile, cu tunuri multime, si osti amestecate, calarime si pedestrime ca lacustele despre hotarele Turcilorti, incependu despre hotarele Bosnei, apol despre hotarulti Beligradulul, a tieril Serviantiloril si despre hotarulti Diiului, si alit Crainei, si despre Tiera-Rumanesca la Mehediea, de catre aceste cinci judegie ale Craiovel. Si in Transilvania, adeca in Ardelti pe la tote cheile, despre tidra de giosti rumanesca, pant la Moldaviea unde au stapanire trei judegie. Si asih impartindti si randuindti ostile sale, pus'ati feltmasiarti, pe intieleptult1 barbatti Laudonti care acesta era si cu hraborie si cu vitejie ',arta si comendiruia ostile spre isbanda vrajmasilorti, si era chititit la resboit, facutus'ait si Iosifu imperatulti insusi comandirti preste o sums de osti, si asia (lanai resboire de catre Bosna antaiii, si de Mil Serbiea, dupt ce au biruitu pe Turd la Bosna au dattl resboitt mare la Beligradii, cetatea din Serbiea, si cu mutt versare de sAnge, si morte de ostasi, faramandil si cetatea o-au luatii, ca era tare si vestal de tariea ei, cuprindiendii si umplendii tots Serbiea de osti, luat'ati si o parte din Bosna de catre hotsrulti nemtiescu. Er ostile din Banatti si din Ardelti pazia hotarulil pe margine de dare Valachiea ; apoi s'ati inceputti a intinde in tiera pe marginl, cercandti intrarea mai in adencti, perit'ati si multime de Turd. Er Domnulti Mavrogeni inca all pusil oste strap pe marginea tieril Turd be*111, cu cApetenii be§111 agate si odabasi, si cu ostea din tiers, ca facuse capitanil cu steguri frumose zugravita cu sfinti, imbracandil capitanil cu capoduri domnesci, dandu-le si left, numindti eapithnfea lul Sti Georgie si a lui Sti Dimitrie si a lui Sti Teodorti tironti, si a altoril Sfinti, era si capitanil de Arnauti ell Turcil amestecati. Asia dar Nemtii Intrandti pe margine in tiers s'ati lovitu cu Turcil ce era, la Timaua strap, si lovinduse cu ei biruindu-1, cati au pututti scapit all fugitti, Nemtii aft intratil in mstire, in ziduri tiindu-se la metereze cu tunuri mai mid; asemenea si la mstirea Coziea all fa' cutil, si er all apucatti si acolo inlauntru Cu meterezi, si dincolo de Oltii ail apucatil mstirea Campu-Lungt. Si se slobodih dela strajile nemtiesci volintiti, &maul, Aruba, Serbi, prin satele tieril pe 174 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE margine, de jacmania vite, cal, boi, vacs, haine, bani, ce gasia, si:fugia inapol ca hotii, si era eel mai multi volintiri nemtiesci, 'iambi din tiera fugiti la Nemtl, care Ikea multa reutate tieril. Domnulil Mavrogeni, au trimisti oste amestecata precumtt am diet, ca sa scotia pe Nemtl din mstiri si n'aii pututtt, si asia lovindu-se strajile turcesci cu cele nemtiescl, prada satele raiaoa. Apol Turcil si ArnAutii si catanele prindeb, omenii de prin satele de marginl, pre caril 'I prada, si le lua totti ce gasia, dicendti ca suet haini si gazde hotilorti volintirilora nemtiesci, si pe unil 'I taik luandu-le capetele de le arata la saraschertl, &Audit ca stint Nemtl ca sa le dea bacsisitt. Yodel Mavrogeni Puna, satarale de 6 ant pe boerl marl si midl, si pe cumpanil si pe toti breslasil, si pe rafeturile tuturortl, si boeria cu. sila pe eel ce afia ca au ceva banl, le trimitea caftane si carts domnesci cu ciohodari, si on pe uncle '1 afia '1 imbrach si le lug, bani, er care nu se supunea, si nu priimia, 'I ducea Arnautil la nazitt si la dervisitt-aga caril era caimacaml, si-1 punea la grosuld vartel in putore, si asia nevrendil, priimia caftanele de pan* si dg, la bani, cu cuventti ca trebue lul \rob% sa dea left la ostl, er birurile, podvodele, zaharelele, nu mal inceta depe lacuitorii tierii, vinericiulti, oeritulti, dijmaritult 16, indoitti si intreitii. Val si amaril de tiera, ce era atuncia. Si all tinutil asia hartiuire, si loviri unit cu altil, mai trel ani, si nu coboria Nemtii mai inlauntru in flab. Vizirulti au %cuff' resboie marl cu Muscalii intr'acesta diastima de vreme, aprope trel ant, si groznice batahl s'ati facuttl la care all peritu si Muscall multi, dar Turd au peritil ne mai sciindu-li-se numerultt, si ne cumit sa iea Turcil Crimuld, ci all mai luatii. Alumni dela Turd cetati, Hotinu, Benderu si Chilichia cu sarhatele lora. Vezirulti vediendil biruintia Muscalilorti de o parte, si a Nemtilortl de alts parte, se intrista ca, imperatuld '1 va taia, capulti, dar '1 era mare necazti pe Nemti, fiindft-ca, au avutti pace cu densii, si el s'ati sculatti preste sorocti, cu resboiti asuprale. Decl veziruld s'aii ajunsti cu feltmasiaru Potemkin de all facutti aliantie, adeca, contenire de arme in trel luni, si indata all pornitti tote ostile turcesci asupra Nemtiloril ; spunu unit ca ar fi (lath veziru lul Potemkin mita milione de galbini sa-la mai ingadue acele trel luni, ca sa-si isbandesca pe Nemti, si dicu cumca, Potenki au avutd necazil asupra imperatulul Iosifu, si cercandil prin iscode, au gasitti loci' mai slabil, unde nu era oste multa nemtiesca, mal susd de Du ll, dreptd schela nemtiesca ce se numesce Palanca, care este si orasiti, si trecendii Dunarea all data navala Turcil pe acolo, si taiandil &tea ce au gasitti acolo au intratil in tiera Banatulul, si all robitil, all thiatii, all pradatti trel judegie, Palanca, Beserica-Alba, Panciova, orasie marl si frumose, cu cate trel sett patru mil de case, si tote satele acestord judegie, luat'aa si dobitoce multime, si acolo n'att avutil cut sa le vendia, ci la trecerea in hotarele Turcilorti, le-ad vendutti, bou 50 parale, vaca unit lett, 6ea, capra, po 10 parale, o vas si amard ce au fostit cadiutti pe tiera Banatului, si au fostit ajunsil pang, la orasiulti Versietittlil, ca la bite cesuri numai ce nu all intratti in orasiii uncle este altti jtidegiti, si artt fi prapaditti si aceld mare si slavitu orasiti cu case frumose einci sell siese mie, ci all pripitti unit generaltt serbd cu corposubl lul de oste SerbI si cu cats -va calarime dragoni, si usarl, si standule in potriva vitejesce au statutti Turcil pe loci', dar doBuhl n'aii data, ca so cotia veziruld sa razime cu ostile la cetatea Temisvarului, dar ce folosti ca nu i-au pututti intOrce sa-1 treca Dunarea, ci dOue sell trei septemitni (precumil spund unil, au statutti Turcil pe loch) si surpa ziduri, si ardek casele orasianilorti, si resturna pamentultt cautandu bani, robii 'I tines legati, ars'ati si mstirea Voilovitia de laugh Panciova, si alte d6u6 mstirI mai mici, Stead si clopotele di prin clopotnitiele beserecilorti, marl si Er despre Tiera-Rumanesca sculatus'ati sarascherulti Diiului cu multime de osti dupa porunca vezirului, si mergenchl cu ostile prin povatia, pe plaiult1 Mehedintiulul, si stracuran- du-se diva si noptea printre muntil pietrosi pe o poteca fOrte cu anevoe, si apropiindu-se de orasiuld Mehediea, ce este Tanga hotard, si aprope de Rusiava, unde gasindil drumtl mai C'IllthNOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 176 largti cevasi, ail pogoritti dreptti la orasiu, terinduse pe tiermurile delurilorfi ce sunt de singart petra gola veneta negra coltiurosa, loci' forte tare, care loci' cu orasiu l'amti yediutt si ea, si asia intr'o diminetia, in versatt de diori, s'aii pomenitil Nemtil cu Turcil in spinare, si fiindt acolea unt polcovnicti adeca oberstert si unti maiort cu cevasi este amestecata, ca la o mie de ostasi, si negatiti de lovire, Turcil at datt navala mare, si macart ca le-at stetutil Nemtii in potriva, dar n'ati pututt folosi nimicti, ca at biruitt Turcil si at pra'paditti acea este si au arse orasiu, robindii si t5,iandti, luat'ati si tunuri i prafarfi si zahereoa tote ce at gasitti, Wendt aci °tact trei, patru dile, legandti robi si pradandt, o amart de bietil crestini. De aci nestandu-le niminea in potriva, dupa ce ail istovitt judeOulu Mehedil au trasit la Caravan-Sebesit, orasiu mare sliivitti, cam intre (Lauri, ars'ati, pra- dat'ati, robit'ail si pre acelti orasiu si tote satele acelui judeciii. Apoi at merst inainte si s'ati apropiatti de orasiuld Log* altil judeciu, omit mare cu multime de lacuitorl bogati, negutiatori, ca la 4 set 5 mie de case, curge si o apa mare prin mijlocult orasiului, ce se numesce Temisiti. Dinteacesta apa au despArtitu Nemtil unti canald, adeca siantia, set garla mare, de i-at indreptatti curgerea la cetatea Temisuarului, pe care nume de apa, se numesce si cetatea, pe acesta apa merge la cetate lemne de foci si herestea set binale, si altele, si curge de umple siantiurile cetatii ce sunt impregiurt, si totil dinteacesta apa este luata de curge pe urloe in cetate, in cinci locuri cismele, apt' buns de beutt, si de aci dela cetate merge dreptil pe °chianti pant da in Dunare, la cetatea Petruvarodint, unde este si unt orasiu ce se numesce Sianatiti, cu multime de case forte frumost, unde acolo sosesct sieicile si luntrile cele marl ce vinti pe Dunare dela Viena si dela Pesta cu marfuri fat de feat, inca si buti cu vint bunt rosin dela Buda, si le indrepteza pe acelt malt set siantift, de vint tote pe apt pant la zidurile cetatii Temisiorei, tiindii-ca sunt la Buda multe vii, si aducti si rachiti, spiral aducti, si vast de pamentii de cele bune din Viena, vinti 61e, urciore, cratitie. Deci sa venimti Or la istoriea ce ne este cuventulti. Sarascher pasia cu ostile n'ati intratti in orasiuld celt mai susti dist Logojt, ca-ci ca -I era temt de venirea Neintilorti, ci at tabaritti cu ostile in campult until satti ce se numesce Logojelti, aflandil loci' intinsti si bunt de lovirea resboiului, 4 cesuri pant la orasiulti Logojti; Turcil se rumpea din ordie, cete cete, si fugia noptea cu prada si cu robii ce -i prinsese in tierile lorti, si sarascheru nu putea sa le fact zaptti, si asia slabia ordiea turcesca din di in di. Iosifti imperatult, stringendii multime de este cu tunuri, si calarimea imbracata cu fieril, ce se nwnescti reitari si husari voinici si cu hraborfe, si mergendil intru intimpinarea Turcilort, at data resboiti iute, er Turcil standu barbatesce, si da si el resboiti tare si cu tunurile nu da dosulti, si tiindti resboiulti o di pant in nopte, despartindu-i intunerecult, cadiendt multe trupuri de amendoue partile. A doua di Or s'at apucatti de resboit forte iute, si mai in de sara at datt navala calarimea Nemtilort, si at resbitti pe Turd, si Turcil at datt dosult, cadiendil multi Turd, prins'at Nemtii si robi multi, Nemtil inbarbatanduse i-at gonitti pant la Mehediea, si pant i-at trecutt Dunarea, dar Turcil at avutt vreme de at trecutt Dunarea cu tote pradile si robii, trecendti pe la Mehedinti pe la Cerneti, si vindea robii cumil se putea ajunge cu cumparatorii; at rescumparatti si boeril tieril pe multi si i-at sloboditil, spunea unit din omenil eel de crediutii, ca prin catastihult vezirului 30,000 de 6meni si mueri si copil i fete at robitil din Banatti, afara de eel ce at fugitt Turcil cu ei pe alaturea, Sarascheru at intratti in Plitt si ostile tote at trecutt Dunarea. Tail atunci canal at pornitt saraschertilti ostile in Banatti, at pornitti unt haiant cu o sums de Turd, o mie set deue, sa merga si intre in tiera unguresca, haianu dupa porunca s'ati gatitti, si at plecatt cu 6stea sa, si Or cu povatia at merst pe plaiult Vulcanului, si s'at stracuratu prin ripele muntilorti esindt la Hatiegt in tiera unguresca, si nefiindil osti nemtiesci acolo sa le stea in potriva, at robitti si at pradatt siese-spre-diece sate, pe multi at si Matti, ardiendti casele omenilorti, si besericile, si pant a veni Nemtii cu este asupra-le, ei at intorst inapol cu fuga cu prada ce at apucatti, ca lupil cu oile, candt le gasesce fart pastori, si s'at dust mil la DM, altil in alte parti pela tierile lorti. Laudont feltmasiarult nemtiescil , vediendt ea ostile vezirului at intratti in Banatil , 176 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE ajungendii pans aprope d6ue trey cdsuri la Versietii, facendil mare prapadenie tieril, in data at a,siediatil osti spre paza cetatii Beligradului, carea o luase in Serbiea, si trecendii Duna- rea in Banatti, pornindti si osti cu elf', si impreunandu-le cu celelalte osti, ce era de sth in potriva Turcilord, si nu vie la Versietid, s'ati facutti mare Oste pedestrime si calarime cu multe tunuri, si cu mare vitejie aft mersti facia de s'ad lovitd cu ordiea vezirului, si dindd resboid cumplitti cu tote feliuld de mestesiugd ostasiescd, ati tinutil resboiu OM diva si abia i-ad despartitd intuneeculd noptil, fiindil-ca Turcil sth en vitejie, si ail pedal intr'acea di multime de Turd, asemenea si Nemti nu pugini. Adoua di dr lovindu-se ostile forte tare si despre o parte si despre alta, si incependd a slabl Turcii ati data dosuld, si gonindu-1 Nemtil i -au trecutti Dunarea, multi s'ati innecatil in Dunare imbuldindu-se cu cal cu tote, si ad cadiutil morti cu mfile, dar si din ostile nemtiesci ati cadiutti morti, si multi amid; Turcii OM prada si robii i -au trecutil Dunarea mai nainte, ca ad avutd vreme doue septemani siediendil in Banatil. Deci, dupa ce an scosil Nemtil pe Turd din tidra Banatulul, cu a lord mare paguba, prapadindu-se atata lume, ad asiediatil ostile pe marginea hotarului cu mare tide, cu tunull si cu calarime, dragoni si husari. Imperatuld turcesd ail vrutti sa tae capuli vezirului, vinovatindu-1f', de ce n'ail stapanitil cats ail cuprinsu dela Nemti tiera in Banatd, ci ad datil dosuld, dar standil rigialele si muftuld cu rugaciune la imperatuld Pad ertatti, ins& l'aii mazilitd si .ad facutti pe sarascheruld dela Dili"' veziri, Spunil unii cumea ad insciintiatd imperatulti Iosifil pe imperatesa Ecaterina, pentru prapadenia si stricaciunea tieril Ba- natulul ce ad facuttl Turcii, facendil Potemkin feldmasiard contenire de arme cu Turcii, indemanandii Turcilord vreme cu prilegiti, ci nimicil n'ati pututti stria lul Potemkin, si macard i -au venittt imputaciune dela imperatesa, dar elf' s'ad indreptatti cumd ad sciuti. Spud unit ca acestil Potemkin feldmasiarti fiindil mild frumosti la chip!) si la state, ar fi fostil ibovnicu imporatesil, Ecaterinei, si s'ail fostd purtandil forte impodobiti cu haine imperatesci, si cu cavalerfile cele mai inalte, si ail fostil iimblandd in carets imperatesci forte impodobita cu lucruri de multi pretii, cu zugd 8 cal telegarl imperatesci, hamurile cailord si frdnele, in loci de curele de piele, si chingile, tiesute sireturi late de matasa, si cusute cu flori de firu, si gintele pe hamurl tote de aura cu pietri scumpe. Dar ce folosti data ad fostd omit muritoriti, si tote ail remasti de eld, si i-ail fostil vidtia ca unit visit Domnulti Mavrogeni, aid in tiers sth pe loci' cu ostile 14 randuit'ail la Craiova pe und Turnagfil si pe unit devisiti-aga sa fie la scaund sa judece pricinile tieril, on ce s'ar ntempla, si pe Cara-mustafa haianuld Diiului sa fie cu ostile mai mare comandirti adeci povetiuitorid si pouncitorid ostiloril; si caimacamil ati pus(' pe und Ionitia Papucu vtor-cluceril, care acestil ciocohl amts la naziri si la dervisid-aga cu foe pe ci sea ca are banl, de-I boeria cu sila si le luh bani, si-I puma la grosil, adeca la oprdla dad nu vrea Si priimdsca caftan(' sett carte domndsca, asia necijia pe o semi, de omen. Vediendd Mavrogeni ca Nemtil s'au imputernicitti, si au intorsil ostile turcesci inapoi din mergerea lord cu mare vitejie si cu biruintia, s'ai ingrijuratti, si all poruncitti lul Cara-mustafa sa face ordie mare in potriva Nemtilord, care ail si facutd, adunandii este mare, Turd Arnauti Serbi si catane Rumaul din tiers, ca la diece sal doue-spre-diece mie, si ail asiediatti ordiea la hotard eel dices Porceni aprope de terguld Jiiului, ca la 4 cdsuri, si ail facutd metereze marl, si le duce(' tidra acolo zaherea si tote ce le trebuia, vacile si oile nu li se mai precurmh, era Oste si in erasiti la terguld Mului si in Craiova si la Ithrenicil, pusese si preste Oita ordie mare la schela in protiva Brasiovulul, ca la 20,000 de Turd i Arnauti, si la Bucuresci era multime multi de Turd, si fiindil-ca all fostfi fugitti Nemtil din mstirea Tismana si din mstirea Coziea, canal intrase Turcii in Banatti precumii am scrisi, all poruncitti ITO-. di, sa merga, Turcii cu sarahori, si cu ciocanasii ocnel din Maglasiti Si strice o parte de zidurile manastirilord din pregiurd, sa nu se mai pita inchide Nemtil inteensele. Er Turcii n'ail faramatti numal o parte de ziduri, ci tote zidurile cu chiliile din pregiurii, si all arse si bisericile si clopotnitiele, si in Coziea all gasitii vistierfea mstirii si ad pradaro, argintariea i sfitele cele scumpe, evangelii ferecate cu argintd, si crucile cele ferecate cu argintil si cu aura si cu margaritarud i cu pietri scumpe, si alte multe od6re ce alt. fostii CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULE 177 facute si date de- domnulu ctitoru mstiril, ca nu le-aft fostii dusii in tiera unguresca, si inca au gasita Turcil si sine de aura si de arginta pe care domnulu ctitorula le pusese in zidulft clopotnitil, ca dupa vreml, data se va strict mstirea, sit aiba cu ce o zidi, er vrajmasil de cigant caril 'I avea mstirea credinciosi, au aretatii Turcilord de art spartir acolo, si le-ad luata prada, luat'aft si portile mstirilord, ca era captusite cu fiera preste totu, de le-ad dusit peste Duntire la Diid in cetate, scriinda Turcil la Tiarigradu, cumca ail faramatit cetatile Tierii-Rumanesci, scotiendit pe Nemti din ele, asia lauds mincinOsa au scrisa ca sit insiele pe imperatula, amagindu-la sa le dea bacsisia adeca daruri, precuma le-a0 si data. Adoilea and venit'ait void-Ain't nemtiesci cu cati-va husari de air priidatu orasiula Ram- niculii si ocna cea mare, si satele, lOnda butile cu virtu silindit pe raja de le-ail dusft cu carele, si sare mita si marfun ce au glisitit, si pe tine 'la prindea, 'lit desbrach, luat'au si vitele Omeniloru, cal, bol, vacl, ol, si ce gasia, si pans a veni este turcesca , el ad fugitti cu pradile, remaindu-le nisce butt cu vinii pe drumft, pe la cheile muntiloril , neputendu-le sul de grabti, ca le stria in susu cite cu 40 de bol, er' data au venitit este , Turcil si Arnautil si gente de catane cu sardariulu lora Bojoreanu Preda, ei prods er' pe rain, MIAstuindu-I ea stint gazde de hotil volintin, o pre-milostive Bourne , ce patimia acesta tiera 1 Decl trecendit trei luta la mijlocit si implinindu-se soroculu contenirii de arme ce au fostit facutu Muscalil cu Turcil, s'au apucatu de resboiu, si redieandu-se vezirulu cu tots puterea ostiloru sale, facut'au resboe marl si grOznice cu Muscalil, si aft peritu multime ntulta de Turd, inca si Muscall nu puc,in1, dar totu biruintia Muscaliloru la urma remanea, si necumu sa iea vezirulu Crimulu dela Muscali, precurnu 'I era gondola, ci inca au pierduta cinci cetati man, ca le-au luatu Mastoid cu vitejie , adeca, Hotinu , Benderu , Kilikiea , si Basarabiea, si aft venial suptu zidurile cetatit Ismaili'. De care isprava , vediendu imperatulu turcescu, ca nimicu nu p6te folosi sit birui6sca pe Muscali, au scrisu la eraiulu lesiescu sa se stole cu resboiu asupra Muscalilorit, ch. -I va da si eld ajutora sa-s1 scotia tierile care i le -au luata Muscalil, si i-ad trimisu bans milione de caragrosi ajutoriu. Si la acestu alu treilea anu s'aft sculatu crainla lesiescu cu resbodi asupra Muscaliloru , si facendu resboiu n'au folositu nimicu, ca ostile muscalesci au fostu gatite in partea Lechiei muscalesci, si-I infrangea cu mode, era Lesil nu se lash de resbodi. Intr'a treilea anti, Nemtil s'au gatita sa intre cu tote ostile prin tote schelele in tiera si aft inceputt a se lovi cu ordiile turcesci, ce le puseseDomnulu Mavrogeni, si lovindu-se cu ordiea ce era dincolo de Ploiescl in potriva Brasiovulul, o-aft spartd si s'au risipita Turcil cei remast in tote portile, si nu s'au mai strinsu ordie acolo. Lovitu-s'au si cu ordiea lul Cara-mustafa. la Porcent si o-ad spartu, Cara-mustafa cu cats -va Turd ail venitti la Craiova , fescelitl si plini de noroiti, si cei mai multi au trecuta Dunarea. Er' eel mortl dupa ce i- aft cotelitii Nemtil, le -au data foci' cu lernne, er' o semi de Oste , Turd si mai multi Arnauti ce era, se asiediase in meterezurl, si da de acolo cu sisinelele barbatesce in Neinti, si-1 strips reit, si nu esia afara din siantiuri; fiinda dar acolo obersteru Craiu cu pedestriruea , poruneit'au saldatilorft, de aft data iurisi, adeca navala inteensii in launtrula siantiului numaI cu panganeturile in pusd, si asia intiepandu-i i-aft scosu din siantiurl si luandu-I in sabii, pre-pucini aft scapatii, si acolo ordie nu s'aft mai adunatft. Turcil se gatise sa robesch tiera, si au venitit un pasia mare cu &tea lul, din adenculd tierii turcesci, si adusese sad arari plini cu streangurl si cu ele si langiuri, sa lege robil, si mai multi' Bucuresccii '1 era aminte, Dar Dom nula Mavrogeni cu mare mestesiugh si eumtare, ad taiga pe acelu pasia, pe Dunare, si l'au aruncatu in awl, nesciindit niminea din Tunt ce s'au facutit acelu pasia. Dccl MaVrogeni prin cercetare vediendit cumca. Nemtii, fart apestire vora sa intro in tiera, si ordil de 6ste a niaI face nu putea, ca Turcil se spaimentase de popara Nerntiloru, s'au apucata de san6tosa, macarca-1 era cam rusine , dar rusinea au dat'o Ante() parte, si au trecutft Dunarea, si acolo poruncia Turcilora sa stea cu resboiu asupra Nemtiloru, sit nu-1 lase sit intre in tiers,, dar Turcil N'Odielldu CO,' Si eld ad data d.esulu 4e au ftigita din tiera, nu-lit mai baggy, in sena Scriea Mavrogeni si boerilord tierii . cant 4 lasa-se cainiacaml la scaunuM Domnfel, ca data von"' veni Nemtil in Bucuresci, sa fie supusi 23 178 TE8AURU DE MONUMENTE LSTORICE sa le dea zaherea, si sa ocrotesca tiera , precumii si mariea sa s'ad nevoitii de all scapat'o de roble. Nemtil dad s'aii implinitil trei ant, au intratil in teed de °data pe la tote schelele intr'o di, ca asia, 'si tocmise sfaturile intre densii, si pringid Cobord au intratii in Bucuresci, cu generalii si cu ostile lord, cuprindiendil tots tiera preste Oltd, si nu i-at' statute niminea inprotiva; la Craiova all venitit in dioa de Sti Dimitrie, Octom. 26, pringid Henzerberg, cu ober- stenl Craid si cu obersteru husarilord unguri, cu polcurile calarimii, si generariuld dragoniloril cu polcurile lui, si cu multe tunuri marl. Er' la Cerneti all venitil dot generarl cu osti pedestrime si calarime cu multe tunuri, venit'ad si regementulii militarilord Rumani ce le died Fratuti, iuti la resboiti. Er feltmasiaru Laudon, ad intarite hotaruld Banatulul despre Turd dela Beligraduld Serbiel, pans la cetatea Diiubnt, randuindd ostile tad pe marginea Dunarii, si ele all venitil de all intratil in Craina cu alte osti, si ad luatii Negotinuld si Sfetislamu, orasie vestite cu trel judecie, pre care le stapania oberkinejil Serbiel, ffindii totd Serbi intr'acea tiers Craina, si apoi all venitii la Cladova cetatea Crainel, si audit cu tunuri marl sa sfarame zidule cetatii, aruncandil din avant' topii si gumbarale in cetate, au nemeritil barutana adeca prafariea, si aprindiendu-se barutuld s'ail fa,' cutd mare si groznicil trasnetil, si pre multi i-at' °modal fiindil-ca iutlmea foculul ad aruncatii zidurile prafariii in tote partile, si zidurile cetatii s'ad spartd si all cadiutil de multi sila a barutulul. Dupd aceea Laudon feltmasiaru au poruncitil de all asiediatu tunurile in Muffle ce sent in prejma cetatil ostrovului din cold de Dunare, si pazia strajile forte tare drumuld Dunarl, si adese se uita, inginirii cu ochianurile, si on ce vast.' sell caicd vedea ca merge la cetate, see ca esia dela cetate, da cu tunurile in chi de-Ill sfdrama si se inneca in Dunare, asia tiindd cetatea pand, in vary inchisa. perindd Turcil de Dime, mancandu-si si cail, all deschisii portile si s'ail inchinatti. Nemtii le-ail luatd armele si i-ail sloboditil de s'ail dust.' cu pace unde ad voitii el prin tierile turcesci. Nemtii dupa ce s'ad asiediatil in .Bucuresci si in Craiova, s'all apucatil de musics side baluri, dupa obiceiuld lord, si nu pre grigia de resboid , insa asiediase straji pe marginea Dunarii la tote schelele, osti regulate si volintiri &maul Serbi Arnauti, si iubia si boeril, mai vertosil muerile, musicile si balurile nemtiesci, cd, se aduna cu el la cele veselitore. Sa povestimd ceva si de fuga Turcilord din Craiova. Dupa ce le-ad spartil Nemtii ordiea dela Porceni, risipindu-se Turcil in tote partile cei ce aft scapatit vii, Cara-mustafa comandiru lord viindd la Craiova scdpatil, all mai adunatil remasitiuri de Turd si cu catane de Rumani ca la o ruse see multd &Sue, si siedea in orasie asceptandil sa vadia ce ad gandd Nemtil. Dar cu o lung mai nainte de venirea Nemtilord, le-ad venite veste ca Nemtii sosescd la orasie, deci Turcil gustandil popara Nemtiloril la Porceni, cuprinsi de friea fiindit, dioa pela prandia all datil fuga, neputendil de frica mare, nici sa-si pue sieile pe cal, ci unil incaleca pc call fara de siea , altuld de grabii nu apuca, sa-si deslege calulil si incaleca pe ele, altil lass told si da fuga, Or altii 'si tragea numai caluld de capestru cu nimice pe altuld cu traista in capu calului, si unit fiindd pela barbieri sa se radii, mind se afla pe jumetate rase, se apuch de fuga, si asia la and sfertii set' multd jumetate de test' nici unuld n'ad remasii in orasie, si fugindil pad. la mstirea Jitieanu, unde este pod]. mare statatorid pe apa Jiiului, acolo all stotutii sa vadia ce se face, si all trimisit naziru si Cara- mustara pe trei patru Turd la orasid sa vadia ce e, si s. cerceteze cumd este vremea, si 111141dt-1 scire, ca Nemtil n'aii venitil, nicl s'ad miscatii dela hotard, s'ail intorsil Turcil inapol la orasie, si banuindu-si pe boeri ca el all pricinuitd spaima lord, all chematii pe tots boeril, si i-al juratil sa tie credintia cu el, si sa he spue adeveruld canal se va intempla sa vie Nemtil, si le-ad poruncitd de s'ail schimbatd si s'ad imbracatit in haine turcesci, lapedandu-si i§licile si puinde caciult negre lungl in capd, si all poruncitil naziru cu Cara-mustafa si cu dervisid-aga de all junghiatd and boll intru spurcata lord jertfa jurandil pe boeri, si frigendulil intregil, ad datii la Turd de all mancatii, mancat'aii si Rumanil de voia lord din tr'acea jertfa, si all asiediatil steajl pe alocurl, randuindil la tote strajile sa fie si cite and boiertl. Apol trecendii, mind am dist', ca o luna, ad pornitd Nemtii cu tots puterea si all venitit la Craiova, sl luande Turcil adeverata veste ca au sositd Nemtii, aprope cale de pa- CHRONOGRAFU DE DIONIS1E ECLISTARCULU 179 tru cesuri de omit, forte cu mare sicletti au cerutti dela boeri Cara-mustafa, cu naziru si cu dervisiii-aga sä le dea 70 pungi de ban!, sa dea lefile Turcilortt, Or' de nu volt da, va. da voe Turcilorti, sa prade orasiu, si in data au randuitti mumbas! Turd, spre implinire cu mare zorti. Dec! vediendit boeril si negustoril cel mart asia, au datit ban! la Turd, de nit implinitu suma in patru cinci cesuri, si in urma i-ati pusti pe flea, si i -au scosti boeril cu prisosti, si in dioa aceea sera la unii cesil din n6pte, s'ati intemplatti a ploa f6rte tare si repede de versa ca din sghiaburi apa, Turcil nimicti mal asceptandit, au plecatit pe acea plOe mare neracendii nimuriti nici unit reit, flinch:I-ea Cara-mustafa pazia tiera de catre Turd ca i s'ait datil ce all cerutd, si au merstt Turcii de all trecutti Jiiulu, si acolo prin tr'acea versare de apa tOta nOptea aceea ail petrecutti pans a doua di sa vadia ce se face, candit intr'acea di pe la 6 cesuri din di, audindii Turcii clopotele tragendit in orasiu pentru venires Nemtilorti, s'ati apucatil de sanetosa la fuga, ne mai standti de a se impotrivi cu resboiti. Nemtii au sositit si au intratti in orasiu cu pace, esindule inainte boeril schimbatl in haine boerescl, si intimpinandu-1 cu rugaciune i-au poftitti de all venitti la episcopfe, esindu- le inainte cu litanie besericesca, adeca preotil cu s. evangelie si cu sfanta truce in pridvorulti besericil, uncle obersterti Craid cu ofigieril lui (care acestit obersterti era venial inaintea ostilorti cu pioata pedestrime si cu volintirii) si sarutandil sfintele, ail intratit in beserica tot!, cantanduli-se axionu, dicendu-se de diaconu ecteniea pentru biruintia impretivnicilorti, pomenindit pe imperatulit Iosifu, si li s'ati facutit masa mare in episcopfe decatre boerl, ospetandu-1 bine, mai vertosti boeril Bibescu, flinch"' unuld din ei la Nemti, pre carele indata I'd facutit ispravnicii, apoi au sositil si generarl cu multe osti calarime, si cu multe ortale de ostasl cu tunurl, si s'ati veselitu crestinil vediendu-se atunci isba,viti de Turd. Asia-dar, cum amil istoritit mai susd, s'ati asiediatti Nemtil in tiera si au inceputti a-si pune trebile la randuiela asiedandu-se cu stapanirea. Er Domnulit Mavrogeni, i-au remasd domnfea, insa all domnitti Valachiea, unit and cu pace, si doi an! cu resmiritia, si s'all inceputti a face scumpatate la tote, dar nu pre, ban! multi nemtiescl esindu. La letuld 1789, incependu-se stapanirea Nemtilorti, si trecendti dela Octomv. 26, pa- ng la Genarie 15, Turcil s'ad gatitti de resboiti, si all trecutii Dunarea dincoce in tiera la Calafatd, si all facutit si metereze, insa Nemtii i-au lasatll int'adinsd s& treca, boerilorti si negustorilorti le era frica, rapscindti asupra Nemtilorti ca nu stall de resboiti, ci stall de tractirl la balurl, apol s'ad gatittt si Nemtil si au mersti asupra Turcilorti, si era unit gerti cumplitd si zapada, insa noptea pe luna cu putere de osti, si cu tunuri, si lovindu-se cuTurbiruitti, si i-au bagatit in Dunare, sa se scalde si sä bea apa, prins'ad si vii rob!, si cil au luatti si cateva tunuri dela Turd, Or pe cei morti i-ad cotelitit Nemtii, si ce all ga.sitit at luatu, si i-au aruncatfi saraholii in Dunare. La acestii resboiti all fostit si Voda Mavrogeni cu Turcil, si avea si careta lul cu sine, ca-ci avea gandit sa scape dela Turd la Nemtl, dar n'ad pututit ca sail priceputti Turd!, si lua aminte Pasii de elf", inca i-ail imputatti ca ail venitu la resboid cu careta ca muerile, Or nu calare ca voinicil, si careta cu telegarii rapit'o in resboitt ostasii nemtiesci. Dupe acesta au mersti obersterti Craiu, cu vre doue trei svadrone de oste si cu cateva tunurl pe Dunare la cetatea Turnu , care este inteunii ostrovii de Dunare, nu departe de Diiii, si impregiurandit cetatea cu oste, all tinut'o cats -va vreme inchisa, pad. au mancatit Duch zahereoa ce au avut'o in launtru, aruncandii si cateva ghiulele intrensa, Turcil s'all inchinatt si all deschisll porta cetatil, obersterit CraiU au poruncitit si au luatti armele Turcilorti, si pe el i-au sloboditti de s'ati dusit uncle all sciutti in tiera lorti. Atunci imperatulit nemtiescii au facutti pe obersterti Crain, Generalit. Acesta cetatiue ce este in ostrovulil Dunaril este scapare Turcilorti, pentruca la resbOele ce all Turcil din cote de Dunare, all cu Nemtil, all cu Muscalil , dup. vremi, candit se biruesca Turcii, si dad dosulit , de imbuldirea ce li se face, el dad in Dunare cu cal innotandil, si trage dreptti la acdsta cetatiue, si care ad cal bun! scape, Or' calif all cal mai slab! si obosescil el se inneca, ca Faraotinenii in marea rosie. Mal trecendit vreme pan& la luna lui Maiii sett Iunie, Pincitt Cobor, la Bucuresci, Or' 180 TESAURU IIE MONIIMENTE STORICE nu grigia de resboift, ci sta de balurl, dr' Turcii din cetatea Giurgiovult, vddiendit pe Nemti negrigiulivi Si zabavnici la resboit, el s'ati gntitu sa-1 lovesca fail de veste, i Asia intr'una de dile, flinch."' ostile nemtiescl la loagart afara in carnpti cu corturile, si negatiti de r6sboit, si tail calarimel priponiti la pasiune, avea si multe mueri cu el dupa obicciulti nemtiescit, unele ale ostasilort, altele cu ostile se tint, de spala rufe, si curvescil cu tine poftesce, ca acestil lucru este la Nemtl fara de nici o sfielli, si Muscalii inca o aft acdsta fara perdea, avea Nemtil cu el si vaci, si capre , pentru lapte, si acelt lapte era pentru generarI si ofigierl de-ld bea, cu cafea, avea posadnice, si slujnice take cel mai marl. Deciesit'at Turcil taxa de veste din cetate, ca la vreo trei patru sute, si i -au isbitti acolo la lagarft, uncle fiindti si Principu cu tots oficirimea si eland(' navala in Nemti i -au i,nceputit a secera cu sabiile si cu iataganele ca pe verdie. si cumplitit 'I taia de rAndt, dr' muerile si copfil tipa, ostasil striga ajutorit si se vaeta , Princiti Coborti cu generaril tremura si stri- ga, husari, husarl, arnautu, arnautt , ca nu sciea ce sa fats de frica mare, cA-si perduse cumpetu. Decl husaril Unguril fiindti logaru lord osebitti de alt Nemtilort pedestrasi, flinch"' mal iuti de resboiti, au saritn si indata s'aft gatitit incalecandit pe cal, fiindil cu el si unii arnautt anume Mavrodinti biin-basis, pe carele 'Iii facnse Nemtii maiorti, fiindit omit vitezu, si cu unit fedora aid lul dr' vitdzti si hraborti, carele intra in Ostea Turcilort cu mare indrasnela si vitejfe, si avendit maiorti Mavrodinti o ceta de arnauti suptit stapanirea lul cu left imperatescl, acestia impreuna cu husarii, indata ati plecatt inpotriva Turcilort, si n'ati mersti dreptti la Turd, ci au alergatti anthill la portile cetatii, si de acolo au esitt Turcilora inainte ca sa nu scape in cetate, ca-cl Turcii luase si tunurile Nemtilorit si gephanalele cu barutulti, si carele imperatesci cu boil si cu zahereoa ostilort, si era sa le bage in cetate, deci husaril si arnautil intimpinandu-I n'ait lasatti pe Turd sa intre in cetate cu prada si cu robil ce -i luase, numal mueri, ci au datt resboiti cu Turcil si biruindu -1 ati scosit dela el tunurile si cephanalele si robil mueri, dar cu multe aft scapatti Turcii si pans una si alta au taiatft Turcii 6000 de Nemti pedestrasi. Asia aft desceptatti Turcil pe princiu Cobor. Spunit unit ca mesa stricaciune s'an pricinuitti Nemtilort decatre unit maiort nemtiescit, fiindt-ca acestul maiorti i-ar' fi venitil randulti, ca dupa slujba si vredniciea lul, salt sue la trepti mai mare de ofichie, si cumca princiu Cobor n'aft vrutt, ci at innaltiatt pe o rudenie a lul, Si pe elit Pak data inapoi, si acelti maiorn maniindu-se au tugitii la Turd in cetatea Giurgiovu, si ar fi povetiuitti pe Turd de ail taiatit pe Nemtl, inca diet unit ca s'ar fi si turcitit acestit maiord, pentru care periciune a ostasilort insciintiandu-se imperatult Iosift, spunt ca l'ar fi redicatt pe PrinOulti cu porunca imp6ratesca din cinstea lui ca pre unft nevrednict. Vezirult edit noti s'ati gatitt cu tot& puterea si sila ostilorti turcesci asupra Nemtilorti sa dea resboift mare, si de va birul pe Nemti sa robdsca Bucurescil si tote tidra, dar premilostivulti Durnnediet n'ait lasatti acdsta mare ispita sa cadia pe crestini, ci at stricatt sfatulil protivnicilort inteacestit chipti, ca boeril cel marl intieleptI, cu mitropolitu si cu arhiereil tieril, prin iscodire intielegendit de ceea ce au pusil gamin reit' Turcii, s'ait sfatuitt cu totil, si aft scrist la generaru Suvaro, flinchu mai aprope la Ismaili cetate, ce era comandirit mare ostilort muscalescl, si cu mare rugaciune Pat poftitd, sa vie maria sa inteajutort cu ostile sale, ca-ci ca Turcii au pusit gandit cu hotarire sa robesca tidra, si de istovil sa o pustiesca. Suvaro generarti at data respunst boierilorn Si archiereilort, ca nu are porunca dela impdratesa, dar pentru crestinatate va vent. Si indata all poruncitit ostilorn sale de s'aft gatiff' unit corposti cu tae tac'amult a ostiril, si intre celelalte tunuri at luatit si cloud tunuri marl forte, in care bags, cu banitia ghiulele mai micsiore ca merele si ca nucile, si franturi de tunuri turcesci stricate si franturi de potcOve de fiert si franturi de ghiulele sparte, si au poruncitt generarilorit sa se apropie de ordiea vezirului, dr elti aft venitt in Bucurescl cu olacti la princit Cobot, si intre celelalte ce ati vorbitit cu densulti an dist si acdsta, frate, to temi de Turd cu atatia voinici ce al, si asiediandu-se intre el prin sfatu, cumti vorn da resboiti, amendou6 bataliOnele s'ait dust, si candt ati fostn dioa cea ora'nduita, fart smintela, in vet.satt de diori s'at lovitti cu ordiea vezirului, Muscalil despre o parte si Nemtil despre alta parte, si all resbitil pe Turd, dandii dosulti Turcii, dada li s'ait spartil ordiea, si an lasatit CHRONOdRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 181 tote. 4M1 spunea unit logofetielii la Bucuresci, cumca la acelti resbold all fpsttit facie filndu slugs pe acea vreme la maiorulft Mavrodinil, =Ica din porunca lul comandirti Suvaro all Watt'. de s'aii apropiatil Turcil, dlltu sit pita vede puterea ostilorti incotro este, si indrep- th'ndt1 cu ochianulti acele doue tunuri marl, le-ati sloboditti unulti duph altulti in ordiea, turOs*. Si ail ivediutfi ca s'ail %cab. intr'acea data campft in ordie, cadiendit mulltxne de Turd cu tail lore, ti asia spunea ca trAsnitil mare s'at facutft, catti tail de suptd densii aft cadiutu pe panteee, Or tail cei inv6tiati la 6ste n'ati cadiutti, si dices cii si Nemtil all avutti unfi tunti Mare, dar s'ati nor oitil intend. locit mlAcosft, si nu Paal pututti trage sit dee, cu e1U, si spunea ca tunurile cele marl (blue ale Muscalilorti le trAgea cu 40 de boi, pi rOtele tunurilorit intrit in -pamentii uscatti de o palmA, si forte le pAziA de noroie , la acestil xesboiu au peritti multime nenumerata de Turd, luarati Muscalil si Nemtil multa pra4a, tunurI, cephAnale, cal% cu zaherea, arme, vite, boi, vacl, °I, sad cu urezti, si bani multi de pela Turcil eel morti. Si asia all isbAvitt Dumnedied tiera de peire, Drepta to Domne all sfartimatfi capetele vrajmasilorft, si afi surpatit sprincena cea inalta. Decl dupa acosta isbanda, all venitti $nvaro generarti-cdmandirit cu ostile in Bucuresci, intimpinAndu-lit boeril cel marl si archiereil cu mare cinste, facendu-1 oratie pentru vitejfe, si biruintia, si petreceudil Muscalil ca luny de dile in Bucurescl, se veselia si dna si bee, si impreunandu -se soldatil Muscalil cu Nemtil pela carciume, si dupa ce se imbeta si unil si altil, se batch pe poduri, si Muscalil resbia pe Nemtl, ca '1 lovih la Mei cu pumnil, si -1 da giosti, pentru care s'ati geluitil Nemtil la ofigiril lorft, si ofigiril all aretatil princiului , si pringipu aft cuventatil catre Suvaro, er Suvaro ati disu, lasA-1 sit se lupte ca nisce voinici. Decl nu multa vreme trecendil, a,u muritfi imperatulti turcescti, si Mit ce s'ati pusii imperatil dupA acela, all poftitt sh, fact pace cu Muscalil, si Or peste pucina vreme all mu- ritti si Iosifit imperatulit Nemtilorti, si puindu-se imperatti frate-seft Leopoldit, indatA all pof- titu sit faca pace cu Turcil, murit'ati si vestitulti feltmasiarti alit Nemtilorti Laudon, mud- Vaal si feldmasiarulft celtit mare si slavittl Potemkin alti Muscalilorti, carele se purta mai innaltft de tabu unit imperatti. tr pe Domnulti Mavrogeni l'atl Watu vezirulti cu fermanil imperatescti, dar n'ad fostil fermand facutti cu scirea imperatulul, ci cu viclesiugu au pusil veziruld pe capicheheiaoa lul de all putt pecetea imperatului, avendii vezirulti pisma pe elti, inca de thud'. era sarascherft la Dill, ca atunci 'I poruncia lui, Mavrogeni, sh, maga la 6ste sa nu siklia in cetate, si in urml all facutit Daum lui Mavrogeni davit la imperatulti cu harzovalil, cumcA domnulti el all fostft credinciosti imperatiei, si all slugitti cu dreptate in ostire, imperatulti au poruncitt de all Matti capulfi vezirului, invinovAtindu-lti ca all taiatft pe Mavrogeni cu fermanil viclenfi; si s'ati sloboditft si boeril tieril carii era surghiuniti de Ma- vrogeni prin cetatile tieril turcescl, si au venitil la ale sale. Acesta intemplare a mortil imp6ratilort all fostu cu voia lul Dumnediett ca sit se faca pace, sit se mai usiureze crestinil de greutatile si de necazurile ce le era, pe capit, pentru pecatele nOstre cele multe. Asia-dar poftindti acesti dol imperati sit Lea pace intre densil, all priimita si Muscalil sA tie congresti pentru asiediAmentulti pacii. Si stringendu-se soul si vechilii imperAtesci, la saraiulti celii oranduitil inadinsit pentru congresti peste Dunare; Or Suvaro comandirti-generarit au venitti cu tote corpusuld sett, la cetatea Ismailu, si asiediandii ostile impregiurulti cetatil, au inceputil a bate cetatea de tote pArtile cu tuning marl, si arunca, si cumbarale in cetate din havantopuri, sell piole, si cu mare Mtge phzia cetatea, nicl sit intre cineva cu ceva, nicl sit 6sa cineva dinteensa , dar real pututft lua cetatea cu bAtaia ziduriloril din dell , nici Turcil n'ati esitil sit faca bhp talie afarA din cetate, ci da si el vertosti din cetate cu tunurile si cif sisinelele, dar nu putea staid pe Muscall, fiindti ostile supuse suptu zidurile cetAtil, Si treceh ghiulele tiumnloru tuttesci pi-eft& (IMO de parte. Si vediendil Suvaro, ea nu 'Ate lua cetatea in pripA, pentru mare tariea el, all poruncitti de at facutti multiple de schei, si afi astup,atit siantiurile cetatil cti snopl'dd padure tide Si aft facutft poduri cu lest, si ispravindll totA, gatirea uitr'o n.opte, Wit &tea all datd nh'va15, dd aft fAcutti podurile si au r6dicatii, scArile, de tote phrtile pe zidutile cetatil, si afi ineeputti a se sul pe scan ca furnigile, numaY cu sabiea gola in 182 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE masa, er Turcil prindiendd de veste s'ait desceptatii tots, si suindu-se pe ziduri de, necurmatt cu sisinele in Muscall, si chdea giost Muscalil ca snopil de pe scar', morti impuscati, dar macarca dela Muscalil morti, alt! era la spatele in loct, ca poezise ca furnigile candu se suie pe copaci primavara, si Suvaro racnia ca unit leu, sa iea cetatea macaril de aril pert tot!, Muscalil striga, Stupai na pred, pomagai nam Bog ; adeca, inainte sa mergemil, ajutandu-ne Dumnediet. Dec! asia Muscalil unit suindil altil cadiendii, at apucatil de at intratil in cetate peste ziduri ca vreo trel patru sute, aperandu-se cu sabiile si taiandii pe cat! putea, si calif din cotro intrase at trast tot! la port!; Turcil data aft vediutt pe Muscall in cetate, au inceputt a chioti cu sgomott mare, si facendu-se turburare ail mai slabitt focurile de pe ziduri; Muscalil mai sporindt cu suirea s'at mai immultitil in cetate si au datil na- vala la port! taindt. Turcil, au deschist portile cetatil, er 6stea de afara ce era gatiti de std la port!, at (lath navala si at intratit iu cetate, si au inceputt a taia lard, mild si'cumplitti, si pe mare si pe mica, betrani si tineri, muerl, fete, copil, de randt, necrutiandt, si nealegendt pe nimenea, pane s'aii facutii dloa, si obosindii ostasiimuscali, si poruncindu comandiru sa strige cu trambitiele si cu tobele sa, se opresca si sa inceteze a taia, si intrandii Suvaro in cetate au &It voe la tot! ostasil sa prade pe toll cetatianil in doue cesurl, si au fostii inclust Muscalil portile data all intratt in launtru, sa nu scape niminea afara din Turd; spunt, dar am si vediutu o insemnare cat! aft peritu inteacelii resboit la luarea cetatil, Turd, Armen', Ovrel, 60,000, perit'aii si din Muscali 5000, si oficieri 60, si doi polcovnici si unit generaril, apoi Muscalil pe cc! ce ail remast vii iaii luatt rob!, si marfuri forte multe, de nu avea ce sa le mai face, urezt, cafea, zachart, until de lemnil, bumbact, de le vindea pe fietece, urezil 4 ocaoa, cafeoa 10-15 parale ocaoa, until de lemnt asemenea, bumbact 20 par. ocaoa, dar alagele si siamalagele si alte marfuri, de nu avea cine sa le cumpere, dar banii nenumerati dela past, si dela agale, si dela eel ce s'aii Watt, sume nenumerate, de s'aii indestulatil Muscalii de avutfe; spunii ea au fostil eland]. Suvaro cu pumnil galbini la ofigieri si la ostasl, inteacestil chipu Muscalil all isbanditt de au luatt cetatea Ismailu cu mare versare de sange. Acesta au neat Suvaro inteadinsii de all luatii cetatea placard si cu peire de oste, si apoi au pust de an sfaramatt zidurile cetatil cu barutti, inerbarindu-le si dandu-le fool, ca sä ingrozesca pe Turd, si sa priimesca impaciuirea, dupe ponturile ce se va sere de ch,tre Muscali, ca -c! ca Turcil totii nu vrea O. lase CrImult tote suptii stapanirea Muscalilorti, ci (Ikea la congrest, sa remaie pe jumetate Crimulii intru stapanirea Rosiel, catt at fostit luatt cu resboitt in trecuta resmiritia, er alta jumetate ce o aft cumperat'o dela sultanult cu ban!, precumil amt aretatil mai susil, dicea sa fie a stapanirii Turcilort, si va intorce banii cumparatorel dela imperatfe, er Muscalii nu ingaduia acesta cerere a Turcilort. Si acesta cerere a Turcilort, spunt unii ca si ceilalti soli imperatesci, o gasia a fi cu tale, en dad veni veste in scrist la congrest, cumca Suvaro at luatii cetatea Ismailii, si ail si spart'o cu prafarfe, si au pradat'o, si pe tot! cetatianii i -au pusu suptii ascutitult sabiel cu nemilostivire, si audindil acesta reis-efeudi carele era in congrest, s'at miratu si s'at intristatil, apucanduse cu mana de barba, dicendil ca nu aft fi nicl ganditt de a pute lua, Muscalii acea nebiruita cetate, sciindu-I thrfea ei, er soil ceilalti art fi cartitii (Mend' ca de ce Waft asceptatii Suvaro cu contenire de arme. pans s'art fi isbranitii de catre congrest lttcrulti dr Suvaro n'aii vrutil sa, scie, ci aft facutt cuint au sciutu elf spre folosult imperatfel Rosii; cu tote acestea at slabitii cererea Turciloril pentru Cern% dad, at vediutil ca Muscalii at luatt si cetatea Ismailu, si se gatesce Suvaro spre mai mare intindere in partile turcesci, si au lasatt sa remaie CrImult tuft intru stapanirea Muscalilorti, si alte cereri de ban! pentru cheltuela ce s'at facutii la acestii resboil r Nemtil nu s'aii alest cu nimicii castigt, ca imperatuld Leopoldt au dist sä lase Turcilorii tau ce au luatil inapoi, si au luatt dela Turd 6resce cheltuiela resmiritil ban!, si nisce peschesiuri imperatesci, si le-aii datil Tiera Rumanesch inapoi si tiera Serviei cu Beligradu, si Craina cu cetatea Cladovei si cu cetatea ostrovulil, numal ce cerutO nisce parti din Bosna, ce este pe laugh hotarele Nemtilort, unde au pricina totdeauna acolo la Dunare, si i le-at data cu pontu sa fie suptit stapanirea nemtiesca, apoi dupe pace all vrutti CHRONOGRAFEr DE DIONISIE ECLISIARCULU 183 Nemtii se, le sthpanesca, dar nu i -au ingaduitU Pasil din Bosna, si insciintihndii la imperatulil turcescu de nesupunerea Bosnecilorii, ail datil respunsit imperatulii turcescu Nemtiloril, se stapanesca acele partl duph leghtura pacil ce au 'Idutd in puterea imperatfiloril, er dach. nu 'ite, elu nu se va bate cu amnia lul, pentru acesta madea. Leopoldii imperatuld dach au vediutii asia, s'aft Watu a mai chuta cevasl, nicl a ma! porni resboiu, (Men& eh are tieri destule si are cu ce teal, eh, ce au folositit frate-seil Iosifil imperatulit, de au inceputt resmiritia, si au desiertatii vistieriile imperatescI de banl, si si -au pierdutil si vietia. Si asia seversindu-se congresu. s'ati incheiath pacea, remaindil Crimulu tiera Maresca se.' fie cu tofu supttl staphnirea imperatfel Rosiel, priimindu imperatulit turcescu 0, fie imperatesa Ecaterina si a Crimulul Maresca imperatesh. Apol au mersu ostile imperatescl ale Muscalilorii la Lechiea precumil s'ati serial inapol, dr ostile Nemtilorii s'aft redicatit din tierh si s'atit dusil batendtt tobele cu buzele mnfiate. SA mar istorimu cevasI de Nemti, ca duph ce all venitii cu isbandh aid in tierd si asiediandu-se stapanitorI, fiindii-ca Turcii in trel ant thbariti fiindil in tier& au mancatit oile si vacile crestinilord, de n'ail mar remasii, all thbari in pord, si le dg, sainurl carnurI de porcil, si lord placendu-le slanina, mance, soldatil slanina crude'. cu profiantil de alii lore, si beg, ape, rece, ca venirea lord era la inceperea tomnel, si i -au lovitil lungorea, si muria de se stin- gea aid in Craiova si prin sate unde era, de le aducea tofu cu carele, armele si hainele si tulbele cu pelarfile, si cat! se bolnavia in orasiti, aducea la spitald, si dada muria, ince- puse antaiu a-I ingropa cu ceremonii, petrecendu-I cu Cate unit polcil de soldati tau in randa pang, la besericA cu preotit, si-I slugia, apol 'I ingropa, si soldatil faced o mustrh, si apoi plea la quartiru lord, si-I ducea cu patru soldati pe nosila, si punea peste cosciugil postavii negru, er dace, au inceputit a muri in greil, s'ati lasatit de ceremoniI, ci-I incarca noptea in car& imperhtescl cu patru cal, dela spitalil golf in piele, nicl camesile nu le lasa pe el, si-I duce& afara din °mill, unde era siantiuri marl de saraholi sapate adencI, si-I arunca din card in siantiii ca pe nisce snopi sett buciuml, asia mat in tote noptile 'I care, din spitalii, si saraholii trAgea, pamentil peste el; er Unguril husaril nu muria, eh mance. slhnina si bea vino, nicI militaril Rumani ungureni nu pre muria, numal nevoiasil de Nemtl era biruiti mat red de acesta bola, 'I duce& si la Ramnicti la spitaliz, cu socotelh ca este acolo aeril de munte mat sanetosii si se volt insanetosia, si nimicti folosia, inch mai red eh recia si indath muria; adevera unit' ofiqieril cresting cunoscutit mie, eA 20,000 de °stag all muritil de lungore aid! in Tierh-Rumanesch de bola lungoril, dar si orasianil panh a nu yell Nemtii au mtuitii de s'at. stinsil remaindu-le casele pusthil. Er TurciI Oita all fostii aid, nici decumii n'ati muritti de lungore. Domniea a atm a lug Miclaaizi Vodd Sutiulti. La letil 1792. all venitu Domnil dela porta Michaiil Sutiulu voevodil, si intrandfi in Bucuresci cu halairt mare, duph obiceiulu domnescii, fiindu si unit pasil mare trimisil dela imperatulti Tiarigradulul, se, asiedie pe Domnii in scaunil, si se, vadia de biota tiers cumii ail remasil dupd resmiritia Nemtilorii; si dupa ce au siediutil voclA in scaunil, au venitil tots boerimea de all shratatil mina lul von, dr' pasiel i-at shrutatil pOla hainel, facendu-I oratie ca until Domnil betranil si imperatesculul trimisti pasiel, laudandit pre-puternica imperhtfe ca all potolitil resboiele si au liniscitu tiera cu impaciuire. Dec! a Gila df all oranduitil boerfile Divanului duph obiceiti, puindil si trebile tieril la randuield bunh, si all domnitil cu pace trel an!, si i-ail venitu mazilfe dela Tiarigradil. Intr'acestl treI an! all mal resuflatii tiera de greutatile si necazurile cele nenumerate ale resmiritiloril. Domniea lui, Alecsandru Moruzi Voevochl. La letula 1795. all Venitil Domnii tieril Alecsandru Moruzi voevodii trimisil dela pOrth, cu cinste imperatesca, cu caftanil si cu cud, si intra'ndil in Bucurescl cu halaiu domnescu dupa obiceiu, si asiedandu-se in scaunii, mers'ail tots boerimea de i s'atl inchinatu, si i-ail shrutatt mina, si puindu la oranduiela boerfile si trebile tieril era pace in tierh. A- 184 TESAURU DE MONUMENTE isplucp cestil Domnu se vedea iscusitu la trebile tierii, adeca a Domniei socotintia, cis era stracurimthi cinOariulti si inghitIndu camila, era si cam strajnicil si aspru tcu bogril, fost'ail in dilele acetdia Domnu mare °mom de ciuma", murindii in Bucuresci diece mil de omens, barbati, muerl, betrani si tined, dupa aretarea cu catastisie de titre vatasii ciocliloril, asemene si la Craiova au muritu ca la (Mire trel mil, si se intinsese bola ciumil prin tote orasiele si satele tierii. Venit'ail in vary si lacustele in tiera, de ail facutil mare stricaciune in bucate; foseatt si seceta de au pricinuitil lipsa de bucate, din cote de Oltu in partea campului mai multu. 1 r domnulu MoruZi au gasittt prilegiii, cum sa castige banl, ca nul era destulil venitulu domnier, si stringendu multu grail de zaherea de pe unde gasia, platindu siepte lei chila, apoi 'lit vindea in Bucurescl la pitari cu 40 10 chila, fiindu-ca oprise sa nu se cumpere din alta parte grail, mural dela magaziea domnesca sa se cumpere de a face pane in Bucuresci; si cu porumbu inch facet negustorie, inch au luatil si bani de pe la tote mstirile cele marl din tiera cu cuventu de imprumutare, sa cumpere porumbil sit dea la amenii cel lipsiti de bucate, insa porumbu au cumparatu, si l'au vendutu emeniloru cu banl indoiti si intreitl, si banii manastiriloru nu i- ail mai datu nice dectimit, ci i-au inghititu eh). Acestii Domnii au poruncitu de afi ziditu spitalu mare la marginea Buduresciloril, cu finite hodai, si ail facutii si beserica in mijloculil curtil spitalului, si pre eel bolnavi de ciuma '1 scotea cioclir din orasia, si-I ducea de-I baga acolo ; luat'au trel manastiri marl sa fie inchinate la spitalu ciumel, adeca, Tismana, Coziea si Carnpulu-lungu, luat'au si od6ra bisericesci dela aceste manastiri, de le-ail pusu in beserica spitalului, (Ca nu avea voda pe ce sa le faca) adeca 22 sfite, candele de argintl, si sfinte vast, si cruel ferecate cu argiutu, crirti si altele, pus'au boeri marl patru epitropi spitalului, si aceia au pusu ciocor epistati pe la mstiri sa strings veniturile mstiriloru, si adunandii bani sa-I dea la epitropi, si epitropii sa-e cheltuiesca pe cele trebuinciese la spitalti, dar si ei voril fi intrebuintiatu dintr'acei bani la ale lord, cumu spunea, unii. Fost'aii facutil a- cestu Domnu fabrics de charthie la Afumati nu de parte de Bucuresci, si candu i-ail venitil mazilie au pus'o in spinarea mitropoliei, de i au datu sums de pungi de buil geremea, dicendu ca au cheltuitu marlea sa dela densulu de 0-01 facutii, si mitropoliii 'I este de trebuintia, sa faca charthie pentru tipografie. Scumpetea sporia, si se innaltia tote la pretiu, si banil se suit, banil nemtiescl si cei turcesci, eel mai m6runti Wait adunattt toti, topindu-i si prefacendu-I. Domnindil acestil voda Moruzi, trei ani seu patru, i -au venitu mazilie, si s'au dusu cu adunare multi de avutie, fiindu forte maestri' a stringe ban', ingreuindil si dajdile raieleloril. A Ilona Donnie a ha Alecsandru Vodci Ipsilana La letulti 1798. all venitu a doilea randu Domnil tierii Alecsandru Ipsilantti voevodil, trimisu dela Porta, b6tranti albtl ca Oea, si dupa ce au intratil in Bucurescl cu obicinuitultr halaiu, s'au asiediatil in scaunulu domniei, s'au adunatil boerimea si i s'au inchinatti sarutandui maim., si puindu trebile tierii la oranduiela si facendii boerfile divanulul, au inceputit sa doinnesca, dar nurnai siese luni au doninitti, si i-au venitu mazilie, si unil dicea ca elm si -au cerutit mazilie, dar acesta n'au fostu de crediutu, ca tine si-ar lash domnlea calla abia au apucat'o peste atatia am deli imporatie prin multi dare de ; or' altil dicel ca, omulti daca imbetranesce 'si ese din mint! si nu scie ce face, si de aceea s'au ma,zilitu, dar si acesta este o cuventare desierta a omenilora si o barfire. Ci au fostu alta pricing la mijlocu, si ell n'ar fi voitu sa -lit scotia din domnie, ci l'aii nos(' fart de voia lui, ca sa se incepa, alta nevoe pe seraca de tiera, cumu vomit istori inainte pe largtt pricirm. Domniea ha Georgie llangerliti. La letulu 1798. all venitu Domnil tierii Georgie Hangerlfil voevodil, trimisti, dela puternica porta. a Tiarigradulul, si intrandu in Bucurescl cu halaiu dupa obiceiulti domnilorit, all mersil la casele domnescl, si siediendil in scaunti, tots boerimea a s'au incbivattl si i-au sarutatilmana. Acestit domnil au fostil ciracil a unul capitanti-pasia, si acehl capitand-pasia era iubitil CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 185 de imperatulti, ca on ce cerea dela imperatulti i se da, si on ce cuventa la imperatulii i se asculta cuventultl, si in fapta se implinia, pentru ca-ci ca cadana lui era posadnica imperatului, adeca curvia cu densa, precumti multi din cel alesi spunea, si cerendu capitanti-pasia la imperatulu sa fad, domnu acestii tiers pe Hanger liti ciraculu adeca sluga lui, si l'ati Acuff'. Deci randu-, indil boerfile si asiediAndti trebile tierii, au inceputti indata a face gatire de osti, audit porunca pela tote ispravnicfile sa scrie bucatele omenilorti, si sa stringa zaherea, grafi, orditi, vacs, oi, until, si altele ce trebuesce ostilortl, si au inceputt a vent osti asupra cetatii Diiului, ca sa scOtia pe Pasvandoglu din cetate cu resboiti, si sa bath, cetatea sa o sfarame, fiindti-ca se racuse in puterea lilt ca unit pasia, si luase cetatea in stapanirea lui, haininduse decatre imperatull Dar sa cuventamtl de inceputulti Pasvandoglului. AcestilPasvandoglu era ostasiti di iantitl, odabasia intre ostasii turd, si era in resmiritia Nemtiloril suptd stapanirea lui Mavrogeni cu lefeoa sa, si dupa ce s'ati facutil pace, aflandu-se in cetate, au inceputti a se areta mai mare ca o aga intre ceilalti cetatieni agale, si a se inaltia cu fires, si unindu-se cu agalele cetatii i -au trasfi pe toti a-I fi gbioldasi si a-I urma dupa, gandulti si socotela lui, si fiindu maestru si chititti la minte, peste pugina vreme au amagitil pe toti, a-I priiml sfatult si a-lit ave pre ell mai mare si fruntasiti intre tote agalele. Deci flindil in cetate pasia asiediatti de imperatie, Pasvandoglu au inceputti a -i sta. inpotriva la trebile si poruncile pasiesci, dicendti ca cele ce este sa Lica pasia si sa poruncesca in cetate si in tote sarbatulil, sa he si cu scirea lui, ca este cetatianti vechitt de mosie, si este aga cinstitu de tote agalele. Asia-dar pasiei nu-I "area bine de impotrivirea Pasvandoglului si se scarbia, si au pusti in ghat sa molt. pe Pasvandu ca pe uuu vrajmasiti si inprotivitort lui, sa -1 curmeze vietia. Dar Pasvandoglo forte cu luare aminte se pazia si strinsti cati-va be lfi pentru paza, dandu-le left bune, si era tote agalele la unit gandil si la unil daft cu ell. Pasia data prilegiti cumu ar face sa taie sett sa impusce pe Pasvandu, si ()data,' s'att sculattt pasia si esindti din saraiu sa se primble prin cetate cu pasialiii lui, si umblandil prin cetate pre ulitie intr'o parte si intr'alta, fa'cutu-si-au tale sa trecA pe MITA casa Pasvandului, si canal s'ail apropiatti de casa-I, s'at repedltil diece, cinci-spre-diece Turd pasialii inarmati, dandtt navala sa intre in casa sa °more pe Pasvandu, dar Pasvandu au strigatil sa dea be§liii cu foal din sinele si cu pistOlele spre aperare, si incependu besliii a da foal s'atltrast Turcii pasii inapoi, n'ati pututti pasia sa-si implinesca pofta, si s'au intorsil la saraiulti. lui, Or' Pasvandoglu dad all vediutil asia, all esltti din cetate si s'att dusti afara la unit satil la mosiea lui nu departe de cetate ca la unit cesfi mica, unde si casa avendil, si de loco s'ail dusu la arnautchitt, de si-au strinsti oste, Turci, Arnaud, ca 500 voinici alesi de resboiti, dandu-le lefea mare, si siediendti Pasvandu acolo cats -va vreme, pasia socotindit ca acolo la satti va pute omori pe Pasvandu mai cu lesnire, fiindu afara de cetate, si esindil din cetate cu mai multi Turci pasialii, si mergendil la satulti Pasvandului, au trimistl inainte vestitori sa spue lui Pasvandu ca pasia vine in primblare la dumnealui, si este st-lii poftesca la zeefetult fad. Pasvandu indatil s'ati gatitil cu &tea lui si au esitti intru intimpinarea care va pasiel, inarmati si gatiti de a da focit. Er pasia vediendil ca Pasvandu au esftu inaintei cu putere de ostasi inarmati, si nu va pute ispravi nimica la socotela lui, all heretisitil pe Pasvandu en viclesiugt si l'att poftittl la zeefetti, Pasvandu au respunsti pasii, ca, multiamesce pentru chemare la zeefetil, insa mariea sa nu cauta sa -lit ospeteze la zeefetu, ci cauta sa -ia (nava ; Pasia data aft auditu asia, au strigafft sa dea foci pasialfii ca don 'IA va impusca; Pasvandu, flinchu ga,Aiti toff al lui, inch all data focti, Pasia s'ati trasti mai inapoi, si lo- vindu-se unil cu altii at cadiutil multi de amendoue partile, si biruindu-se pasialiii au (lath. dosuhl; Turcii Pasvandului gonitt pang, i-as bagatA in cetate, Pasia mai nainte all intratil in cetate, si Pasvandu all scapatu via nevetemattl, si mai stringendu Este cu toff ca la o mie, si cu prilegitt de vreme prin insciintiarea agalilortl ghioldasiloru lui au intratti in cetate si s'ati dusti la casa lui, si in data. s'aU apucatit de si-ail facutti Male impregiuru de parmaci grosl, facelift. si metereze, si mai sfatuindu-se cn agalelele prietinff lui, facendu-se una cu Pasvandu, at priimitti de a se numi si a fi Pasvandu haianti. cetatii Diiului; deci Pasvandoglu numindu-se haianu au impregiurattl saraiulti pasii cu ostasi de at lui, puindu strait 24 186 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE cu Carle la porti sa nu 68a niminea acara, dr' care va indrasni sa esa sa-la taie. Pasia insciintiandu-se de inchiderea lul in saraiu, ail scristi pitacti la Pasvandulit: Bre, ce este a- cdsta zurba ce o fad tu. Pasvandoglu i -au data respunsii cumca zurba mariea ta fact de cauti sa me moll, dr' ca am pu' paznicl saraiului mariel tale, sa te odichnesci sa mananci si sa bel, fail de grige, in linisce si in pace, si lefeao ti se va da, dr' pentru trebile cetatil si ale sarbatului, void purta et" grigea ca unit haiana alit cetatil. Pasia vedienda asia, s'ati scarbita si s'a." intristata, si peste cite -va dile dr' ait trimisu pitacti Pasvandoglulul, sa-1 redice Turcil lul dela saraiu, ca, va sa esa la primblare. Pasvandoglu i -au data respunsit ca -lit va 'Asa pentru hatera, er' nu pentru vrajmasie, sa esa BA se primble, insa 11111lliti cu dol sea trel Turd fail de arme, pentru ascultare, si asia esinda pasia cu porunca Pasvandoglului cute odata la primblare prin cetate slobodindu- lit strajile , odin;ora s'ail intimpinatt cu Pasvandu pe o ulitia in cetate calari fiindu, si standa cevasi intrebanduse de sanetate, Pasvandu au disc, mariea ta babalicti al esitti in primblare. Pasia at" respunsti, asia fiule doHuai sa te vedia, si apropiandu-se pasia de ela avenda sabiea Bola suptu haina aternata de brae, far& de veste ail tras'o, si cu iuttme ail data sa tale pe Pasvandu, (dicenda, nu pocia mal multi" suferi pe cainele acesta), dar nu all pututit sa-la nemeresca, ca Pasvandu iute tragenda armesariulit inapol cu freula, nu l'ati pututu ajunge, ci flinch" alAturea unit buliucilbasia alit Pasvandului pentru paza cea de apt ope, Pita ajunsti pe ela si Fait Watt" in (MO bucati, atundl s'ait repedita Turcii Pasvandului shrift iea pe pasia in iatagane, dar Pasvandu ait strigata: Durd bre, sa nu-la omoriti, ci sa-lit iea din areal sa-la inchidih dr in saraiu, si cu th,rie sa -lit pazesca sa nu mai esa afarii. Si dr sratuindu-se cu agalele ait scristi la imporatula de tots curgerea pricinil, mina pasia au vruta sa-le omora in &Sue trel randuri, nefacendu-i nits o viva, si cumca, cu sfatti de obsce i-au facuta inchidere in saraiula imperatesca unde pasii ait conacit, si cumca pentru cetate, si pentru trebile cetatil si a sarhatului, va fi elit purtatoria de grige ca unit haiana alit cetatil, si va fi ascultatoria si supusa poruncilora imperatesci, si haraciula raelilorti va trimite la imperatie, trimitinda si o swat de pungi de haul, la ore-care din rigiale marl, sa pue cuventa bunt" la imperatula pentru densula, scriindit si lora asemenea de curgerea pricinil cu pasia: Apucat'ait si pasia pe supta cumpetti de ait scrisil la imperatuld pentru Pasvandu, cumca s'ati facuta haina, si s'ait numitil singuru de sine haiana, si cum(' i-au facutit rusine de rail inchisa in saraiu, impregiuranda saraiula Cu carjaliii lui de nu -lit lass afara. Imperatula data a vediutit si a unuia si a altuia insciintiare s'ati mirata, regialele Wanda bani all indreptata pe Pasvandu, cumca este pamentena vechid si credinciosit imp& ratiel, si multi all aperata cetatea cu resboia asupra Nemtilord in resmiritia trecuta, si este vrednica de a se cinsti de catre imperatie pentru slujba lui, si cumca este asuprita de pa: Eu Ossia. Imperatula as poruncitit 85, scrie fermand catre Pasvandoglu inteacestit manli, sultana alit Tiarigradulul, imperatula tuturorti imperatilora phmentului, dela resarita pa- ns la apusit, poruncesca tie, cea mai mica slugs decata tote slugile pre-putenicil imperatia mele, Pasvandule, in vreme ce teal fauna singing" de sine ca unit hamu, baianti cetatil mele Diiulul, pentru pre-inalta si pre-sfanta crescetula melt team ertatii, si din pre -multi milostivirea mea team daruitti cu acesta cinste, sa fit haiana cetatil Diiulul, si sa flu supusa imperatescit mele mariri, si cinstitului pasil, si sa-la lasi slobodii pe pasia sa nu te mal atingi de ciustea lui, si sa traits amendol cu pace; dr de nu vet urma pre-inaltiatetorti mele si sfintelorti porunci, cumplita sabiea imperatiei mele te va mind. Asemenea au scrim"' Si pasil fermana sa se aiba bine cu Pasvandoglu, si sa-la aibi haiana cetatil. Pasvandoglu dad' i s'ait cetittl fermanulit inaintea tuturorit agalelora cetatil, s'aa bucurata, si data i Fall data capigiula imperatesca, ela luandu-la Vet sarutatil, si l'aft atinsa de capui, aretanda supunere, si danda chipu de a cinsti fermanula, si ospetanda pe capigia dupa obiceid, i au (laraj' unit call" bunt" armesara impodobitti cu rafturi de argintu, si i-au data si 2C0 gal bini, petrecendu-lit cu mare cinste cu agalele pang la saraiula pasil. Capigiula s'at dust" la Tiarigrada; Pasia cu Pasvandu nu s'atl impacatii, Pasvandu Pasil nu s'ait supusa, tote trebile le -au luatil ca unit haiauti asupra Jul, pasialfilorit turd le poruncia ell", si le da lefeao, si tote supta riptu lui le-ad supusa; Pasia era numal in saraiu lul sloboda, cu CIIRONOGRAFU DE MONISM EcLisLARCULU 187 pucinel Turd de ascultare, neavendil nici o treba la mans, et cele trebuinciose pasiei si 6menilord lul, '1 db. Pasvandu, si la tots luna 'I trimitea si lefeaoa pasii. Asia nu multi vreme trecendu ca in unti anti, scris'ail Pasvandoglu er la imperatula inteacestu chipt: Eti Pasvandoglu haianti cetatil Diinlul, sluga pre- puternicil imperatfel tale, supusti sunt si ascultatoriti pre-inalteloril si sfintelorit porunci ale puternicil imperatiel tale, dar pe pasia din Diiti nu -lit pociti suferi, ca cauta in totti chipulti sa me lipsesca de vietia, ci sa lipsesca elti din cetate, si eti pentru tote ale cetatii voiu purta grigea, si tote veniturile imp& ratesci din sarhatt le void implini far cusurti Pe de alts parte scris'ati si pasia de ail aretatit era pentru nesupunerea Pasvandoglulul, si mica ca unit pasia tote trebile cetatil si ale sarhatulul le-ati luatu suptit zaptulti lul. Imperatulti vediendil insciintiatile si a unuia si a altuia s'att machnitil. Pasia vediendti ca nn va pute stapani Diiulu invrajbindu-se cu Pasvandulfi, si mal vertosti ca i-ad Wahl si tote treburile din wank si agalele tote tinu cu Pasvandu, s'all gatitu sa esa din cetate, si gasindii vreme, tocmindti si caicti intr'una de dile forte de diminetik esindu cu Onnnif luf la Dunare sa intre in caicti, si pornindii calabaltcu- rile, Or' Pasvandoglu se insciintiase dela cei ce era randuiti de elf" a pazi pe pasia, indata all poruncitti. in 50 de beslil de ai lui sa pazesca forte bine, si canal volt vede ca pasia cobore la Dunare, de grab(' si fara veste sa lit incungiure si sa iea totu ce va gasi la elf" bani, si alte argintarit si armesarii, sa-1 lase numai bainele si cebucele, nefacendui altii reu intru nimicti, si asia au si facutti ca i-au Matti totti ce au avutu, bani acme scale si alte argint5ril, si catl va armesari, spuindu-i ca asia au poruncita mariea sa Pasvandoglu. Pasia all intratil in caicti usiuratil de calabalicil si rezmato la Rusciucti, si de acolo all scristi la Tiarigradti. imperatului. Imperatulii data all intielesit asia, forte s'ail moniatii. Pasvandu data s'ail dusit pasia, ail impreunatti pe toti Turcil ostasil cetatii cu al lust, adunandu-se ca la done mie si mai bine, si poftindit pe tote agalele cetatil in conaculd lust, le-af" facuttl zeefetil cu scumpa, tati de zahricale, si sfatuindu-se cu el, sa fie toti uniti si la unit cuventti cu chi hioldasl si prieteni, si elii 'I va aye la mare ipolipsis, si tote lucrurile cate va face, va fi Cu sfatuld lorii impreuna, si fagaduise agalele la tote cite va pofti volt fi priimitorl si el, si asia cu voia tuturorti agalelorit s'ati nunaitti pe sine Pasia, alit Diiului, si pe Cara-tnustafa l'ag imbracatti cu caftantl, numindu -lit haianti cetatil Diiului, poruncindtl de all data cu tunurile pe cetate de asupra, facendu-se veselie mare, strigandii tot : sa traiesea mariea sa Pasvandoglu in multi ant. Dupa aceea Pasvandu s'ati apucatti de mai marl lucrurl, si indata au inceputti a mai stringe oste in cetate si a asiedia tunurile cu tocinela buns pe zidurile cetatil, si au adusil tunarl iscusitl, si au push multime de salahorl din sarhatuhl Diiului si din tiers de ail facall unit siantiti mare si adenca in pregiuruld varosiulul, facendu-I portl cu tarfe, scris'ati si ispravnicilorti din tiers sa-1 dea zaherea pentru ascherlii, grail, orditi, until, si al ingrozitii ea de nit -I va da, va trimite la el de-I va, pone la pedepsa insingiru, si i-au si data, inca si sare multa i -au datti, si din di in di intaria cetatea pe alocurl, si tote la oranduiela de resboiti le punea, gatindu- se ca de-1 va vent de catre cineva cu resboitz sa fie gata a se apera, fost'ait cerutti si dela Moruzi voda ban1 sa-1 dea, cu cuventil ca are trebuintia de bani sa dea left la ascherlii, si i -all si datti vrendii nevrendl Imperatulti audindil de acestea tote urmari ale Pasvandului, insciintiandulti vodi si pasil rnarginasi, imperatulil au mai suferitit, si au mai ingaduitil sa vadia incotro apuca Pasvandu cu mintea sa cea trufasia; scrisu-i-ati si ferment!. sit fie supusti imperatfei ca will haianti alit cetatii, si dupa, ce all venita capigiu imperatescii la elu cu fermatul, Pau priicitita, insii la iatacu mita cu cinste. si dandu I fermanu, all poruneitti tettergiului de i lul, si sarutandu-lit l'ati bagatti in sine, si ospetand u-16 bine, si intre alte cuvinte ce all vorbitil amendol i-ag &it capigiu, ca de ce s'arata cu nesupunere imperatului, si au facutti zaptil cetatii fara scirea si porunca imperatului. Pasvandoglu dad, au auditil s'ati marnatu forte, si cautandil la elti grOznicii, i-ail disc: Ell am socotitti ca esci omit cu mate lithelepta, ca unit omit imporatescii, dar to bre sa-ini graescl de acestu fella de cuvinte, me opresce cinstea imperatulul, dar acumil to -asia face tutu bucati cu insusl mina si sabiea mea. Si racnindii au strigatit catre pasvanglif lot: luati-lit si -lit aruncatl in inchisore, ca nu este 188 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE vrednicti domuzuld acesta de masa mea, si indati ca nisce let Pad apucatd si l'ad dust' cu necinste impingendu-lii de l'ati bagata la inchisere. Si indata au scrisd cu olacti la Tiarigraft insciintiandd la regiale prietinil lui, trimitiendu-le si cite -va pungi de banl, ca Sa mijlocesce, la imperatuld de a-Iii face Pasia Diiulul. Bed rigialile ad stetutil la imperatuld mijlocitorI, insa imperatuld mat tarditt er' i-ad scristi fermand, se. fie supusti poruncilotti imperatescl, si cu vreme 'Id va face si Pasia, si viindti alto capigfii cu fermand, ati poruncitd la odabasi, buliucbast cu ortale lord, sa esa cu halal% trimitiendti si &me agale cu armesaru impodobitd, si intimpinandu pe capigiti la p6rta cetatil, Pad luau agalele de suptiorl, si cu cinste mare l'ail redicatti de ad incalecatft pe armesard, si aducendu-lit cu laid la divand-saraid si suindu.-lii susu in gala, i -au disti agalele: porunca marfei sale Pasvandoglu a- vemd, sa te desbracamii pe dumneata, sa cautamti sa nu cumd-va at la sine niscal arme tainuite, sett niscareva lucrurt otravitore. tr' capig-fu ad dist: pe mine omit imperatescii si credinciosti sa me desbracatl? Agalele dr' ati disd, de nu to -t lash a te desbrack nu vet vede facia made' sale. Capigiulti vediendft asia, s'aii lasatti de rad desbracatti si Pad cautatd si pe suptd camasia, si negasindti nimicd lucru inpotrive., er' l'ad imbracatti agalele si l'aft poftitil pe saltea, dandu-I cafea, cibuctt si dulatia. Si mergendii agalele cu halaiii la saraiuld Pasvandului, i-ati spusti de isprava ce ad facutti. A dOua di la cloud cesuri din di, s'ad gatitti Pasvandu cu halaid mare si cu multe agale, de ad merstt la divanti-saraiii, unde era capigiuld. Dar Turcit si Arnautii Pasvandului, odobasil, bulucbasil, baraictarii, binbasil si cu agalele, impodobindu-se numal in argintii si same, si cu rafturi pe cal, si pe linga Pasvandu merges agale pe de o parte si pe de alta cu mare pomba, si descalecindft la scare., s'ati suitti pe trepte tiindu-lii agalele de suptiorl, si intandii in divand cu mare trufie ad siediutti pe saltea de osebi, si ati facutil cu mina salamalichiuld sett heretisma citre capigfti, si cu unti cuventd aft dist' sa scotia capigfulti fermanuld in divand inaintea tuturorti agalelorti, si poruncindft tefterdariului de l'aii cetitd in audiuld tuturorti, apol l'ati luau si rad sarutattt bagandu-lii in shift; si aft poruncitti tefterdariului sa scrie respunsti la imperatulti ca eld este supusti imperatfei, si haraciultt raelelord '11.1 trimite, si cetatea o pazesce, ci sa-I trimitia Witt si fermanti de pasialicti, ca aft fostii credinciosti si ad sevirsitii slujbe marl imperatescl, si cetatea o-ad pazitti de vrajmasi cu versare de singe prin. resboie. Si sculandu-se s'ati dust' saraiultt lul dr' cu halaid, pe capigiti Pad daruitti cu o suta de galbini, si intorcendii capigiuld le Tiarigradd aft data scrisorea Pasvandulul la dragomanti, aft sloboditti si pre celaltti capigitt dela inchis6re prin rugaciunea htt Cara-mustafa, si ducendu-se la Tiarigradd ad avutti ce spune. Deci dragomanulti cetindti scrisorea Pasvandului in audiuld imperatului, imperatuld dad ad auditti s'aii miratii, spus'aa capigiuld la regiale, cuing se porta Pasvandu, si cumil l'ati priimitti si ce cinste i-ati data, si cumil l'ad. desbracatit de rad cautatft intaiii, si s'aft miratti toti data ati auditti, er' prietinil lur regialii l'ail laudatti. Mat trecendft asia vreme la mijlocii, au trimisti imperatuld pasia cetatil Diiulul cu fermanti, si viindii la Diid, nu l'ati priimitti Pasvandu, Bid Pad Wad se. intre in cetate, incuindii portile cetatii si luandtt cheile la elit Pasiel '1 dices surlele si-I bateh tobele din afara de cetate de &a, si luandii insciintiare ca nu este priimitti sa fie pasia nicl 'lft lasa sa intre in cetate, s'ad intorsti inapol cu rusine, si ad mersti la Rusciucti, si de acolo au scristi la imperatulti. Si dace, s'ati insciintiatti imperatulti de impotrivrea lui, si vediendti ca Pasvandoglu s'ati la'cutft hainu, forte red s'ati maniatii, si chiemandtt pe veziru ad poruncitft se. scrie fermanti lul Lett-pasia se. merge. cu &tea lul sa iea cetatea Diiulul suptil zaptuld imperatiel, si pe Pasvandu ca pre unit hair& sett yid cu trupula se. -Ii prindie., set' capuld fire, trupd se. -lti trimitia la imperatie, si se va cinsti Led-pasia de catre imperatfe cu vezirlicti. Scris'ad, si lul Voda Hangerliti fermand sa caute sa dea zaherea si ort ce ar trebul ostilortt cu care vine Leti-pasia asupra Diiulul de a sc6te Pe hainu Pasvandu din cetate. Led-pasia priimindft fermanu imperatescd i -ad parutti bine si s'ati bucuratil ca. Id are imperatuld la ipolipsis, fiindii fostd si elti mar nainte, hainti mat red si nesupusil imperatului, si Math' au poruncitu Turcilord set sa se gatesca de resboid, adunindd Ca la patru-diecl de mie de Turd si cu tumid, dar nu e de crediutu sa alba, unti Pasii 40,000 ostasl, ci unti pasia are cite o mie set' multd dike mie, Or Canal va merge la res- CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 189 boid i se dA 6ste imperAtdsch 5 sett 6 mie suptti a lui pov6tiuire. Asia Leti-pasia pornindii cu Ostea au venial' la Diiu si au tabaritti impregiurulti Diiului, si indata au scristi Pasvandului mehtupu sa, &A din cetate afara dupl porunca imp6ratultd, sat '1 va da resboiti si prindiendu-lit '1 va lua capuld. Scris'at si lui voda, Bela Hangerli, multi sanetate dela mine ca dela unti prietinii, eta ca et am sositti la cetatea Diiului, cu ostile mele, spre a mote din cerate pe Pasvandu hainu imperatului, ci sA, cauti sl poruncescI la toti ispravnicil tierii de prin judecie sh ne indestuleze cu zaherele, fAini, orditi, ol, vaci, unto, sare, si on ce ar trebui, sa nu tanjesa ostile, si ma' pentru treba si ascultarea ostiril, si flu sAn6tosa. Voda, au trimisti porunci pela toti ispravnicil cu strajnicie, O. se fad &ire dal mai curendti, sa pornesca zaherelele, la schela Diiulul, la Calafatti, o vai de tiers! ce nevoe i s'ati pusil in spinare, ca slujbasii cu asuprA 'I silik de implinia mai multi de alit avea porund, si se prada lacuitoril cu asupra. Pasvandu dad an luatti pitaculti, cetindu-lit au zimbitti a ride pucintelii, si au dist" Care agalele lui, sa cercamii MAW' mintea Jul Leti-pasia, poruncindtt teftendariului de att scristi r6spunsti catre Lett-pasia inteacestti chipti: Amu priimitti pre-cinstitti pitaculti mariii tale, si m'am bucuratu de venirea mariii tale la cetatea nostra Diiulti, sciindti pe slavimea mariii tale ca escl cu inaltA intielepciune si milostivu, si pentru ct 'ml poruncescl a esi din cetate ca unit hainti alit imporatului, eu hainu nu sunt, ea ce este a imperatului am dattt imperatului. Er pentru esirea mea din cetate me rogti mAriii tale si-mi dal vreme cu sorocti de trei sept6mani, sa m6 &emit cu ale mele, si void esi dupa. porund. Si trimisei slAvimel tale dela nol acesti dol armesari cu tacamulu lora, precumti s'ati aflatti la noi, si aceste 2 blane de samurd pocloud dupa cuviintia slavimii tale, ne rugamii sa fie priimite, si sunt alit mariei tale mai midi Irate plecatu, Pasvandoglu. Si poruncindti la diece beslii voinici imbracati in argintii si alesi, de au luatti armesari impodobitl cu rafturi scumpe de argintii i cu aura poleite, si cu hasialele de catifea cusute cu flori de Barn* si cu ciucurasi de aura impregiurn, si darlogii freului de matasa tiesuti, deci invelindu armesaril peste totti cu postavti rosin, au mersti besliil la Leti-pasia, si inchinandu-i-se i-au data mehtupu impreuna cu poclonele. Leti-pasia cetindu mehtupu si descoperindu-1 arm6sarii, dad i-au v6diutii s'ati miratii de asia lucruri scumpe si frumose, si i-ati panda bine, daruindu besliilord o suta de galbini turcesci, si au scristi Pasvandului ca i s'aii priimitu cererea. Pasvandu dad au luatti respunsu dela Leti-pasia, au chiematti agalele si le-au spusu: Leil-pasia s'ati amagittt si are minte usiora, putema a-lii aduce dupa voia nostra ; si de loco all trimisu trel agale cu multi bani de au mai strinsti Oste ales& totil voinici, Turd si Arnauti, si au mai adusti si tunuri si tunari, unii spunti cA dela Nemti le-at luatti cu haul, si asia cu cumpetare n6ptea si tunurile si ostasil i-ail bagatti in cetate, strajuindu-se cu mare priveghiare, plAtindii. Turcilorti left marl. Er in tied, din eke de Oita intr'aceste cinci judecie s'ati fAcutil mare turburare, mai reit dealu o r6smiritia, ca slujbasii apuch pe lacuitori pentru zaherele si podvode, er Turcii pe margined, Dunk-a, rapid ce gasia, de le lua tote, o matt de bietil lacuitoril tierei ! Deci implinindu-se soroculti Pasvandului de trel sept'emanl, er i-au scrisfi Leti-pasia sa esa din cetate sa se duct cu pace unde va sci. Pasvandu au data r6spunsti, ca mariea sa Lett-pasia sa fact bine sa -la mai ingAdue diece dile, cA, ind nu si -au isprAvitti lucrurile ce le are pre la mosil si cu unii altii, si negresitti va est dupa porund, trimitiendu-1 poclone cafea multi, si orezit, vutd, zacharti, si alte zaharicale. Leit-pasia er le -ail priimitii, si l'aa ingaduitil si acelu sorodi de diece dile. Deci asia purtandfi Pasvandu pe Leu- pasia, cu vorbe si cu momele prin daruri, ca unit maestru dupa fire, prelungindu vremea, catre regialele imp6ratescl la Tiarigradti er nu inceta a le 'scrie, trimitiendu-le si haul poclone ca la prieteni. Er capitanil-pasia de care am scristi inainte afiandu-se la imperatulti cu mare ipolipsis, si neputAndti regialele a face lucrarea lord la imperatulu dupi tractamentuld divanulul lord, ca-cu li se Web, impedecare si z6ticnire de dare capitanii-pasia, fiiindu-ca orl ce dice& elk aceea facet imperatult, au gAsitti dar regialele prilegiti, cumti salfi urneze de acolo, si cuventA,ndu regialele catre imperatulti cumca nu Se pOte lua, Diiulu intealtti chip, ci sa tri- 190 TESAURU DE MONUMENTE 1STORICE mita pe capitanti-pasia, ca unulti ce este mai mare preste pasi, cu fermand strajnicu titre tots pasiI marginasi, si-I attune cu ostile lorti la cetate, si impregiurandil cetatea sa dea resboit mare cu tots, ca cetatea este tare, si nu va folosI nimict numai Lett pasia, si asia se va birul hainuld, si se va face linisce imperatfel. Imperatulti all priimitu sfatulti regialilorti, si au poruncitti lul capitanti-pasia sa mere' la cetatea Diiulul, si cu putere imperatesca prin fermand sA faca pe toti pasii sa dea resboil.'" tare cetatil, sa o iea cu faramare, sa prindia hainulti sea capultt sit i-ld trimitia la imWage, l'agaduindu lul capitant-pasia ca -II va face vezirt mare de va ispravi lucrulti in fapta. Capitant-pasia in data at scrist tuturorti pasiloru margineni sa se attune caress cu Ostea lui la cetatea Diiulul, si sa o inchidia vertosti cu ostile impregiurti, ca, vine si marfea sa cu pre-inaltit fermand sa se iea cetatea suptu zaptulti imperatfel dela unit hotiti si haintt care s'ati facutit de sinesl stapanitoriti cetatil. De acesta insciintiandu-se Lett Pasia, ca vine capitanti-pasia mal mare preste eau, forte s'ati scarbitti, si vorbindil cu o aga credinciosti alit lul, au dist": sa vie capitantt-pasia si vomit vede cumit va lua Diiulti. r Pasvandulul i as scrisit mehtupti inteacestii chipti: Dela mine vestitulti si slavitulu Lett- pasia, catre tine haianulti Diiulul Pasvandogru, sa.netate. De acumft inainte sA scil ca vel petrece in pace de catre mine si sa fii fara grige, ca ti-at slugitti norocult multu si plecaciunea ta catre mine, si nici capulti nu to va dure, ca, 'ti volt' fi ca unit hioldasit asupra celorti ce vorti sa vie asupra ta, si fit sanetosti, trimitemi ceva baca,nfl. Decl mergendii unit biinbasia dela Leti-pasia cu mehtupuld si cu densulti vreo diece Turd pasialff la Pasvandulti in cetate, Pad priimitti cu mare cinste, si dandu-1 mehtupulti si citindu-ld Pasvandu au zimbitti a ride, si atingendu-lit de frunte Pita bagatti in shift, si pe biin-basia Patt ospetatti bine si i-ad daruitil 100 de galbini, si au trimisit de tots feliulti de Meant( din destulti lul Lett-pasia, si orezti multu, facendu si prin scrisore mare multiamire, pentru prietesiugulit ce i s'ad fagaduitti ; apol petrecendt" pe biin-basia beslfif Pasvandulul, at chematd Pasvandoglu pe tote agalele cetatil la divanti-sarait, si sfatuindu-se cu el, leati disti Pasvandu : vediut'att, ca lucrarea nostra s'ati aretatti si in fapta, ca este buna chibzuirea ce ama facutil, si eta, celti ce ne era vrajmasid, ni s'af" facutil prietind, si asia socotescu ca si de acumii inainte va merge lucruld spre bine. Si sevirsindii cuventulti, s au dust fiescecare la ale sale, laudandu agalele pe Pasvandu ca este omit intieleptu si vrednicti de pasie, ffindtt cu minte inalta, si este chitin la ale ostiril ocarmuiri, er Pasvandu cu mare ihalaiti s'ati dust*" la saraiulti lul, purtandii grige de strajuirea si paza cetatil, si a fi multiamitl ostasil cu de tote, si au adunatd in cetate oste, precumil spunea unit ipochimentt vrednicti de crediutil, mai multll de diece mil de ostasi alesi si tunurl multe, 80 marl, si mal mid purtaretie 50. S'ail insciintiatti Pasvandu si dela prietenil lul dela Tiarigradtt pentru venirea lul capitanti-pasia. Pasii dupa porunca s'ati adunatti cu ostile lore la cetatea Diiulul, spun(' sa fie fostti multime de osti ca la 100,000, dr din tiers nu se mai curma dioa si noptea a le duce cele cerute. Capitanit-pasia fare zabava ail plecatii dela Tiarigradti, grabindu-lit eel ce nu poftia acolo sa fie, si apropiindu se de Mid, voda Hangerlfti esitu-i-ad inainte la Rusciucti spre in timpinare cu catl-va din boleti, inchinandu-i- se si sarutandu-1 mana ca until stapant, bucurandu-se de venirea lul, si odichnindti capitanti-pasia la Rusciucti trel dile, all imbracatti pe voda cu caftan(' si i-au poruncitd sa saute sa chivernisesca ostile cu cele trebuinciose si SA scotia banl din tiers pentru lefile ascherlfiloril, si au plecatii. Dec! sosindit la Diiu, shinsu-s'au totl pasil la cortuld sell conaculd lul, catuia facendu-I heretismosti pentru buna venirea lul, viindti si Leti-pasia cu geremonie i-au facutti heretismosulti, era dela inima 'I co, cek turta. Capitana-pasia i-aa respunsu, bine team gasitti babalicti, si dupa heretismosit si intrebarea calatorfeI, pasil au intorsil cares! la otacu lul. Adoua di chiemandit capitanti-pasia pe Let -pasia la cortuld MI au inceputd a se sfatui cu eau ffindii omit betra,nti si vestitti la resboie, dupa, altele i -au disti : babalicti, sa, punemit treba in lucrare, sa vedemil de hainulti acela, si de luarea cetatil, spre a implini porunca imperatuluf. LeU-pasia aft respunsd, odichnesce slavimea marfel tale trel patru dile, si vomit pune la randuiela lucru ce ne sta ins- CHRONOGRAPH DE DIONISIE ECLISIARCULU 191 inte. Er' Pasvandoglu au gatitti untt armesarti forte bunt" de Misiru, si impodobindu-lit cu raf- tun scumpe si forte frumose, de minune, si invelindu-lit cu zabrea de ibrisinh peste tote, rah trimish la capitand-pasia poclonh cu patru ciohdari imbracati in haine cu sarma si cu argintarii, poleite tau cu aunt, scriindu-i pitach cu rugaciune sa fie priimith, si sa laza bine si-I dea soroch de date septemani, sa se gatesca, si sa se redice cu ale sale, sa esa din cetate cu ale sale dupa porunca. Capitanti-pasia au chematil pe Leh-pasia si i -au spud' cererea Pasvandului. Lett pasia au dist: de vreme ce se pled Pasvandu si va sa esa de voia lui din cetate, sa i se asculte cererea de slavimea sa. Deci capitantt-pasia au datii respunsu Pasvandului, ca 'It va ascepta, si au °pH-VI armesariulti. Pasvandu data au vediutti ca si cApitanh-pasia s'ati amagitil, i au parutti bine, si i-au send' si Leil-pasia pe taina, cumil i-au partinitil la intrebarea lui capitanti-pasia, si i-au dish : nu to teme pans voitt fi eu aid. Pasvandulit au chiematti pe agale la saraiii-divanii si le-ati aretatil mehtupu capitanti-pasil si a lui Leti-pasil, dicendh catre densii: vedeti mud merge lucru, nu ye ingrigiurati, numal unire intre not sit tie, si va fi biruintia mist* si s'ati dust" caresi la ale sale. Si implinindu-se soroculti Pasvandului de doue septemani, si yediendit capitanti-pasia ca s'au amagith de catre Pasvandu s'ait maniatti. si chiemandit er' pe Len-pasia, all dish catre densulti : vedi baLalicu ca hainu Pasvandu ne amagesce, sit nu mai asceptamh nimicti, ci sa Omit resboin si sa batemit cetatea cu tunurile. Lett-pasia all dish: sa poruncesci pasiei Rumele-valis, sa merga mariea sa inainte, ca este pasia mai mare, si are si este multi, si apoi vomit merge si noi. Dee! dupa ce s'ail dusii Led-pasia, au thematti pe pasia Rumele-valis, dicendu-I sa bath* cetatea cu ostile lui inainte. Rumele-valis all respunsit, sa-I dea ban! sa platesca lefile ostasilorti, apol va da resboiil. Capitaml-pasia all dish : marfea to cu ostile tale n'ai facuth pans acuma nici o lovire, si emu sit ceremit noi dela imperatulii lefile. Rumele-valis all respundt, sa mergh Leti-pasia ca siede aid de done inn!, de mananca cu ostile lul zaherea, si s'ati sculath de s'ail dust" la cortulit lui. Chemat'ati capitanti-pasia si pe ceilalti pasi si le-au dish sa dea resboiu sa bath cetatea, er' ei all respunsti sa merga cu totil sa, dea resboiti, er' nu chuff" unulit candu altulit, si s'ati dust" la corturile lore. Deci dach au mai trecuth cateva dile, vediendii cApitanti-pasia ca nu se unesch pasii, au scristi la imperatulti insciintiare pentru neunirea lore. Er Leti-pasia on ce se faces, scriea Pasvandului pe fain& Imperatult au trimish fermanit la capitanti-pasia cu putere a ave, ca on can! din pasi nu se va unl si nu va merge sa bath cetatea, sa-I taie capuld si s& -lit trimitia la imperatulti. Capitanti-pasia er' au chiemath la cortuld kit pe toti pasil, si le-at dish sh, se unesca cu totil sa bath cetatea. Er' Leil-pasia au respunsti, sa merga Rumele-valis inainte. Er' Rumeli-valis au dish catre Lett-pasia : Bre, haine, siedi aid de o jumetate de anti de canal a! yenith, pentruce nu mergi sa bat! cetatea, cumu ti s'ati poruncith dela imperatulii. Er Leh-pasia au respunsii catre Rumele-valis : Bre, domurti, to sa-mi poruncesci mie ; si asia prigonindu-se s'ati dust' cares! si la cortulti lui. Er arnautil-pasia a della di s'ati gatith cu &tea lui, si au mersh de ail Naatt varosidlit cetatii Diinlui , ce este pe laugh cetate din afar& , si dandti cu tunurile all Para:math porta, si intrandu in varositi, vertost si vitejesce s'aii lovith cu Tared Pasvandulul, si faces biruintia, ca au impuscatti si agale de ale Pasvandului, si era sit apuce si la portile cetatii. Dar ceilalti Past, vediendit biruintia lui arnauth-pasia, n'att vrutit sa-1 ajute cu ostile lora, pimmindu-I, ca sa nu iea cetatea elti sa, fie gravid' pentru biruintia. Macard ca nu ar fi pututal lua numat elii cetatea, ea-ci mai la urma esindu din cetate oste asupra scosu din varosiit afara, Si aft Caostasilorti arnauth-pasia, s'aii lovitil iute si biruindh thug' vreo cinci siese sute de Turd despre amendoue partile. Pasia Rumele-valis all cerutu dela capitanti-pasia lefile ascherlfflorti lui, si nedaudu-i, s'ati redicatt cu tad ostea lul, si s'ati dust' la Rumele cetatea lul. Dar ail cautath capitanti-pasia vreme cu prilegid sa taie pe pasia Rumele-valis, dar nu au pututti; asemenea si arnautd-pasia s'ati sculatit cu tota ostea lui, si s'ati dust" la arna.utchiulit lui, audu respunsit ch si -at". &cut(' randulit la resbolti. Deci asia trecendit unit anti si mai bine, si neispravindii capitanti-pasia cu Diiu nimich, tie- 192 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE ra se prapadia, danda el, vacl, si unto, si Mina, si card cu boi la slujba ostiloril, ca boil nu se mai intorcea dela cant', ca 6menii de pe la car', de mare nevoe turcesca, lass si taro si boil si fugia de Napa, er slujbasii lua boil si-1 faces ciradd caimacanesch sea boeresca, set" '1 mistuia el, er cantle le farama de lea ferulti de pe ele, vendiendu-la Pe ban! sa duct caste' la casa lei. Vodd Hangerlfu cu capitana-pasia au facuta de aducea zaherea si din tiera Moldovii, istovincla Tiera-Rumanesca. Dar ce folosu, di era faina adunata la ordie peste Dunare, nu in sad sea in fiscal hambare puss, ci pe pamentula golf' turnata, facuta moghili in sust, si multIme de vite, of si vacs, inca cel ce era cu acea treba le si vindea. tr slujbasil nu mai inceta danda zora lacuitorilora d1cenda ado, ado. Voda Hangerlfu erasi nu mai inceta a scote day% cu cuventa pentru lefile ascherlfilorti (si cate si mat cate) luat'ati vinericiula si oeritulil indoita, si manastirilord nu numal ca le-ati oprita mila vinericiului, ci inca au apucata pe mandstirl de ail platitti si vinericia pe vinurile din viele manastirilord, si au datd 01, vaci. ore', gran, si bani satara. Dar bietil preoti ce tragea, mal grea dealt" lacuitorii, ca-ct ca puneh pe ei zaherele si dari de ban! indoitit si intreita, o vai de tiers era, mai vertosa pe aceste cinci judecie din eke de Ohl Re a doilea anti voda Hangerlla aa pusti pe tot! lacuitorii tieril sa dea dajde pe vite, adeca vacant'', si chiemanda boerii veliti, si pe mitropolitulu cu episcopil eparchiei, li s'ad cetitil anafora domnesca, dicendule sa o iscalesca, ca sa faca porunci, sa, se scotia dajde de ban! pentru lefile ascherlfilorti celorti adunati la cetatea Diiului, ca-ci a i se cerea dela ca. pitana-pasia, si asia s'ail gasitti cu tale a se face. Dar mitropolitulu cu episcopil si cu boeril au respunsti: cumca acesta dajde grea vacaritu a pune pe tier& s'ail oprita cu mare blestema si cu groznica afurisanie, cu cartl patriersiescl, si cu chrisove domnesci, de mai nainte vreme, care cartl si chrisove se gasescil is mitropolfe, si nu indrasnesca a iscall a se pune acesta dajde pe teed. Voda au dist" (fiinda de altil adapatil) ca nu cu nume de vacant'. O. se pue dajdea, ci cu nume de gorscinarita. Mitropolituld si boerii s'ati aperata, si in dioa aceea au remasti lucrula giosii. Hangerlfu voda au said' la patriarchuld Tiarigradului cu grabnicti olacil, cumca i se da" mare zord de ban! pentru lefile ascherlfilora ce sunt adunati la cetatea Diiului de catre capitanapasia si de catre ceilaltl past, s, trimitia blagoslovenie mitropolitului si boerilora prin carte, ca sa priimesca a iscall de a se pune dajde pe tided dupa vite cu o analogie ushira, fiindaca fara blagosloveniea pre-sfintfel tale se sfiescti de a iscall, si i -au scristi sa priimesca dela cheheiaoa ce o are la Tiarigrada 50 de pungi de bani, ploconti pentru ostenela pre-sfintfei sale. Patriarchulti cetinda scrisorea Hangerliulul n'all mai socotita blestemulti altora patriarsi intru nimicil, nici greutatea seraciloril si a veduvilora ce vora sa patimesca, ci lacemina la ban! s'at bucurata si indata ail poruncita de at scristi carte calve mitropolitulu si ate episcopi si catre boeri, sa, se iscalesca la cererea lui von, cu blagoslovenie, fiinclaca are trebuintia de ban! a da ostilorti lefile. Voda Hangerlfu data i -au venni' scrisorea dela patriarchuld s'ati bucurata, si aretanda mitropolitulu], au respunsa ca elf' nu indrasnesce a iscall fiinda legatura si blestemti de multi patriarsl dr' nu de unula, er' marfea sa sa faca cum(' '1 va fi voia, si s'ad dust la ale sale. Voda all chiematti pe vreo cat! -va din boeril eel marl pre caril all doveditil ca sunt mai lacoml la banl, si aretandu-le cartea patriarchului, ad &it: boeril miel, priimitl a iscall ca vet fi cinstiti de catre domnfea mea, si sa priimit din vistierfea domniel mele unult cate 20 piing! de ban! mils domnesca. Boeril lacomintlu-se la ban!, spunti unit ca patru boerl marl all iscalita, banuld Nicolae Brancoveanula si Cornescu si alt! dol. Era voda s'ati bucurata, (n'ati socotitil ca duprt acesta bucurie va sit-1 -sosesca mare intristare si curmarea vietil, precumu obicinuesce lumea acesta de lucreza cu eel ce face voiea lumil desierti si amagitore). Decl ne mai indemnanda si pe alt1 boeri sa se iscalesca, ci indati au poruncittl de s'ati facuta porunci pe la toti ispravnicii judegielord tieril, sa randuiesca slujbasi in plasile judegielorti sa scrie tote vitele &pennon"' de prin tote satele sa nu remaie nici una nescrisa; nu mai vitiel sa nu-1 scrie, si de grabu sa trimitik catastisiele la domnfe, randuinclii mumbastri neprasnici asupra-le, o I vai de tell. Dec! fiincla inteacela and ern& grea, si zapada mare, de 5 palme mare, incependti a CHRONOGRAFIT DE DIONISIE ECLISIARCULU 193 ninge dela Dekemvr. 5, tare till minte ca abia s'all luatii pans la blagovestenii , si scriinduse vitele pe la Genara n'ail pututti bietil crestini sa scape nici unit capu de vita 6.14 de midi, de marimea zapedil, ci vitele se afla ale fiesce-caruia in batetura casil naintea usil. Scris'ag si vitele manastirilon si ale boerilorll, cu cuventil sa dea si hoedl vacaritg, dar dela el nu s'aii cerutii nimicu, era rnanastirile all plhtitil. Si fan zabava ispravindil scrisulu viteloril, au trimisu catastisiele la vistierfe. si vel-vistieriulti all aretatil lul voda.; si vediendii voila suma vitelon mil peste mil s'ail bucuratii, nesatiosulii; si totit nu-si aducea amiute de blestemele si lacremile ticalosilorii de seracl, ca va sh, vie pe capulg lul; si indata au randuitt tacsindari, si all trimist poruncl strajnice la ispravnici, sa randuiesca slujbasl, catii ma! ingrabil sä stringh dela omen! banil vhcaritultil, de mpg de vita dot zloti din eke de Oltg intr'aceste cinci judegie, er' din cob de Oltil cate do! lel de vita, si randuindil dela dorn-, nfe mumbasiri preste slujbasl, Turd, Arnauti, si pe alt! ciocol, si macard de era slujbasil si mumbasiril si crestini, era ma! re! de egg Turcil, si ca sa, nu scape cineva cu eke vreo vita. au adusa tacsindarii gedule, adeca rivasie pecetluite cu rosiu, pecetea gcspodu, dupa catastisie fiesce-care omit cu numele lul si cu cate vite are, si platindu 'I da pecetluitu, si catastisiele unele era la vist:, altele assemene la ispravnici, si altele asemene in slujbasl. Dec! presfirandu-se slujbasil cu bucurfe si cu mumbasiri prin plasile judegielorii, si mergenda prin sate ca nisce lupi flamandi si ca nisce holtel de cainl lesinatl, sa fie vediutii cineva nemilobtivirea loru, si ce faces cu crestinil, ca -I apuca de a implini banil, si dandii zon cumu al dice in diece tint! -spre-diece dile sa se istovesca dajdea vacaritului, omenii nu pre avea ban!, fiindil in mijlocult ernii, targurile Ana nu era sa vendia Omni' vite, vremea de cosa, si de sap, nu era sa lucreze sa castige ban! sa se platesch, bucate inca nu pre era sa vendia, ci numal o semh de Omen! care mal avea putere se platia. Er' slujbasil inchidea omeni si muerl prin cosier!, si-I innech cu fumuri de gunoid si cu ardeiin afuma, si-I tines inclrisl diva si noptea fiamendi sa dea ban!, pe altil 'I legs cu manile in areal, si cu spatele de gardurl, si-1 bated cu bicele, pre alti! legatl 'I bags cu piciorele Ole in zapada gensa, asia chinuik pe crestinl, o amarii de bietil crestini ca plangea si se vaeta, si seracele veduve tips de gen, dar nu era milostivire la varvaril de slujbasl, ca avea urechile astupate ca aspidele, si ea vrasmasil ucidea omen% Inca preste Ong au si omoritii mumbasiri) turd pre multi, din care pre unult rudele lui Part dusil in Bucurescl si l'ad bagatil cu carulii in curtea dom!Ascii sa-ld arate lul voda, si insciintiandu-se voda, niminea. all (Usti, sa dea banI ca nu-I va omori Er' nu i s'aii facutd mil& sa poruncesca slujbasilorg sa mal slabesca pre crestinl, ci dicea s& dea banl ca nu-1 va omori niminea, o val de sufletu lui nesatiosului doinnir, si nu sciea ca peste pugina vreme nu va fi mils nicl lul D dieu nici norodulul de eli1 tichlosulg, si vomit spune si sfersitulii nesatiosului domnu, ca dupa ce au inceputil a duce la vistierfea lul banI cu carale multime multh, Oil se bucura. Er' boeril unil si gelepiI cumph."r1 vite de pp la Omen! pe fie-ce, de fiicea ciredl sa castige bani sangerati, si lua bo! cate 10 sell 12 lei bou alesu mare, vacile cate 4, 5 lei alese, Or' mal de giosil vite ate 2 le! ski 3, inca si date 2 zloti juninci, ca omenii nu avea cul sa be vendia erna, precumil am disu, ci le da, de mare nevoie ca-I muncia tiranil. Asia dar dela Dekemv. pans la Fevruarie 15, cu iutime si mud' grele mal istovise dajdea vhca'ritului slujbasil cu mumbasiril, si trimitea, bauil is vistierfe necurmatg dioa si noptea, de prin tote judegele, ca yenta dela domnfe cu poruncl mumbasiri prestemumbasiri, si slujbasil se fiilia ca sa esa banl sa castige si el, sit manance cane de cresting, si macarca au fostu porunea In! voda, sa se tea vaoaritil si de beer!, marl si midi, si dela slujbasl, dar n'ati Mad dela el, of numal dela lacuitoril tieril si dela manastiri, precumil am spusit inainte, ca porun6 ca all fostil tagiarnica, ca necumt sh iea dela boerI vacaritil, ci inca le-aU si datti ban! din dajdea vhcaritulul, ca nu cumil-va sa se unesch boeril si sa dea arzovalu la imperatulii pen. - tru elu, st fiesce-caruia boerilorii celorti marl eel din Bucurescl si celon din Craiova lean chnia care o pungh de ban!, altuia &ire, si la unil inca ma! multi, precumg am si irediutu cu ochil, cu cuventil eh li se da mils domnesca. 0 Domne, multa este rabdareata si indelungt , nu resplatescl in grabil acesta nedreptate , ca domnulti celii nedreptii iea dela semi ban! chimundu-I si omorindu-I, si daruiesce pre cel bogati si indestulatl; dice scrip- trimisti, 25 194 TESAIIRU DE DIONUMENTE ISTORICE tura ca ll-diell este milostivil, si adeveratti ca este, dar este si dreptil judecatorifisi resplatitoritt binelui si reului. Asia-dar in diastima vremil vacaritului dela Dekemvrie 5 pans la Fevruar. 15, Grecii dela Tiarigradit n'att incetatti a areta prin regiale si prin alte obraze marl la imperatulti pentru voda Hangerliti, ca au pradattl tiera cu luarea zaherelorti in bani si in nature, peste oranduiela si preste mesurg, si n'ail mai remasti nimicti in tiera, si au pusti si vacaritti de all seracitti de istovti raiaoa, si au desiertatti cheleru imperatescti, de nici vite nici bucate nici bent n'ati mai remasti la omen' in tiera, si all remasti raiaoa O. se hranesca ca sape de lemnil, si imperatiea n'are ce sa mai scOtia din tiera; audit Grecii si ban' multi la divanistil imperatului sa scotia pe voda Hangerliu din scaunit, sa se pue vre unulti din el domna, si aretandil imperatului de urmarea beiulul Hangerluu, mina si a lui capitanti-pasia, inch pliroforisindfi pe imperatulti ca dajdea vacaritului este oprita si de imperatil cel mai denainte al Tiarigradulul cu fermanurl, ca sa nu seracesca tiera si raiaoa de istovii, precumd au serdcit'o beiulti Hangerliti si capitanti-pasia, all scosti fermanu imperh.tescil cu insielaciune dela imperatulti sa pue pe raia dajde yacht-jai. Imperatulti audindit asia, s'ad Vedi venires capitanfi- ae id in Bu- maniatti forte ref', dar au mat ingaduitti pentru hateru cadinil lul capitaniiasia fiindil voda ciracu lui capitanti-pasia. Deci intr'acea vreme all venial P omega. / capitantl-pasia en agalele lui in Bucuresci, Si acolo petrecendit doue septemani, facutu-iail voda zeefeturi, si all dist capitanti-pasia lui voda, sa chieme pe boerii cel marl cu coconele lorti la zeefetg, si chiemandu voda boerii, au venitti dupa porunca fare cocone. Voda vediendii ca n'ati venitil cu muerile lorti, nu iail silitti, ci all trimisti pe postelniculd cal mare si pe eamerasiu de all adusti muerl podarese curve, si carciumhrese, insa all alesti muerl mai chipesie si mai frumOse, si lead imbracatti cu haine frumose din camera lui voda, fagaduindule darurl domnescl sa fad tots voia lul capitantl-pasia si agaleloril lul, si sa se slobodia la chefurl. Dec! la vremea mesil lean poftitil la mash sa siedia cu boeril, si aducendule velpost., leati numitu ca sunt coconele boeriloru, aretandii: eta acesta e Brancovenca, acesta Golesca, acesta e Cornesca, acesta e cutare, si acesta e cutare Filipesca. Capitanti-pasia vediendule s'ati bucuratfi, si siediendil tote la masa cu boeril si voda si capitanti -pasia cu agalele, dicendule musicile la masa, si dupa ce au mancatti s'ati sculatti, si redicandti masa ail poruncitti capitand-pasia sa joce boeril cu coconele lore, si au si jucatil, si tiindii jocuri pans sera, si drag puindil masa, si dupa mash jucandti pans in puterea noptil si incetandll, au &it capitaral-pasia lui voda, sa-I opresca pe una mai alesa pentru culcare, ca scie elf' ca sunt Bucurescencele iubitore de impreunari, si asia s'att si %tutu, si celelalte leati datil la paturile agaleloril. Si boeril s'ail dusti la casele lore, poruncindti voda postelnicului sa spue muerilorti sa le fie cu voie. Er diminetia au daruitit Turcii pe muell bine, socotindit ca sunt coconele boerilorti, si leati sloboditu. Apol camarasiu leaf' desbracatti de hainele cu care lead fostii imbracatti, si leati dad' drumu, si mal trecendti vreo dOue trel dile, capitantl-pasia all plecatti in Diia, si sosindil la ordie au chiematt pe Ledpasia, si iau disti: babalicii, ce sa facemti, ca nimicti nu ispravimii cu Dfiulti, dupa porunsa ce o avemil, si voia cede in primejdie de vietia de catre imperatulti. Leti-pasia all disti, sa-ml dal ban! sa platescu lefile ascherlfiloril, si apol sa ne gatimil sa mergemti, ca intealtd chipu agalele nu voril sa maga. Capitauti-pasia data all vediuttl asia, ca pricinuesce Lettpasia, iau datti o suta de pungi de banl sa dea lefile in ascherlii; Leti-pasia au luatil ban'!, si all poruncitti agalelorti sa se gatesca cu Turcii de resboiti, si au scrisu si Pasvandului pe taina, sa se gatesca bine si sa esa cu tots puterea asupra lui capitanA-pasia in cutare nopte fare de veste, si sa -iii lovesca de tote pantile fare nici o frica, ca se va scula si elf' cu 6stea lul ca cumii ar fi ajutoril lui chpitanA-pasia, dar Turcii lul sunt povetiuiti sa dea si el navala sa taie pe Turcii lul capitanti-pasia. Asia-dar sfatuindu-se Lefi-pasia cu capitaml-pasia, puindu sorocu si dl in care vonu porn', insa sa. maga &tea slavimel tale inainte frunte (ail disil Leti-pasia) ca sa nu pismuiesca ostasilor4 midi, cumca ei sunt cel mai de pe urma. Deci capitanti pasia amaginduse au poruncitti agaleloru, ca la dioa sorocului sa pornesca si sa maga el cu ostile inainte ca o oste alesa a lul si cu tunurile. Deci Pasvandu sciindti soroculti, all poruncitti agalelorti, tot! sa fie gate, si cu o di done mai nainte CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 195 de sorocil au deschisft portile cetatil forte cu linisce, si esindg ostea Pasvandului alest voinicl, calarime, si intr'o nopte ca nisce ler aft isbitu ostile lui capitanu-pasia fart veste, si danda iute resboift, ostea lui capitanti-pasia siati perdutti cumpetu, si pant a se gati, pasvanglii iau luatti in gong taindui si impuscandui cu sisinele. Left -pasia au strigatit ostilord sale sit mergt st dea ajutorft lui capitanfi-pasia, el au rnersii si au data ajutoril Pasvandulul, cumti tit fostti invetiati, si au datil cu Pasvangfil navalt de aft stricatt reit ostea luI capitantipasia, de aft cAdiutti multtme Watt si impuscatl, si goninduse s'ail risipitil care incotro au Nediutil cu ochil, si aft remasti tunurile si calabalicurile lul capitanft-pasia, si prafarIea , si dad. s'aft luminatft de dioa au cotelitu pe Turcii cel morti , luandule armele si hainele si bans ce au gasitit, si pasvanzil aft carat de all bagatil tote in cetate, si zahereoa tots, si vitele of si vacl, tunurile si barutuld i ghiulelele. Si spunft cA Mina ce ail fostil acolo fAcutt moghile s'ati calcatil de cal de ail fostft umblandit cail ca prin noroiti pin faina. Rr capitanti-pasia in noptea aceea abil aft sct'patti de aft fugitti cu vreo. 20 de Turd la Oreoava, si de snare frica si groza s'aii bolnavitft sA more; ostea lul Pasvandu s'aft Watt' er in cetate cu multu castigu umplenduse de tote; ostea lui Left pasia, s'aft asiediatti Or la otaculft lord; Left -pasia siedea, la cortulti sett; si ce ail mai fostfi Oste dela alti past data ail vediutft asia CA s'aft risipittt puterea Jul capitanil-pasia, el fugitfi care de unde au venitu, unil s'att dusil la Pasvandu. Capitant-pasia dad, s'ati mai indreptatti din bolnAvirea ce i s'ati pricinuitu, dovedinclit ca, tots neunirea Pasilorti la resboiti aft fostitresvratitoriti tuturoril Lefi-pasia, si povatia PasTgiarea lni vandului ell ail fosti, de ial spartl ostea si Pall gonitt Si iad luati tote, aft scrisf imLed-pasia. f Oratulul pe largft de tote, imperatultii forte sail maniatil si aft scristi fermanti la capitanti-pasia, ca clef cumft va pate sa taie capulil In! Leil-pasia. Si dupt ce au mai trecutit cateva dile, au scrisft capitanti-pasia Jul Leti-pasia pitacU: /dun sanetate si dragoste mane! tale ba- bandit, eta ca mai dandumi in de bine din bolnavirea ce mi s'ati intemplatil de catre hainu Pasvandu, poftescu pe slitvimea ta babaltcu, sa iei ostenela sa vii aid la mine, O. mai siedemit de vorbit, a me parigorisi cu slAvimea ta, si a ne mai sfatui ce sa facemil cu Diiu, Or de nu ye! pute veni, st viii ell la mark ta. Leti-pasia cetindft mehtupulii s'ati amagitu si iau deb respunsd inteacestil chipti : Priimindti pre-cinstitult mehtupulil slavimel tale m'am bucuratil cA este marfei tale mai binisiorft si to -al mai indreptatti, si findti incA zaifft sa nu vii maria ta la mine, ci peste clOue trei dile voitt veni eft la marfa ta, si ne vomit parigorisI unulit cu altulu. Capitanti-pasia luandtt acesta insciintiare i-au parutt bine, si chiemandil pe patru ianiciari de ai lul ales! si voinici, sa fie gata, cu armele grigite, si sera calla va siede cu Leti-pasia de vorba si le va face semnu, sa dea navalt sl-la mod, sa. nu scape vitt, ca este fermant la mijlocit si le va cla darurl marl, si-I va face si agale dupa ce-Iii vorii omorl. Ciohdarii s'aii lagaduitft ca-I va implinI voia si va area slujba si in fapta. Deci viindft Leti-pasia l'at priimita capitanii-pasia cu mare cinste, intimpinandulti afart din iatacti, si intrandti amendoi in iatacil, iau datil dulcetia, cafea, cebucg, si alte zaharicale , apol jail facutil ospetare la masa cu feliuri de feliuri bucate scumpe , si facendusi vole bunt cu ell ca sa nu se pricept de ceea ce i se gAtesce, si siediendti sera la vorba multu cesil, nimicft banuindui de ceea ce i s'ati intemplatti de catre Pasvandu, si trecella]. (tette septemani, Leil-pasia vrendft st intorcA la ordiea Jul, capitanti-pasia i-au (Hsu: babalicii, mai siedl o di (Ike sA me sfatuesci cumti sa mai serif' la imperatulil pentru Du ll. Left-pasia l'au ascultatft, Or in dioa aceea deca s'afl facutil sera, dupt mast au siediutft multA vreme la vorba, si ca sa vadit la cate cesuri este, O. se odichnesca, aft scosit si unuld si altulu cesornicele, si vediendii ca este vremea tarditi in nepte, era sit se sae Leti-pasia sA plece la iatacul4 Jul, capitanu-pasia au strigatil sa aprindia, felinarele, Or celorti randuiti leaft fiicutti semnu, fiindii-ca era in cast de asculta si strajuia lucrulu, si indata ce vediurt ca le face semnu, stria toti patru fart de veste in spinarea lui Leti-pasia, si antaiti au data cu pistolele, de Fart ciuruitft gauri cu glontiele, apoi au infiptu hangerele in pantece, pusutad si langiil de gatti, si asia Pad omoritti de naprasna, si a dem di iau jupuitti capulti si umplendti pielea en bumbacil Pau trimist indata la Tiarigradti la imperatulA , Or trupulft i Taft aruncatii in Duntre, si ee aft gasitti la ell ban!, haine, arme, cesornice, leaft Matti ace! 196 TESAURIT UE MONLTMENTE ISTORICE lad omoritt, si iati Scutt capitanti-pasia agale. Er Turd' lul Leil-pasia de fried n'ati aciutti care incotro au fugitil, scris'ati capitanii-pasia la agalele lul Let-pasia la ordie, cumca pe pasia lore Pat omoritit ca pre unit viclenti alit imperatfel cu fermanu imperatului, er ce el sa stea pe locu cu ostea, pans va lua a doilea porunca ce sa fad, dar aft fugitt Turcil mai tots, dacd, at auditt ca au °morn pe pasia aid lord. Er voda Hanger lift nu curma trimitiendil porunci strajnice si mumbasirl preste mumbasiri pela ispravnicil judegielorti, sa dea zoril slujbasilort sa istovesca dajdea vacaritulul, er slujbasil nu inceta a munci pe crestini sa dea bani, lacuitorit nu mat avea de unde sa mat dea, ca le ajunsese cutitulft la ost, si vitele nu avea cut sa le vendia, ca si caril cum pars, cauth, sa le iea pe nimicti, precumt mai susit am serial. Er la Tiarigradti inca nu inceta Grail a areta ce e pe tiers, ca sa mazilesca pe Hangerlfu, sa incapa vre unuld din et domnft. Deci pre-milostivulti Dumnedied audinda strigarea seracilort si necazurile lord vediendt, si a veduvilord plangere si tanguire, n'au mai pututt suferi pre nesatiosult si nemilostivult &mut, carele at dist in inima lui ca, nu este Dumnediet sa resplatesca. Dat'ati gandt imperatului sa-I curme vietia, si indatti ad chiematt pe vezirult, si iau poruncitti cu strajnide sa, se scrie ferma,nd si sa trimitia capigid imperatescii sa merga sa taie pe voda sa-I aduca capu la imperatie, pentru pre-multa reutate si seracie ce au facutt raialilort imperatesci din Valachia. Si de grabt vezirulti ad poruncitt unui capigfit iscusitu si maestru a taia pe cei marl cu cumpatare, si iau dist vezirult, eta fermanu imperatului, cu putere mare, si cu strajnica porunca, lealti si mergi la Valachia de taia capuld beiului de acolo, si-lii ado spre a-lt vede pre-puterniculti nostru imperatt, ca este nevrednict a fi beiu, si de nu vet implini porunca, capult ti-lt void taia. Capigfult luandti fermanu s'ati inchinatt vezirulul, si gatinduse au plecatd luandt cu elu unit harapti groznicft la chipti si mare, cu indrasnela la ucidere, buzatAl la gura, si viindt pe drumti pre la, hanurile de beilicuri nu spunea ninn)rut unde merge si cu ce treba este trimist, ci cu cumpatare din conact in conact merged, cu grabire, pentruca domnil tterii au omeni Turd hangfi de le da plata, bani multi, de ispitesct pe cei ce treed dela imperatie la Bucuresci, si dad dovedescii ca mergt la voda, cu porunci on de bine on de red, cu mare grabire mergt inainte si spuat lul voda, ca sa se pazesca, si kat bacsIsiurl marl de bani. Deci sosindit capigfult la Bucuresci, at merst la hanu lui beilicului dupa obiceit, si siediendti la hand trei dile at spust ca merge la Mid la capitand-pasia, si la Ostrovt, cu porunci imperatesci, si lul voda er asemenea jail spust edit ce au fostil trimist de at cercetata pentru venirea capigfului. DecI capigfult gatinduse cu at lul, au incalecatii si at merst de at intratt in curtea domnesca, si au descalecatii la scars, si intrandt in casa la logofetfe, at dist O. faca aretare beiului, ca are a vorbi cu marfa sa din gura cuventt de taint)", dela dragomanulu mallet sale dela Tiarigradt, si este calatorit de nu 'Ate zebovi, si ducendt pe capigfa la vel-postel, si spuindti si lui, au mersti post: la voda si iau spusti; voda an dist, lasalt sä vie; postelniculti at dist: ba sa-1 spunemt ca escl marfa to zaifd, ca are cu elt si unit arapti groznict; voda all dist, asia an obiceit capigiii de ieat cu ei cate unit omit groznict pentru raandrfe, ci sa vie sa vedemt ce-mi va spune dela dragomanu. Postel: ad mat ispititu pe capigiii si at dist crt, marfa sa este acumti cam zaift, ci la intercerea sa va veal dr pe la Bucuresci, si va afla vreme de va vorbi cu marfa sa. Capigiult fit dist: eu avendii fermanuri catre capta,nt-pasia pentru turburarea Pasvandului si pentru alte trebi imperatesci, si void sa mergt si la Ostrovd la haianu, si de acolo nu intordi pe aid, ca-ci pe aid am venitti inteadinst sa-1 spuit cele CO !Mat spusa dragomanuld mariei sale. ci void sa vorbesdi cu maria sa cinci sie se cuvinte, si sa plect ca nu pociii zebovi. Postel: mergendd dr la voda, si mai spuindui disele capigiului, iad dist, sa vie sa-mi spue. Deci postel: at dish capigfului: to poftesce marfa sa, si mergendt capigiult cu arapuld all intratt in iatacil la, voda, si fiat parutt bine ca ad apucatt inlauntru, si facendul capigiult obicinuita inchinaciune cu mana dupa obiceiult turcescg, asemene si voda atre capigfu, rat poftitt sa siedia, si au siediutt in patt pe saltea Tanga voda,, er arapulti at siediutd pe lavitia set pe scaunti; dat'ati capigiului cafea si cebucti, dr harapu n'aii priimitd, si incependt a vorbi unulti cu CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 197 intrebA,ndd vodl pe capigid de cele ce sunt la imperatie, capigiuld iad spusti cele ce aft sciutti, si infioranduse voda de vederea harapulul, voda au facutti semnd postelnicului sa mal chieme ciohodail in casa graindul franciozesce, si esindti post: afara., harapu au saritit repede in spinarea lui voda, puindui laciuld in gatd, capigiulu aft sloboditti amendoue pistole °data in pantecele lul voda; harapuld sugruma cu laqiuld, tragendti cu amendone mainile giosti din pad, si fiindit si voda cu vertute de se svarcolia, capigiuld ad infiptd hangeruld in pantecel, de iad versatti sangele ; harapu siedea pe eld si -1 frangea grumazil, er cebuciu si peschergiu ad ceputt a tips, si amid ad sloboditti pistcilele ad saritit ciohdaril si au sositd postel: cu el, dar capigiu au strigatil: dull bre, ferrnand; si aft statute tots, n'ait indrasnitti sa face nimicti, dad ad audit! de fermand. Harapuld au Va.. lath capulti lul voda inca isbinduse voda vie si tavalinduse in singe; si puindui strianguld in piciore, iad trasd trupuld pe scam giosii in curte, si desbriteanduld aft luatti banil, cesornicu si inelele harapu, si trupuld rad lasatii in mijloculd curtel gold. Er (Minna Han- gerliulul cu fetele el si cu copil tips si saria pe ferestri dal% de trick ca se temea sa nu o taie si pe ea si pe copiii el. Deci stringenduse eel ce s'ad aflatti in curte si boeril, li s'att dad fermanu, si audindti toff s'ad infricosiatit. Er boerii eel marl divanisti data ad auclitd ad esitti pe afara la mosil temenduse nu cum-va va aye osebitil fermand sa taie si pe vre unuld din el. Asia seversinduse omorirea, macarca postel: ad sfatuitil pe voda, sa nu lase pe capigid, ca are arapit groznied, si pe semuire se va intempla cevasi, dard voda s'aft induplecatil cu mintea, socotindit ca-1 va spune cevasi pentru elti ce se face la Tiarigradd, Dumnedieti slobodindti sa cadia in ispita. Si lasandit acolo trupuld dupe porunca, au &sit harapuld: Eta cainele cell ce au manna! raiaoa imperatului. Si zacendil pana. a &ilia di, niminea nu indrasnia sa died see sa intrebe ceva. Harapulft ad jupuitit capulti lul voda, si spalandd pielea de singe fad umplutti cu bumbacd. Capigiu aft poruncitil sa vie domna cu copfil ei in mai, ca nu are porunea a le face vre unit red, si sa nu ail:A mei o frica; postel: ad mersd (la ad chiemat'o, si o aft adusu la irstacu el; harapuld au pus! capuld lul voda pe o tava si rat dusti la dolma de rad pus! pe o masa sa se uite la ditendul: Eta capuld barbatului tett Acesta aft faeutd ca mai mare jale sa dea domtel, si copiilorti sa dea la bani sa-ld redice. Domna se jeluia, cu tipetti si cu copiil i fetele ei. Deci aft chiematd capigiu pe vel-postel: i pe vel-camarasid, si pe vel-vistierd, diaudit sa nu se toms ea nu le va face nisi unu red, si abia au venitd cu mare frica, temenduse sa nut tae, si lad intrebatft unde sunt tescherelele cele pecetluite ce lead facutt, ca sa le dea la raele dupe vitele ce au avutd, vrendft sa iea birulti dela densii pe acelea. Er camarasiu si post: si vist: au aretatt de fried, si scotiendule din camara, spun! ca, aft fostil trei sapeturi de pecetluituri, si au disti capigiu de lead dusu in mijloculd curtil unde era trupuld let voda, porancindd harapului sa, le pue tote pe trupulu lui voda gramada, si sa le aprindia cu focti sa ardia pe trupuld lei, si au poruncitti sa strige telarl pe uliti& sa string& noroduld sa vadia. Deci vediendii asia postel: i vist: i camarasiulti at cadiutti la piciorele capigiului cu rugaciune, sa, nu se fad, una ca acesta, ci sa se milostivesca sa lase trupuld lul voda sa-ld ingrOpe, si pecetluiturile sa le ardia deosebitt, si sit le dea o seta de pawl de banl. Capigiu vediendil ca le chi multi bans, au data vole sa redice trupulu mut voda sa-lti ingrope, si pecetluiturile lead arse in mijloculti curt!". Si spun! unit carau ingropatt cu preoti facendul pogrebaniea, si aft luatti si capuld lul voda din casa domnel. Si indata ad poruncitti capigiu boerilord, ca dupe fermanu imperatescti, sa scrie la tots fspravnicil judegielord sa remaie vacaritu giosti sa nu se mai supere raialele de acea dajde, st luandu Wulff dela vist: i camarasiti i post: i dela d6mna tot! galbinl, aft plecatti la hartgrad! cu capuld lul voda, si ducenduld la imperatuld s'au facutti mare cercetare de s'au do: veditti prin marturil el este adeveratti acela capuld Hangerliului. Er atunci candu au esitu porunci in tiers sa remaie vacaritu giosti, care pe unde s'ad intemplatil banl adunati, lad opritt boeril ispravnicil, si cu zarafil lord, si tacsindaril i slujbasil i zapciil cu mumbaszni, si pe drumurl caril 'I ducea 't 'Apia boeril, ta'inuindd si dicenchl ca nu s'ati gasitd bani struts' ch,ndft aft sositti poruncile. Si asia s'ati umplutd de banl boeril si slujbasil, or raiahle all remasti sera& Si asia au domnitit Hangerlit dot ant si mai bine. 198 TESALTRU DE MONUMENTE ISTORICE A doua domnie a lug Alexandru Moruzi voevodil, la leg 1800. Duph thiarea Hangerlfului, ad pusd imperatulii domnd tieril er pe Moruzi, si intrandil in Bucuresci cu halaid mare dupA obiceiu domnilord, si siediendii in scaunuld domnescii, i s'aii inchinatti MO, boerimea, serutandut mane, si randuindd boerfile divanulul dupa obiceid, s'ad liniscitu cate-ya dile, apol au inceputii a cAuta treba pentru ostile dela Diiii, ca-cl chpitand-pasia, clad ail Math. pe Leii-pasia, s'aii intorsil la Diiii, si au impreunatii cats -va suma de este sA bath Diiu, si poruncia lei yoda Moruzi, sa porte de grigea ostilorii cu zaherele, cu vite, cif cars de este, si altele ce trebuesce. Er imperatuhl turcescil vediendd ca cu Turcil nu va puts nimica sip fad, nici va pate sa scotia hainu din cetate, si intielegendu ea Pasvandu s'aii unite cu carjalfii, si face marl turburari imperatfel, ca-ci carjalfii prida orasie si sate prin tiera turcesca, si le ardea cu fool de remanea pamentuld gold, si hasnalele imperatesci le rApia de pe drumurile Tiarigradului, si tea avutfea o dudes in cetatea Diiului la Pasvandu, ca le era cetatea coned', si Pasvandu gazda, si-le avea mai marele lord si povetiuitord. Si inc, era statuld lord s, redice pe Pasvandu sa-ltl face imperatil in cetatea 0- driiulul, unde ad fostil mai de nainte scaund imperatescil. Asia-der dovedindt imperatulii de acestea de tote, s'ad socotitti cumil va puts birui pe nesupusil imperatfel, si cumii va puts sit sfarame cetatea Dealt!, sa strice cuibulii carjalfiloril si aid Pasvandolul. Deci porunciVail la divanistil regialile sfatulul imperatescd, ca impreuna cu marele mumftu, patriarchulii turcescii, si cu vezirulii, s& face divantl, fiindd si insusi imperatuld in divanti. Decl stringenduse totl , si facendil divand, unult dices una, altuld dicea alta, er altuld intealtd chipt, adeca, unit (Ikea ca s, aducA este frangiuzesce cu tunuri, sa sparga cetatea, altulu (Ikea sa poftescA pe Isiemti ca sunt vecini, s& bath cetatea impreuna cu Turcil, er altil dicea, sa poftesca pe Muscall ca ei sunt mai resboinici si vord face biruintia mai curendd. Er imperatuhl siedea dupA perdeaoa divanulul, precumii este obiceiuld imperatilort turcesci, ca sa nu i se vadia facia, si asculta tine ce graiesce. Si seversinduse divanulii, s'ad dust"' imperatuld Intrarea France ,23;17LV:1,;= la iataculii lui. Si ceilalti la ale sale. Deci intr'acea vreme s'aii facutii imperatii Rosiel Paveld, fiiuld imparatesii Ecaterinii, fiindd-ca imperatesa Ecaterina au repo- sate intru fericire, si avendu imperatfea turcesca resboiii cu Frangiosii, fiinda-ca Frangiosil ad stricatt paces, cu el intr'acea vreme, ca aflase prilegid ca ostile turcesci s'ad adunath la Dal, si ei intrase in Misird de cuprinsese teta stapanirea Misirulul, si se intinsese de intrase si in Palestina, adeca, in partile lerusalimului. Frangiosii pe atuncea nu avea craiu, ca 'si taiase pe craiuld lord, si se asiediase 12 ministri de ocarmuia crate si judecii, tiers. Er Bonaparte era voevodii ostilorU, adeca feltmasiard, si eld intrase cu ostile in AIWA, eh cAuta Franciosil sa cuprindiA aceste tierl cu stapanirea lord, sa.-si deschidia driunt printeensele mai dreptil la America, tiera cea noun unde au si el parte de stApanescd. Si imperatuld Tiarigradulul vediendd ca Franciosil ad intratii in stapanirea imperatfel lei, au poftitil pe imperatuld Rosiel Paveld sA-1 dea este ajutord asupra Franciosului, si iau si data o Bata, de mie, ca-cl ch nul era voia nici imperatului Paveld sa se latiesch Franciosil in tierile turcesci, si apol mai la urmA sa se intindia si la Crimil in stapanirea Muscalilord, precumii le si era ganduld Franciosilord. Asia-dar imperatuld turcescil, dupe' cumii ad aflatti divanistil lul s, fad, ad chiematii indata pe veziruld, si lad poruncitti sA chieme pe elcfu muscalescu sa-1 cuvinteze despre partea imperatului, ca sa scrie la imperatuld Pavelit, fiindii-c& era in prietenfe si in pace cu eld, sa-1 trimitiA este muscalescu sa batA cetatea Diiulul s& o slap rame, sa scotiA pe hainu imperatfel Pasvandu, carele au turburatil tote imperatfea, si viindu elcfu la vezirulu si spuindul vezirulii disele imperatului, elcfu ad dad' cuventd, el va ineciintia cu stafetA pe imperatuld la Petruburgii, si pane in diece dile va veal respunsii , si in data cu curierd ad insciintiatd imperatului Pavelii, cererea imperatului turcescil; si viindd curieru cu respunsu, au aretatd respunsuld vezirulul, cumca de va multiami pe imperatuld Paveld cu aceste (Moue pringipaturi midi, Valachia si Moldavia, de a fi suptil stapanirea Rosiel, va orandul unit comandirii-generalii cu 12 mie este ales& cu tunurl marl, si cu ajutoriuld lui Damnedied, in 24 de cesuri va sfarama cetatea de nu va remane petit pe petrA, si nu numal pe Pasvandu 'la va da in inana imperatfel sale, ci si pe ceilalti haini si tabu- CERONOGRAFO DE DIONISIE ECLISIARCULU 199 ratoril imperatfei va supune, si va face linisce si pace imperatfei sale. Vezirulu mergendil la imperatult jail aretatti cele ce iau spusti elciu muscalescti. Imperatulti au priimita bucurosti, si all (Hsu ca mai bine este sa dea aceste &Sue tierl Muscalilorti, ca sa supuie vrajmasii si turburatoriI imperatfei, sa imperatiesca cu pace si in linisce, de catu sa pierdia iraperatiea. Vezina all dist asia este pre-puternice imperate. Si all poruncitu imperatult yezirului, sa spue elciulul, sa scrie imperatului set, ca priimesce cererea si-I va da aceste &ate tieri, ci sa randuiesca osti catti mai ingrabti sa inergi la Dint, sa sfarame cetatea, cuibult hotilortt si alit hainilorti. Si spuincla vezirulu elciului, elciu at disu sa fats imperatuld sontracta adeca, zapistz, sa -lit trimitia impreuna cu insciintiarea la imperatulti, er catti pentru osti, sunt gatite, si aprope unde se ostescii, la locultt, cu Frangiozil, si de acolo dupe poruuca se va desparti unit corposti, cu tote ale resboiulul, si va veni la Dfiu cu grabire. Vezirulti aretandu imperatului disele elcfulul, imperatulti indata au poruncitti sa fad, contractii; carele s'ati si facutti, si dandulti elciului l'att trimisti la imperatulti Pavelti la Petruburgii. Pavelti imperatulti Rosiel all scristi stafeta prin grabnicti corierti, poruncindil. lui Sovoro generalA, comandirulti celti mare, sa,' oranduiesca generari cu corposti de 1200 ostasi, piota si husari, cazaci calarime. cu tunuri marl, cugephanale si cu avantopii, cu gumbarale, sa arunce in cetate, si cu cartace, si cu tots silintia sa sfarame zidurile cetatil Diiulul, si sa o risipesca cu putere din temelie, a nu mai fi cetate. Care osti s'ati fostii si oranduitu si all fosta si plecatti a veni asupra Diiului. Scris'ati imperatulii Tiarigradului si lui voda Morurti, sa faca, tota, gatirea ostilorti musWesel, zaherele si fenuri, ordia, si conace, cu on ce va trebui, ca este sa vie pe aid prin tiers, la Dfiti, sa, sfarame cetatea. Moruzu voda vediendit fermanulti imperatului, au fostu datu porunca, ispravnicilora judegielort, sa scrie fenurile omenilorti si zaherea, grail, orditi, vite, ce se va mai afia in tiers. Dahl fiindii la mare intristare intielegendu ca imperatuld all data. aceste &tie pringipaturl, Valachia si Moldavia, intru stapanirea Muscalilorti, bo- lindU cu inima, ca va sa se scape de chivernisela vietii ce o avei dintr'aceste tierl amid(' Grecilord, eau putt si au serial. la regiale, divanistil impera'tesci, trimitiendule si o sums mare de pungl de bani, sa stea si sa mijlocesca la imperatuld sa nu dea aceste tieri Muscalilorti, ci sa le dea alte cetati si ostrave in alte parti, ca aceste cloud tierl sunt ca nisce camarl pline cu de tote imperatfei spre folosii. Si de va lua Muscalil aceste tierl, peste pucina vreme se va pomeni imperatiea cu ei la Rumele ; sett macarft sa dea imparatulti, NemWort, aceste 5 judecie numal, din cote de Oita, si sa-I poftesca, ca si el all este regulate, si vortt priiml sa bate cetatea Diiulti si sa o. sfarame. Deci regialele fiindti interesate all mijlocitti la imperatulti, si imperatuld all priimitti sfatulti regialilord, si all poruncitti 'vezirului sa spue elcffiul muscalescti, ca de va priimi alte cetati sea °strove, sa, remae aceste tieri, ca sunt trebuinciese pe sema imperatfei, precumil arata regialele divanisci. Vezirulti aretandu elciului, elciulti au respunsti dicendii : ca nu priimesce imperatiea Rosiel casteluri, ca are destule de acelea, ci pentru hatarultt impe- ratului all priimitu aceste tierisiore, ca sa-I fad odichna, si sa imperatiesca cu linisce. Si asia, fiindii-ca au fostii data zapisu pe acestti asiediamentti, n'ati pututti sa faca a priimi Muscalil alte cetati. Er yob', Moruzu insciintanduse ea nu eau pututtt a se schimbh lucrultt, fiindii maestru au facutti alts mestesiugire, si puindu de all facutu barzovalti, adeca jalba cake imperatulu despre partea tieril, cu mare plangere si tanguire, si au iscalitti pe toti boeril tieril, marl si mid, si pe toff breslasil si cumpanasii, geluincla Si ticalosinduse ca all seracitti si ii s'att pra4;aditil totti ce all avutti cu resmiritia Pasvandului, atata multime de esti fiindti pe capuld lord, si all remasu de n'att ce manta, si moru de fame cu muerl cu copii cu totti, ca raelele mananca coje de copaci si teritia, si ni ci haraciult. imperalescii nu au de unde sa mai dea, si cu sape de lemmi, incalgiatl in opincl de coje de copaci prin alte tierl se hranescii, pentru care cu lacremi fierbintl se raga sa se milostivesca pre-puterniculii imperatti asupra seracilorti raelele acestel tieri, sa ierte pe Pasvandoglu, sa nu mai vie si ostile Muscalilorit, ca nu mai all nits ostilorti imperatesci sa," le dea zaherele, si Dumnedieti sa to tie in multi 200 TESAIJEU DE MONIIMENTE ISTORICE ant sä imperatiesci, pre-plecati robil din Valachia al pre-puternicit imp6ratiel tale, Si W.( mitiendit voda Moruzil jalba cu olacti grabnicil la capicheheiaoa lug la Tiarigradtl, scrtin,dui sa o dea dragomanulut, si sa-1 numere si o suta de pungl de haul. Dragomanultiluandt jalba dela capicheheiaoa lug voda cu bang dinpreuni, mergendit in imOratulti iau citit'o, intru audit de randt WA. Imparatuld intielegendil si audindti de ticalosiea raelelorti Valachiel, s'ati milostivitti si au ertatu pe Pasvandu, scriindul fermant, cumca pentru rugaciunea s6racilorti de raele din Valachia 'ill iorta, macarca nu e vrednicti ertaciune, si.lu cinstesce cu pasialiculti Diiulul, si iail trimist (lout tuiurl imperatesci de stapanirea pasialiculul, si caftanti imperatescii de samurl Dect viindu capigiu dela Tiarigradit cu tuiurile si cu caftanu, si viindu la porta cetatit, insciintianduse Pasvandu de venirea lug el este dela imperatulti trimisit cu veste buns, at poruncitit Pasvandu sa-1 trimitia antaiti fermanu, sa vadit ce scrie imperatult, si de va fi bine, 'lit va lash si pe elu de va intra, in cetate, si se va invrednici a vede si faQia slavimet sale. Era de nut va trimite fermanu, sä se duca de aci, ea va porunci de -lit va face in doue bucati. Capigiu all data fermanu la unit biinbasia, si ducOndulti la Pasvandulti, au poruncita teftendariulul de i Pait cetitti, si vediendu ca raft facutti imperatulti pasia mare s'at bucuratti, si indata au poruncitti la patru agale mart cu odo-bast, cu bulug-basi, si ciausi-bast cu baraictarl, sa maga cu o suta de pasialit Turd alest imbracatl frumosti, impodobiti cu argintarie, si cu dot armesart impodobiti cu rafturl de serma, cu aura, si sa aduca pe capigiu cu cinste mare la saraiii-divant. Dect mergendil agalele cu halait, si deschidienduse porta cetatit, dupa salamalichiulti ce jet facutti, Pat luatti agalele de suptiorl, si Pat incalecatti pe unit armesariti, si aducendulti. hi divant-saraiti, l'ati cinstittl dupa obiceit, cu dulcdtia, cafea, cebucti, si odichnindulu unit cesti dime aci, Pat luatti aga- lele de Pat incalecatil pe celalaltt armesarti, si cu tote halaiulti Pau dust la saraiulti Pas Acolo intrandu in iatacti unde era Pasvanduhl, pucintelq s'aft miscatti Pasvandulit de jail facutit cinste, si aducendil cafea si cebucti Fad cinstitti. Apol all pust masa, si Pat ospetatti bine, fiindii si cute -va agale marl si betranl la masa cu tail at cetatil fruntasi, asemene si a dolts di. Era a treia di, all poruncitti Pasvandu de s'ati adunatti tote agalele cetatit cu haianu Cara-mustafa si cu tote ostea, si au facutti zeefetil mare, insi s'atl cetitt, vandolul. antaiu fermanu imperatulut de pasialicti, imbracandulti capigiu cu caftanti imperatescit, si dandt tuiurile la baraictaril Pasvandulut sa le tie, poruncindu de at datil cu tunurile multi cesti, apol au strigatti tots ostasil, hale, halh, cu glasti mare, sa, traiesca imperatuhl si maria sa pasia Pasvandoglu, si apol as siediutti la masa cu toti, si all ospetatil. Er a patra dl all imbracatti Pasvandoglu pe capigiti cu caftanit dela elti, si iati daruitti o ink de galbini si unu armesarit impodobittit cu rafturl, si all trimisti in imperatulti carte de multiamire, si ca va fi cu supunere. Scris'ati ski lug voda Moruzi ca '1 multiamesce ca unut prietent, si se va ave bine cu elti. Si asia, dupa porunca imperatulut, capitaml-pasia cu ostile lug s'ati dust la Tiarigradit, luandit multe pungl de Wag dela Moruzi voda poclontl, asemenea si ceilalti past ce au mat fostil cu ostile lore, s'ail dust caress in sarhatubl lorit. Si ostile muscalesci inca s'aft opritil de a veni la Dal, pentruca, imperatulti turcesdi data au ertatti pe Pasvandu, de loci au trimisti jalba Tieril-Ruma'nesci la Petruburgil la imperatulti Pavelit sa o vadia, si jail scrisu ca au remasti giosu cererea si legatura ce au fostil facutti pentru Diiu, ca sa nu mat patimesca raelele. Imperatulti Pavelti vediendti jalba tieril, au caitti pe seraca de tiers, si au scristi comandirulul sa opresca ostile de mergerea la Dal sit stea de rasboiti asupra Frangesilorti, precumt ail si statute, ca biruindul iati scosti din Misird si din Palastina, si au lasattl cetatile dr intru stapanirea Turcilord. Si intr'acea vreme mare usiurare avea cresting si pace despre Turd, pentru ajutoriult ce at fieutti impe'ratulti Pavelt imperatiet turcesel asupra Fran giozilorit Era pasia Diiului Pasvandu, vedianduse pre sine tare si mare, nu s'ati liniscitii a fi cu pace, ci au inceputti sa supuie orasie si cetati intr'a lug stapanire, Beligradu, Nisiu. Ostrovulti, Cladova, Oreoava, inca si Rusciucu, si at &cuff' si resboitt cu Trastaninoglo, haianu Rusciuculul, dar n'ati pututu folosi nimicii, ea nu i s'au supusti. Er dela voda Mo' uzil all inceputti a cere bait cu cuventii ca are trebuintia sa dea left la °stag. Voda yediendil ea CHRONOGRAFO DE DIONISIE ECLISIARCULU 201 nu va pute domn1 in pace dad nu-I va da bani, fait data in cate-va randuri, audit 40, candit 50, de pungi de banl, apoi au inceputti a cere zaherea, grati, orditi, until, miere, set., ma,card, i se da, intreiela dupa obiceiulti cetatii Diiulul, dar Pasvandu nu se multiamia cu intreiela, si trimitea, Turd de prindea zapciii, si inca pe doi iau si ti.iatu, prins'ail si pe boeri ispravnici, si-I arta, la Diiti inchisi, pana canal. da cate 40 sea 50 de pungi de bani, apol scapa cu capu a mana. Voda, Morurti vediendit asia, au insciintiatti la imperatie. CeruVati si salahori si bile sa tae din Wuxi, sa i le duel la Diiti sa intaresca cetatea, si cars multe, si Bare multa, sa umple magazine in cetate, inca, cerea si ocna tots sa fie a lui, cu cuventit ca mosiu -sell ar fi stapanit'o in vechime, si lui 'voda (dices) ca I ajunge ocnele de peste Oltu, si dulgheri, lemnari, si masted de fierii Qiganl, carii dacA audia, de frica fugia in padurl, inca, si zugravi, de-I zugravia saraiurile, si le poleia cu aura si cu argintit, apol cerea er dela voda bani sa platesca. lucratorilorit Voda 'I da si de nevoie, ca se laud's ca va trimite Turd de va prada orasiulti Bucuresci. Deci all venni' lui voda dela imperatulit fermanti, sa dea Pasvandului numai intreiela, er alt& ceva nirnicd. Scris'ait imperatulti fermanti si Pasvandului, sa-s1 iea intreiela si sa lase tiera si pe voda in pace. Dar Pasvandu ca unit chine, mai reit s'ad interitatu si s'ati maniatti, trimitiendd cuventil la caimacamu si la boeril divanisti, ca, de nut va da cererile lui, va prada, orasiulit Craiova, si pe boeri 'I va tail in bucati. Boerii si negustoril audindti asia, sat' inceputit a infricosia, si mai trecendit nu mull& vreme, au simtitit boeril si all doveditti ca cuvintele Pasvandului va sa fie si in fapta, si au inceputti a-si redid calabalicurile si haremulti, trimitiendule pe la martastirile dela munte, altii in alte part!, si negustoril eel marl redicandusi marfurile , dar nu se spartigase orasiulit, si trecendfi asia mai unit anti, fiindit vremea cam in ierna, fare de veste au venitti Cara-Mustafa cu o mina' de Turd, si all calcatit orasiulti, pradandu si jefuindil pravaliile si pe negustori , si casele boeresci , si pe tot! orasianii , pe tine apuch , spargendit pimnitiele si pravalffle , si prada ban!, marfuri , er omenil orasianif 'si lass totit si fugia tots in tote partile. Voda insciintianduse all trimisti Turd imperatescl dela Rusciucti , si Art:anti, sa le stea in potriva, , si dada all sositll all inceputit a da cu sisinelele in vesduchti, ca cumit s'arit bate cu Turcil Pasvandului, si mai la urma s'at' unit& cu tot!, apoi prada mare ce all facutti, de n'aii mai remasit nimicti in omit, ca numai ei remasese in orasiu, panA si umblatorile le data ca sa gasesca ban!, curnti au si gasitti; si mai sosindit Turd imperatesci, Cara-Mustafa cu Turcii lul, dad, s'ati implinitu doue septemani, umplenduse de banl si de odors si de marfirri, all incarcatit pe cal si in Carl, si s'ati redicatil din orasiu, si mergendit la manastirea Siegarcea au randuitit Turd mumbasirl, mergendit prin sate si apucandti pe lacuitori, de all data zaherea, si incarcanduo in carale emenilort o trimitea la Diiu, si dacit s'ati indestulatti s'at' redicatil cu ton, si rrecendti Dunarea, s'ad dust' la Diiu, si multa bogatie au dust' la Pasvandu. Er Tamil imperatesci merges si ei dupa. Cara-Mustafa, si dices ca-lit gonesce din tier* si dad all trecutti CaraMustafa Dunarea, all intorsti Turcii imperatesci la omit'', cerendusi lefile dela boeri, ca all gonitit pe vrajmast, o vai de tiers Dupe acesta mai potolinduse oresce Pasvandu, s'ati Wang carjaliii sa, intre in tier* er voda prindiendit de veste, all scristi la imperatie, imp eratulti au randuitit unit naziril si alte agale cu o sena de Turd si cu tunurl sa pazesca tiera. Iconomisit'at si boeril cu caimacamu de all trimisit luI Manaf-ibraimit la Diiii, care era capulit carjaliiloru, daruri scumpe, ca sa-I fie mill de fle', dar nirnicit n'au pututti folosi, ca Manafulti au priimitti daruhl, si nu s'au uitatit la rugaciune, si antaiti all pradatt Cernetiuld si tota judeciulti, si au W- vindea pe bani la eel ce vat sa-I aal si rob' trimitendu-I la Dull la Pasvandu, si aco rescumpere, si dupa ce all arse orasiulit Cernetiulti au venitti la targulti Jiului, si asemenea Fat istovitit cu focit si cu prada si robli, si aceste cete de carjalii au apncatll pola muntelui. Er alts sums de carja111 cu pasvandi amestecati, au venitu in Craiova, si au prAdata ce all mal La. tem 1800. ) gasitu dupa prada lul Cara-Mustafa, si au aprinsu orasiulti de tote partile , de au arsll pana in facia pamentului ; alts MA all esitti la Caracalti, si ail arse orasiu pana in pamentti, duptt ce Pau pradatil si l'ati robitll. Er naziruld se tines dupa, ei, si dupa ce 'sl lama carjaliii sema Lora, sosia si naziruld dandii cu tunurile in vesduchti , si pe niminea nu o26 202 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE moria, cu cuventu ca-1 gonesce, si pita. si Turcil imperAtesci satele si Omenil pe unde tree* dicendil a chrjalfii prada er nu ei, o vat de crestini ce trAgeh 1 di nu era destulti ca-I prada , ci unora le Ma urechile, altora nasulti, altora buzele, de I slutih, er pe altii 'I im- pusch , pe altii 'I Milt de tau, vediut'arn si ell cu ochil Omni slutitl. Er ceta carjaliilorh care apucase pola muntelui, au venittl pela manastirea Polit-vragi, si all ars'o cu fool de tat, remhindu zidurile surpate, apol all venitti hotiesce noptea la orasiulti Ocnei, si aci mare reutate au &cad, el all omoritil multi omeni, si all slutitli pe mai multi, si an arse ora- siulit cu focil si tote besericile, ca si Craiova, si aci all siediuth chrjaliii doue septemhni de all prAdatil si all prinsa robi. Er azirulti sosindil mai thrditi cu Turcil lul, au tabarltd in delu Titireciulul, ca o jumetate cestt de Ocna, si da cite unti tuna spre Ocna in. vesduchti. Er chrjalia dad. s'att umplutil de pradl, mai vertosil de bani, ca Ewa fiete-care cite dol sett trel cal incarcati de pradi, all plecatit in pace nestandule nazIrulti nimicit in potriva, ci s'au luatti si elu dupa ei pana la Caracalti, ca cumti iar gonl. Si dupA ce all trecutu Dunarea, de s'aU dust. la DM, CA acolo era cuibulti lord, si la Pasvandu stringeh tote pradile si avutfile ce rap* si robil acolo 'I vindea, si intorcenduse naziruhl la Craiova, (Ikea el all scosti pe chrjalii din tiers, si jail gonitil peste DunAre. Fost'aft prinstt chrjaliii si pre unti boeriil Bibescu cu sogiea lui robl in targulti Clenovu, si mare nevoie au trash pana all sea- path, insa dandu bani pe la alti Turd, de jail racutil tale cu chibzuire sä scape. Fost'ait venitti si voda, dela Bucuresci la orasiulit Slating preste Oltil, si siediendit in orasiii, all indemnatil pe nazIrulit si pe alte capetenil ce era, sä stea sä gonesca chrjaliii. Decl cumti am scrisii, dui-A ce s'au dust! chrjaliii din tiers peste Dunare la Dila de bunA voia lord, si s'ait potolitit focurile si Idea, all inceputii a vent omenil pe la casele lord, insa satenil lacuitorl , fiindit-ca se spArsese tots tiera, Or boeril ca tote familiile lord, si negutiatorimea, egumenil mAnAstirilortt, si episcopii cu mitropolitulit, si cel mai puternicl de bans, umpluse tiera unguresca, de all inbogatItti pe Nemtl, cheltuindu acolo in scumpAtate mare. Er voda Moruzi all scristi imperatului la giarigradd ca all scosu pe hotil de chrjalil din dell. Imp& ratului iatt parutti bine si s'ail bucurattl, trimitiendti lui voda si nazirulul caftane si alte darad imperAtesci scumpe si cite -va pungl de banl nazirulul. Decl von, Moruzi fiindti maestru, s'aii socotitti ca nucumva sa dovedesch imperatulu ca s'ati stricatil tiera red, si all ant carjaliii tote orasiele, si mai vertosit Craiova, polithie mare, si sa -it vinovatiesca si sa cadia la urgie imperAtescA, au scrisit la imperatulit cu mare rugaciune sa se milostivesca sa-lti ierte de a mai slugl imperatiei in domnie, sa merge la ale sale, sa se odichnesca de multele nevol si necazuri si greuthti ce all trash cu Pasvandu si cu carjaliii, pA,ng, iau scosit din tiers, si att trimisti multe pungl de banl la capicheheiaoa lul la Qiarigradu sa dea la regiale si la dralgomanuld, si asia, mestesiugindit iau venal"' mazilie, si all scapatt cu pace si cu 1802, Noemvre 14. rcinste si cu avutie multi. In domniea acestul domnii alt. doilea anti s'ail cutremuratil pamentulti forte tare, de all cadiutti tote turlele besericiloril din Bucuresci, si dopotnitiele, si alte case inalte s'ati sfaramatii, si clopotnitia cea vestita de inaltA, care era pod6ba orasiului cu cesornicii, au cAdiutti si s'ait sfarAmatil, si era atunci mare fried . Si all domnittt Moruzil voda in domniea a data 3 anl. Imperatulil ciarigradului au trimisil fermanil lui Costandinil voda Sutiulti, fiindit atunci (lomat la Moldova (nepottt lul Michaiil yob: Sutiulti) ca sa fie domnit Tierii-Rumhnesci, si viindti in Bucuresci all scrisil porunci in tell, sa se string totl lacuitoril din pribegie caress la casele lord, scris'ati si boerilorti in tiera unguresca, sa vie fiesce-care la casele lore; dar boeril n'ad vrutil sa vie, pentruca sratuinduse Ned' cei marl din Bucuresci cu boeril cei din Craiova, impreunA si cu mitropolitu si cu episcopii si archimandritil si igumenil manastiriloru si uninduse tots la unit cuventti all facutil mare jalba tetra imperatulti Rosiei, marele Pavelii, cu mare tinguire all aretatA ca sunt fugarl de reulu Turciloril, si au pribe-' gitil in alte tied lasandusl casele pustil si cheltuinduse all serAcitti, vendiendusl mosfile si acareturile sale, si Turcil au arse orasiele tote si besericile cu focti, si all pradatil tots tiera, omorIndit si tainclit multi crestini, si slutindui taindule nasulti urechile si buzele sa le dea banl, si pre multi iau luatil de iaii dusit robl, ruganduse imperatului sa se milostivescA ca and crestinil asupra crestinAtatil, sa faca inteunit chipu cu tiera acesta ca sa fie in pace de CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 203 catre Turd, ca -cl ci n'at la ce sit mail intOrca in tiera, si domnt sa fie tieril pe care 'Iti vord alege boerii si archiereil tieril, si iscalindu toff jalba ad trimis'o cu dol been soli la Petreburgt sA o dea imperatulul. Si mergeadt boeril la Petruburgt au data jalba la imperatulti, si imperatult cetinduo si intielegendt de patimirea tieril si a boerilort, at cait'o, decl au poruncitt ca toff solil imperatilorti ce se afia la Petreburgt, 0, vie la divanult imp6rAtescii, si adunanduse inteuna de di, fiindu si imperatulti de facia, au poruncitt sA se citesca jalba Valachiel in audiult tuturort, si dupa ce au cetit'o, au intrebatt imperatult pe soli: ce diceti dumneavOstra la acesta? Solii au facutii. Imperatult er' i -aft intrebatti, ca- de-se impel-Wei mele a ajuta si a apera acesta tiera cresting, at nu? Sail au respunst ca se cade a ocroti Valachia dupa dreptate de napastile ce-I vint asuprA. At intrebatil si pe elciu turcesdr, cumu gasesce cu tale ? at respunst: ca celui ce patimesce se cuvine a i se da ajutoriti. Imperatulii Pavelti au poruncitt secretariului imperatesct sA scrie imperatului turcescti, sa caute sa faca zapti1 Turcilort de asupra acestort dou6 tier! Valachia si Moldavia, sA nu o mai ardiA si sa o prade si sA o robescA, gonindii pe toti lAcuitoril tieril in tied strAine si seracindil boerimea, ardiendil orasiele si bisericile crestinilort, sA aiba tiera pace dupA ponturile pacii care s'aii asiediatt la impaciuire in vremea trecuta, si sipue domnii tieril pe care It va alege boerii tierii, ci de nu va fi tiera in pace cu lAcuitoril ei, va stria prietesiugu cu imperAtiea sa, si ostile Rosiel care sunt randuite asupra Francezilorti cu re sboiti, le va porn) cu resboit asupra imp6rAtfei sale, si va face zaptt Turcilorti. Au scrist si elciu turcescti ce va fi vrutu. Deci curieriult sosindt la giarigradt au datil scrisorea la elciu Rosiel, trimitiendui si lui deosebitA scrisore ca sa scie pricina. Elciu numal de catti s'at dust la dragomanult imperatescti, si dAndui scrisorea, dragomanult au merst la imp6ratulti de fail citit'o de randt. Imperatult s'ail turburatti data ail auditti de patima tieril, nesciindt elf' de acesta, si at vrutil sa tae capult lul Moruzii voda, elti au scrist imp6ratului ca at scost carjallil din tiers, si nu kit lAsatti sa facA reit in tiers, si cumca tiera este in pace, si Part fi si Watt, dar regialele fiindii luatu bani dela elt at statutti de all imblanditil pe imperatulti sA null tae, eh' se va scarbi imp6ratult Pavelit mai reit, si 'ite a va porni resboit, si asia, jail ertatil imperatulti vidtia, insa rat facutti surghiumt, de at patimitfi Moruzit multa vreme. Si indatA au poruncitt imperatulti de all scrist ferrnanuri la toti pasii marginei Dunaril, sA se feresca de Tiera-RumanescA, sa dea pace raelelott, nesuperA.ndui intru nimicu, sA-si vie cares! la casa lul, si pe carjalil sa-I prindia si si-1 intiape pe marginea Dunarii, ca de se va mai insciintia ca, nu este Valachia in pace, sabiea 'I va manta. Si macarcA s'aii fostil scArbitt imp6ratult si pe boeril tieril, eh de ce nu at insciintiatti imperatiel de relele ce li s'ati intemplatti de catre pasvandl si de catre cArjalii, ci at geluitti irnperatiel Rosiel, dar n'at avutt ce sa le facA, fiindit fostt tot! la unit cuventt, insa all trimist fermanil boerilorti in tiera unguresca, sa vie toti cares! la casa lui in dell, ca vorti aye pace si nu va mai patimi nici unit ref], ca imp6ratiea lul n'ati sciutti de cele, ce s'at intemplatt in Valachia. Si eta ca v'am oranduitt beit pe Sutiulti Costandint. Boeril si archiereil priimindu fermanult imperatescii, au insciintiatt imperatiel ca sunt supusi si urmAtori poruncilort pre-puternicii imperAtil, si sunt doritorl si bucurosi a veni la casele kat in tiera sa, dar papa nu li se va orandul de catre imp6ritie donint pe Costandint Ipsilantu dupa cererea lort, nu vorti vett in tiera, ca Sutiulti voda este omit reit si neprasnicii, si le este temere ca voril patiml de ell ca si de Mavrogeni. Dar ea-11dt s'ail fostt trimist fermanulti la boeri, au fostll scrist Alexandru Ipsilantti boerilort si archiereilorn sA &CA cerere dela imperatie pe fiiu -sell Costandint sa le fie domnti, ea le va fi bine cu elt, si ell le va naravi la tote, si-I va multiami pe toti cu boerii si cu venituri din tiers, c. este malt intieleptu si blandii, si ind va sfatui si marfea sa spre urmarile cele bune; si boeril pentru acesta rat cerutii dela imperAtfe sa le fie demnt. Imperatult all priimitt cererea boerilorti, si at facutt domnu pe Costandint Ipsilantu, imbracandult in caftant imp6rAtesct dupit obiceiti, dandul si cud, de manual i proci. Er lul Costandint Multi viindui mazilie s'at dust la Tiarigradll scarbitt, insa au pusll gandll de resplatire lot Ipsilantt, ca sa-I coca turta catti va puts, si asia all si facutti cumt vomit scrie inainte. Era Manaft-lbrainat cu carjalf iI lui au trecutt erns dela Diiii la Rusciuct pen tiera 204 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE pe marginea Dunarii, jefuindit satele ce au mai gasitit, si nu lead statute niminea in per trivi, macarci ad fostti porunca imperatesca, eh Turd" la Turd" nu face nici unit red pentru oil ce red va face la crestini. Scumpetea tot(' sporia si se inaltia la pretid tote celea. La letulii 1804. ad venitu domnd in tie' Costandinti Ypsilanti' voevodil, trimisit dela Qiarigradu cu fermand imperatescii, si intrandii in Bucuresci cu halaid mare dupi obiceiulti domnilort, siediut'ati in scaunuld domniel, si au venitu toll boeril de i s'ati inchinatti si iati sarutatti mans, bucuranduse de venirea ma'riei sale. Voda, randuindti boerfile divanulul, si asiedandd trebile tieril, era in grige si iconomisesca de a fi tiera in linisce si in stare buns, dupa porunca ce i s'ati datit dela imperatuld, si s'ail facutil linisce mare in tier* incependd boeril si negutiitorii si toll orasianil a-si face casele si curtile ce lead arsu carjaliil si a se drege sfintele beserici. Pasvandu inca iau scristi: Multi sanatate prietine beiule, m'am bucuratti de venirea mariel tale. Voda inca iati scristi cu geremonie multiamindui de cercetare. Si nu multi vreme trecendit, Pasvandit au inceputil a cere dela voda de tote ca si dela Moruzi, mai vertosti bani. Voda iau datti, ca si Vita domni in pace. In domnia acestul domnii, intru a doilea and la 1806, s'aii intemplatti in Bucuresci la o spigerie ce era in mijlocult orasiului, din lucrarea cu foal a doftorfilord, s'ard fi aprinsti unsorile sett spirturile, si luandil foal spigeriea cu doftorfile, au inceputd a arde foci' groznicit, si suflandil unit vent(' despre resaritti s'ad inceputd a aprinde si site case, si iuandi putere mare foculti nu putea folosi niminea s& -lit -sting', innaltianduse flacara foculul in vesduchti forte groznied, si sporindil foculd dela casa la cask ad sositti la paviliile cu marfuri si la bicanil in puterea targului, si atunci mai groznicti imputernicinduse foculd, cA-ci se invilvita din butile cu until de lemnii, si din butile cu rachiuri spirtd, si din prafurl barutti, cat(' mart tresnete se ficea, si sgomotd mare era; dar tine pote spune tipetele si strigarile omenilorti si a muerilorti, ca-si lua copiii in bragie si de mans, si fugia tipandil, si nu sciea incotro sa fug' de fumii si de dogorirea foculul. 0! vai ce jale! ca nu era foci' ardiendti o casa sett &filo, micarit si diece, ci tad targuld care s'ad mistuitd, 5, 6 sute de case, spun(' ca s'att fostii vediendti foculti tale de 6 cesuri. Marfurile negustorilorti se tavalia prin piciorele omenilorti, er arniutil si chtanele domnesci si spatiresci si ale agii, care avea porunca sa dea naval& si, sting& foculti, el se incarch de postavuri si alte materil si matasuri, si fugia fiindu nopte, ca foculd s'ati aprinsti dioa la siepte cesuri din dl, si all tinutti pana a &ilia di Or pana la 7 cesuri, duff' milostivuld Dumnedieil all poruncita cu minune unui norisiorti ce era de supra foculul, de au ploatu si au statute si ventuld, si s'ati mai muiatil flacara focului, si ajungendii foculd la zidurile hanulul Sierbanti-voda, se opria foculit cu flacara in zidti. Deci mai sporindil a ploa mai tare, si aruncandii ape si din tulumbe, fait potolitti. Dar tau au fumegatit din temeliile caselorti foculd o septemana, si am vediutit cu ()chit miei, lucru jalnicu si vrednicti de plangere, care cuprinde pre omit mirare, ca si parii sett tiepile podulul de pe Dambovitia ce all fostii, all arsti pans in facia ape. 0 dome pre-milostive, indrasnescii a dice ca este mare mila ta, dar adaogil a gral ca este mai mare mania si urgia ta, pentru pecatele nostre cele multe. Voda in urma foculul au facutu si eld ajutorid.orasiului cu herestea, macarci o piatia orasianii omenilorit din Hera ce o aducea dupa domnesca porunci, dar numai mai usiorti in naafi si face' inlesnire omenilorti la facerea caselorti, si esia insusi maria sa la targd, si impack omenil la pricinile ce le avea pentru locurile caselorti celord arse, si poruncia sa fa' casele dreptii in rancid. sa esa ulitiele drepte, nu siuvaite si casele una mai afar' si alta mai inliuntru, ca mai nainte, de astupa, una pe alta. Si s'aii ficutit pana la unit and mai frumosti orasiuld targului cu ulitie drepte, si mirk sa au ficutit tote podurile ce arseVech trecere so-lse, inca si cele ce era vechi si putrede lead preca'cutd. Er la alit patrulea anti lului franciozU la clarlgradd. all domniel sale, trecendti soluld Frangezilord la ciarigradd, si viindii prin Bu- curesci, voda Fad priimitil cu cinste mare si cu halaiti ca pre unit sold impel-Mend, randuindui si case boerescl conacit dupa cuviintia. Acestit solo spunea unit ca uu foga frate lei Bonaparte, altil dice& ca, este alta rudenie. Deci a &ma di si a treia di mergendil in dom- CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 205 nfe, voda iau facutd zeefetil osp6tandd pe toti, fiinchl-cA era cu eld si madama lul, si mai era si alte persone marl cu madamele lord, calabalicti multb. avea. Deci elu fiindti pismasiti lul voda, luat'ail sema ce e prin curtea lui voda, si vediendti ciohdari, arnAuti, panduri, si catane caliira,s1 cu masdrace cazacesci, n'au distl nimerui nimica, si mai ospetanduld si boeril tel marl inca clout trel dile, ad plecatti la ciarigradti, petrecendulti boeril cu halaid dupa porunca lul voda; inca Dad d'aruitti voda cu cal donmesci armesari, si cu galbini multi de chelttnela, asemenea si boeril cel marl. Deci dad ati sositti la Qiarigradu, Sutiulti-vocla. Costandind ati &it(' vreme cu prilegid, si mergendii de locii la solu, chip& heritismosulti ce aii fa,' cutti solulul, au desehistt cuventii pentru trecerea lui prin. Bucuresci si pentru priimirea lui la domnie, si au piritti pe voda, cumca tine cu Muscalil, si altele ce va fi sciutti. Solulu mergdndit la veziruhl la heritismosti, intre altele ce au vorbitil cu vezirulti, iati spusti ca beiulu Valachiel este haind irnperatiel Ca are este muscalesca la delimit" si tunuri marl; pOte ca va fi spusd ceva si boeril la &Auld. Vezirulti audindii asia dela soluld, mergendu la imperatulti si spuindui de venirea solulul franciuzescti in ciarigradti, iau spusit si pentru vodA cumcA solulu l'atz cunoscutti cA este haint imperatiei si are este muscalesca. si tunuri. Imperatulu audindil asia, s'ati aprinsd de mane, si ad poruncitti vezirulul, cu fermanti sa trimitiA sA tae capulti lui voda. Er capicheheiaoa lul voda ce o are la ciarigradti de stra- juesce forte cu luare aminte dioa si noptea de cele ce se vorbesce si se lucreza la imperatie de voda, intielegendii de acesta, au scrisu lul voda cu olacil de tote aceste, sa se pa- zesca, CA va sA-1 curme Turcil vietia. Voda luandil acesta insciintiare dela capicheheiaoa lui s'ati intristatu, insa n'ati dunnitii ci au scristi la tote capicheheialele ce le are pe la cetatile turcesci peste DunAre, care sunt in drumuld ciarigradului, sa pazesca forte cu privighiere, candil va veni capigfil imperdtesci pe la hanurile beilicului, sä randuiesea cercetatori, sa iscodesca, cu ce trebA, vino la Bucuresci, si pe care va dovedi ca vine asupra domniel sale, sA pue pe Turcil beilicului cu dare de bani, ca noptea cu cumpatare sa taie pe aceltt ca- pigia, si sA-1 iea fermanulti BA i-lu timid& pe taina, er trupulti capigiului bagandulti in sacti sA-1u arunce in Dunare. De acesta lucrare afiandume et in Bucuresci la mitropolfe , asia, am audittt dela ipochimeni vrednici de crediuttl. Deci asia unnandil capicheheialile, spunti ca aril fi topitii pe vreo dol trel capigfi, si neintorcendd la imperatie nici unulti, s'ati miratti imperatulit, si poruncindtt vezirulul sa se cerceteze, vezirulti ati scristi pasilorti si haianilorti de pre la cetati, sa cerceteze si sA-111. insciintieze. Pasil si haianil, all poruncitu la nisce odabasi ca forte cu ameruntulii, pe taina si cu cumpAtare subtire, si cu fagaduintie de Wilt catre cel ce se afla la hanuri purtatori de grige , si prin hangft, sa dovedesca lucruld; si cercetanduse, ar fi aretatti unit hanglti, ca viindd unit capigiu sera la conacti, diminetia nu s'ati vediutti, socotindtt hangfu ca au plecatti noptea pe taina. Asia-dar dovedinduse lucrarea lul Ipsilantti, pasil ati insciintiatti vezirulul, er vezirulti au aretatti imperatulul; imperatuld s'ati incredintatti ca vodA este hainti, dupa curati au aretatil solulti franciuzescii. Er Costandind Sutiulti voda nu inceta de asupra lul Ipsilantii, aretandii pe la regiale si solulul cA este hainti, si prada tiera, si trimite avutiea la alte imperatil. Imperatulti maniinduse si mal reit, ati scristi fermanti la TrAstAninoglu haianu Rusciu, culul, sa se stole cu este EA incungiure pre Ipsilantil beiulti Valachiel, ca-ci ca s'ati doveditti ca este haintl, si sa-Iii prindia viii pe elf" si pe toll feciorii lui, si totti haremult1 lul, sa-1 trimitia in obedi si in lanciurl la imperatie. Trimis'ati si la boeril cel marl fermanti, sa pazesca pe voda sa, nu fuga. Er Ipsilantti spriginindir fermanulti., nu l'ati dattiboerilorti, ci I'ati &tit focului. Capicheheiaoa dela Tiarigradti au scristi lul voda cu grabnici °Mean' turd dandule multi haul sA merga forte lute la beitild cu insciintiare, scriindul de tote, si sA faca cumti va face sa scape cu vietia. Tata-seti. Alexandra voda Ipsilantti inca iau scristi , cumca s'ati hotaritti sa-1 iea vietia, ci sa caute on curd"' va pute sa scape cu capu a mana. Capicheheiaoa dela Rusciucti simtindti ce se lucreza pentru voda, inca jail scristi ca Trastaninbglu se gatesce, ca fara de veste sa -lit cuprindia cu este, ci sa fugA cu capuld a mana, ca nu va remane din nemulti lui nici piciord. Voda Ipsilanttl luandU aceste insciintiari de odata, forte s'ati intristatu, si indata au poruncitil sA inchidia portile curtil domnesci cu Utile si cu mare pazA, si de locti ail Dorm- 206 TESAIIRII DE MONEMENTE ISTORICE citt d6mnei, ca ingrabA si se gatesca si sa string tote ale easel de drumt , asemenea alt poruncitu si celorti din casa sa string tote de grabil, si st le asiedie de drumii. Aii poruncitu si la gineril lui, ingrabil cu totulti BA se gatesca de drumt. Poruncit'au si postelnicului i camarasiulul, sa adune tote ale camaril, puindule in lath sa le incarce in cars mocanes& Poruncit'at vatasiloril de curte, ingrabt sa aduca cart mocanesci sa incarce Calabalicurile. Poruncit'aii lui bast-ciohodarii, buliug-basiloril baraictarilort, tunarilort, capita- nilorit de panduri, capitanilora de calarasi, de grabt sa se gatesca caresi cu ceta lui si cu armele sale, toti 0, fie gata de resboiii, spre paza si petrecerea mariel sale. Asia-dar luAndu toll grabnica porunca a made' sale, in trel set patru cesuri tots gatirea s'at facutil. r boeril cel marl prindiendt de veste, -ca voda pled cu tots casa lul, s'at adunatil la curtea domnesca si au intratu la voda, graindul: Marfa ta, vedemt ca vel sa pled din scaunula domnescu cu ton casa mariei tale, si nos remaindt vomu cade in primejdie si in urgie imperatesca. Voda au dim"' catre densii : Aveti fermanil imperatescil sa me opriti? Boeril au respunsil, nu exult'. Voda au did: Dad, nu avetl fermanil sa nu avetl Wel o grige, ca nu yeti patimi nimicu, or de voiti resbout cu mine, sabie si topuzil este in mina mea, poftimii. Si or leat (Esti: Acumit me dual uncle scitl , si fart zAbava void intorce , ci dumneavostra ss cautati de trebile domnesci , ale venitului din tiers, precumii este randuitt de domnfa mea, si sa urmati ca cumit asiu fi insumi dom- nfa mea de facia, si sa me insciintiati neincetatil de tote, si eu inca void scrie Dv. si voiti porund cumu sa urmati, si sa remineti sanetosi. Si la 6 cesuri din di, au plecatti AnthiA totil calabalfculu, si haremulu cu gineril lui, or marla sa dad au ispravitu cuventarea cu boeril in scurtii, au suitti in caret& (si s'ail apucatil de sanetosa , precumt se vorbesce intre omens, ct fuga este rusinosa , dar este sanetosa,) si cu oste areauti ciohdarl , cazaci rumini borvati, si cazaci rurnini , si panduril, si tunaril cu tunurile, si forte cu iutime si cu grabire ail menatti, avendu frica mare sa, nu-lii ajunga Turcil Trastaninoglului, si ajungendil la hotarulti tieril unguresci, la schela adeca contromacia Brasiovului , i s'ail mai potolitti frica, dar nu de tote, temenduse ca nu cumil-va volt da Nemtil in mina Turcilorl Si au intorsii Vita &tea si tunurile inapoi la domnfe, scriindu voda boerilorft caimacami sa le dea lefile si sa nu se risipescd. A doua di aft intratu in Brasiovit , si o di siediendit aci sa-si mai vie in fire, si de aci au plecatil si au intratu in tiera lesiesca , acolo fiindu stapanirea Muscaliloru jail esltu frica dela inima, dar grigea n'aii lipsitil, si odichnindu trel patru dile ail plecattit la Petreburgd la imperatfe. Er in Bucuresci, remainda boeril caimacami divanisti, ispravia lucrurile si trebile tieril cu divant. Pasvandu insciintianduse de lipsirea lui voda din Kauai, indata all trimisu scrisore boerilorti caimacami, sa-1 trimitia o sutt de pungi de haul, ca are trebuintia sa dea lefile Turcilora pasialil , ca de nu -i va da, va trimite oste de va pradh orasiull Trastaninoglu asemenea au trimisu la boeri sa-I dea bani, ca de nui va da, nu va fi in pace. La aceste cereri s'ail miratii boeril ce volt face, si au scrist lui voda cu oladi grabnict. Voda au scrisd boerilorii sa fact iconomfe, sa dea si unuia si altuia mai cite pucini bani, pant va veni elu. Boerii n'aft avutti cumii face, ci cu multi rugaciune abii iau impacatii cu o sums de but Er panduril si alte catane, nedindule boeril lefile, toff aft fugitt si s'au risipitu, numai Arnautii, ce le dicti Horvatii, iau opritii boerii si lead datil left, sa fie de paza orasiulul. Costandint Sutiulu voda, data au luatu scire de lipsirea lul Ipsilantu din scaunii, aft alergatil la solult Frangezilort, si iau fift- gaduitu suma mare de ban' ca-I va da, sa mijlocesca emu va sci, sa-b1 fact imperatuld domnii in Valachia, fiindii-ca Ipsilantii au fugitt ca ung hainil. Eldu vorbindt cu vezirulu si cu alte regiale pentru Sutiu, mitt va fi sciutt, el at aretatil imperatului, ca de vreme ce all fugitu hainu , dupa dreptate se cuvine sa fact beitt in loculti lul pe Sutiulu, fiindu fostu randuitu si mai nainte , si Pat zaticnitu Ipsilantu cu viclesiugt. Imperatulit at priimitt), si Pat facutd domml dupt obiceiulti imperatescl Sutiuld dad s'ad facutii domml , indata au trimisu caimacamului la scaunulii domniel , scriinda si boeriloril divanisti, ca din diva carea s'ail facutu domnt, ss se adune venitulii tieril pe soma domnfel sale, si asia 8'4 si urmatu. Ipsilanta voda ajungenda la Petruburgt, indata au gtsitu vreme, si all intratu la imperatult Alexandru Pavlovicl, (fiindil-ca Pavelil tats -sea au fostu reposatit de damblh), era CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 207 unit spunt ca rad omoritil ministril cu viclesiugii, mergendti nOptea la iataculA lui, cu cuventil ca au sa vorbescA taina imperatesca, si spunti ca nu all fostu priimindti sfatulti mi- nistrilora, pentru ocarmuirea imp6ratiel, nits au vrutil sa urmeze testamenturilorti imperatilorti Rosiel, nici randuelii ce au avutti imperAtesa Ecaterina maica-sa, si spunil ca pe multi ministri iau data mortil. Apo' si et cu sfatti de obsce Fat. lipsitu de vietia.) Spus'ati si s'at geluitti Ipsilantii de tote imperatului, cumti am scristi istoriea, si cumca au nezuitu la milostivirea imp6rAtiei crestinesci, abia sal:Audit cu capu a mans. Imperatu Alexandru all scrisa imperatului turcescti, ca, farA dreptate s'ati pornitti asupra beiului Ipsilantii, nefiindti vinovatti imperatiel sale, ci solulu frangiozescil iau pismuitti si fail aretatil la imperatiea ta Mina, si fiindtica l'ai invinovatitti mortis, dupA ar6tarea solului cea mincinosA, eld aufugitti de frica din scaunulti set. la imperAtlea nostrA sa-si scape vietia ca unu omti, er Sutiulti ggsindu vreme de a-s' isbandi asupra lui, pentru reutatea sa, prin mijlociri l'al facutti imOradea ta beiti. Imperatulti turcescti prin veziril all porunictii elciului muscalescit sa scrie imperatului Alexaudru, ca in vreme ce beiulu Ipsilanta de bung voia lui all fugitti dela scaunulti lui, au pusti domnit pe altulu ca min imperata ce este, precumil si in loculti lui Moruzii beiu Moldaviel, fiindtt-ca elu insusi siati ceruta mazilie, s'ati oranduitil altula in loculii lui, si de acesta 0, nu se mAchnesca imperatiea lui. Imperatuhl Alexandru er all scristi imperatului turcescti, mind la Moldavia cu cale all fostii s& oranduiesca altu domnti, fiindii-ca Morurti de bunA voie siati cerutti mazilie, era Ipsilantii all fugitti din scaunula sell de frica mortis, si de era chi vinovata mortil, se axle& a fi si prin scirea imperatiel nostre Rosiel, dupl cumti este legAtura pacii prin pollturf, ci pentru acesta se orinduiesch imperatiea sa a fi er Ipsilantti beiti Valachiel. Acestea s'ati lucratti prin scrisori intre imperati. Er Sutiulu voda panA a se gati sa vie dela giarigradti la scaunti in Bucuresci, au trecutil trei luni. Inteacesta, diastina de vreme a trei luni, imperatulti Alexandru all scristi imp6ratulul turcescti, ca are resboiti cu Frangezil, sa binevoiesca a da, fermanu ca sa treca prin 'Artie imperatiel sale cu trei sute de mil de ostasi, pentruca Frangiozii siau pusti imperatti insisi de sine pe Bonaparte, far& scirea si iscalitura acestoralalti imperati, neurmandu testamenturiloru imperatiloru, si s'atl apucattl de resboiti cu Nemtii de jail calcatti imperatiea, si face turburare in tots Evropa. Imperatulti turcescii all data fermant si all scristi la toti pasii. Alexandru imp6ratti all poruncitil generarilorti sa piece cu ostile sa vie pe aid prin tiers. Er' pasii de prin cetatile de pe marginea DunArii simtina. ce se lucrezA, all umplutti Bucurescil de Turd, ca sI stea Muscalilorti in potrivA, si fiindti-c& era, porunca prin fermanii ca boeril caimacami sa gatescA conacuri si zaherea pentru trecerea Muscalilorti, Turcil all gasitti tote gata. Voda Sutiulti inc6, au sositti dela ciarigrada, si au tabaritti cu tote angarliculft la VAcaresci dupa obiceiulti domnilortt, Ca, duff]. va intrit in Bucuresci se intre cu halaiu, si siediendti aci vre-o diece dile, intr'una de dile s'ati gAtitti tots boerimea si tote breslele sA era cu halaiu sa aduca pe voda in scaunfi. Pristavii strigh. cu glast. mare, O. pornesca halaiu, si era, ca la 4 cesurl din di, Apo! vedi intemplare, audit all fostii sa, piece halaiulti, inteacelti cesti au sositti unu capigitt cu mare grabire dela giarigradti cu fermanti imperAtescti de maziliea lui Sutiu voda, si totti venitultt tieril ce va fi luatti Sutiulu vodA, sa-la dea Mapoi MI Ipsilantn vod5., fiindti oranduitti de imp6rAtie a fi er' elti domnti Valachiel. Ipsilanta voda all scrisil boerilorti divanisti, BA, apuce pe caimacamu Sutiului sa dea tots venitulti tieril ce rat luatti panil la o para., si sI spue Sutiului sit nu-lit gasescA aci, ca i se va tail capult. Boerii all merst la Sutiulti, si iau aretatti cele ce scrie Ipsilantu, si l'att apucatti de at intorsil toti banil ce au fostii luatil dela vistierie, si ce nu s'all ajunsti au data argintariile ce all avutti, de all implinitti, si in scaunti n'ati intratti, ci cu mare intristare au plecatti. Dar plangerea domnei si a beizadelelorti, si tinguirea celorti ce nad6jdull a till pe Tanga densii, tine va pute se o spue. 01 lume desierta si insielatore, cumu inalti pe omu la slava, si apol 'la lag desierta. Adeveratti ci este lumea acesta desiertaeiunea desiertAciunilortl, precumil dice sfinta scripturA. 20S TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE Ipsilantii inthria si indrepta tote lucrurile si trebile lul prin scrisori catre boerT, si venia cu Muscalil. Ostile muscalesci sosindit la cetatea Benderti, si la Hotinti, si la Chiliea, aretandir Generalit-Comandirit fermanulit imporatului turcescti, el eat inchinatil Cu pace aretanduse supusl. Muscalii au umplutti cetatile de osti, si leer luatu suptit zaptulit lore, si alte ostl merges inainte, cuprins'ail si Moldova preste totit si Basarabia, si neffindu domnit in Moldova, iiindti-ch, Moruzit se mazilise, si s'ati dusti is ciarigradii, sciindit ca Ipsilantit va sit vie cu Muscalil, Ipsilantil cu comandirti-generald au asiediatll divanll cu boeri divanisti, adeca sa fie administratie, urmandil la tote dupe, porunca lul Ipsilantil, si au remasil in Moldova osti multe muscalesel cu putere de tunurl si generari, asemenea si in Basarabia. Ipsilantit au poruncitit divanistilorir boeri, sa string& este din tiera Moldovil diece mil, imbracandul cu haine verdi de postavit, si cu coifuri in capit, numindui dragoni machedoni. Muscalii sosindit la cetatea Braila, s'ail fostti inchinatii cetatienii, si au fostti intratti Muscalii in launtru, dar apoi viindu alt! Turd mai din launtru au scosti pe Muscall, si apoi er' mai la urma au luat'o Muscalii cu resboid, asemenea si Ismailu. Deci intrandit Muscalii in hotarele Tieril-Rumanesci, pasia care era in Bucuresci all trimisti o sema de este sa stea Muscalilorti in potrtva, si intimpinandui ca la 6 cesurl dela Bucuresci, all cerutil Tamil sa vadia fermanu imperatescit, si aretandu-i-lit, data lad cetitit, all disc pasia ca acelil fermand este vechill, ci altulu mai not"' sa arate dach, are, generaru au poruncitit si-t spue c& are si fermanu noti, si au inceputit Muscalil a da cu tunurile in Turd, dicendu, acesta este fermanu noir, si onaorindit multi Turd all (lata spatele, si s'ati apucatti de sanetosa in fug, si viindd in Bucuresci carii au scapatil cu capu a mans si multi fitramatl de tunurl, dar pasil data all vediutit asia, s'air luatit de grige ce sa nick si sfatuinduse sa aduca mai multa este, n'ait avutir vreme fiindu Muscalii aprope si sosesch, sa jefuesca, orasiulit si sa robesca sell sa -lti aprindia cu focu nu le da mana , Cl orasianil nu era risipiti, ci era gatiti tots cu mare cu mica cu arme, ea nul lasase boerii sa se risipesch, orasianil, si era si consululit muscaleseit si alit Englezulul in Bucuresci, er' alit Frangezilord all fugitu ne mai uitandu-se inapol; avea si boerii fiesce-care emeni cu arme, Arnauti, Serb!, Rumba sa fie gata de resboitl, si pe la hanurile cele marl era cate o suta sell done sute, si la manastirea Radu-voda era Arnhuti, Horvati, vre o trel sute, si asia se strajuia orasiulti. Turcil siati alesil data sA mai ascepte sa vadia ce urmeza Muscalii, si vediendii ca Mus- calii all gandit sa intre in orasitl, si nu vorti sh, treed alaturea sa merga inainte, precurnit le scrie fermanu, el sa se apuce de fuga, sa intorca spatele catre tunurile Muscalilorti, precumil all et obiceiu. Dec! mai apropiinduse Muscalii, si audindil tunurile Muscaliloru trAsnindit (fiindti-ca Muscalil da cu tunurile nadinst ca sa se infricosieze Turcil sa esa din orasid, ca nu cumil-va sa strice pre crestini, sell sa aprindia orasiulti,) ei s'ail strinsti tot! in Multi mitropoliel si in curtea mitropoliei, de sta ca canepa de desl, atunci in mitropolle all jefuitit pe tine all prinsll dinYai mitropolid, si au sprat camari si beciuri, de ati luatu di prin ladi ce au &jai. Dar in beserica n'ait intratit sa jefuesca ca era pote o mie si mai bine de lath si sepeturl si tencuri, calabaliculti orasianiloru, asemenea era si la hanurile cele marl calabalicuri forte multe inlauntru, in beserici, precumti in Sfeti-Georgie, la Sierbantivoda, la Coltia, la Radu-voda, la Michaiu-voda. Macaril de aril fi vrutll Turcii sa stea sa mal jefuesca, dar nu avea vreme, ca -I inbuldia Muscalii. Asia-dar dach all sositil Muscalii la Colintina, vedienduse di prin clopotnitia, au inceputd a trage clopotele cele marl despre acea parte de orasiti, Turd! audindil si clopotele si tunurile, all inceputti a fugl, nefacendit nimerut nici unit ret, numai all Iuatti cu el pe eonsululit muscalescii de rail dusti in Rusciuct, era sa lea si pe mitropolitu, dar s'afi thinuitti si au schpatil. Deel sosindir inainte cazacii musdiesel calarT, ca ulil eel iutI sa prindia venatil, au incungiurattl Bueurescil pe din afarA, si luandti pe Turd la gong, si repedinduse cat! -va pe la hanuri unde era, arnauti si horvati, dandule veste sa esh, si ei la gem Turcilorit, si insoginduse si aceia, inch facenduse cete de Serb! mahalagli, dat'ait lute gong Turcilorti, si pre multi all ajunsti, taindul si intiepandui cu masdraceley mal vertosil horvatil, fiindule tail odichniti, cu vitejie all facutit gone, si preste trel patru cesuri au intorsu la Radu-voda (unde le era conaculti) fiesce-care cu cate (Ike trel capete de Turd legate la oblanculti sieil (carele learn vediutti si ell), Si intiepandule in CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCOLU 209 par! lean pusti la ulitia spre vederea omenilorti, si as castigata multe cele dela Turd, inca si banil. Asia-dar piota Muscalilora cu tunurile in dioa aceea s'all asiediata in orasia, er ca-, zacii cu caltrimea de husarl as gonitil Turcil pant la Giurgiovii, si s'ati intorsa la orasia. La letulii 1808 Dekenivrie 12. GenerariI odichnincla cu ostile fret' patru dile, apol au venita cu tote ostile si cu tunurile la sfanta mitropolie, adunanduse si totl boeril cel marl, si intrandti in beserica, cu mitropolitult si cu totl archiereil i archimandritii si egumenil cel marl, tot! all luata si s'ail im- bracata in mandil i omofort i odajdil, facenda sfantula paraclisit cela de multiamire catre Dumnedieti, pentru biruintia ce all flicuta asupra vrajmasilorit Dula, sevirsire, generaril si cu aced' si boeril cel marl esinda din beserica, merWait cu mitropolitult si cu archiereil in sala cea mare, si fail ospetatti cu dulcetit, cafea, pocinct, vutct si pesmetti; er tunurile all data ca la o jumetate de cesa, si atata trAsnetti era, cata asurdia norodula cel ce era mal aprope de tunun!, ct. OM norodula Bucurescilora se adunase la mitropolie st vadit ceromoniile ostilora, si atata imbuldire era catit aka unulti pe altulti, si facenduse mustra de catre utast ded seversinduse acestt oranduiela a ostilora, s'ati dusa tots pe la cfartirurile lord, si trecendii doue trei dile, as pornita o semt de osti, piota cu tunurile cu barutanele, calarime cazaci, husari, dragon!, si cu tett gatirea la Duutre, asiedianduse corposulti acela pen satele de pe marginea Duntril, dr' in Bucurescl ati sosita alth 6ste ce era in urnit. Sosit'aa si domnu Ipsilanta peste cate-va dile, intimpinandula boerimea cu halaia, ftcendul cinste mare, dat'aii si cu tunurile din porunca generarilorti in sera aceea unit cesil si maI bine, intru cinstea principului, Mtriea sa odichninda trei patru dile indatt all poruncita sit se adune este cu left. Dec! all data naval& norodula din tote partile de se scriea ostast portmcit'ati voda la tota feliula de mestesiugared cu viitAsie de faces haine, caciuh, cisme, arme, adunase cal, sic!, sabil, masdrace, si o ordie se Meuse, cazaci imbracati in albastru calarime, cu numele lul Ipsilanta pe pantelire cu slove de alamt, en pecetea lui voda pe pieptit, alit este era pedestrime de le dices arntutl, alit este era de le clima pandurl, dr pedestri, alta este era dragoniI, eel din Moldova adunatl, care si pecetea Moldovei avea pe coifuri, intr'aceste ostl era felt de feliti de limb!, Arntuti, Greet Serb!, Rumani de tied, Nemti, Ungurl, facutus'aa si alte etpitanil cu osebite stegurl, ca -cl di da ntvalt, precumil am disti, pentru left. Vodt, la ostile cele adunate le oranduise capitani si ofigiert Muscall, Nemtl, Serb! din Banatti, inct si Ungurl, dar tota Muscali se numia, si iau pug! peste polcurl cate doue sute sett mal multu la o capittinie, si iatt inceputa al invetia mustra osttsiesca, si le dh pe spate cu latula sabid, si dad. au mai deprinsti, mergeb, si el cu polcurile lora la resboiu cu Muscalii, si fault isbanda, apoi at inceputa unii a fugl, si dad, 'I prindea, bdtal ce puneh pe el, muria bitendulti, inct si morta 'la bat* sa se implinesci numerula hottrirel, se spAriase Rumanii care era de tiers, ci unit 'si lasase mueri.le si copiil de se facuse °stag. Era si unti polca de ostast care (lima et este polcult WI Cara-George, si acestt capitanie avea stegula el, zugdwita pe Sfeti-Nicolae in piciore, tiinda intr'o mane evangelia, si intr'alta find sabia gout, care am vediutti si ea cu ochii, dar cu ce intielegere all zugravita pe Sfeti-Nicolae cu sabia in mai* n'am doveditit. Generarii in erna aceea ce venise, sta pe locti cu este la strajl pe marginea Dui-aril, i3i el s'aa apucata de balurl si de tractamenturl, a-si petrece vreme cu music! dupe obice--iulti ostasiesca, si era chuff' la unula canda la altula zeefeturl. Domnula Ipsilanta inct se aduna cu generaril la zeefeturi, si mariea sa inct le fAcea zeefeturt si asia se bucura si se trufia et este domnit de doue tied, si avea voe bunt cu generaril pururea. Dar maI ingtdue, o slavite Ipsilante, st yeti' acestt bucurfe ce o al, cumti-va peste pining st ti se interca intru scarba. Imperatula threes& insciintianduse dela pasil duntrinti de urmarile Muscalilora, mulct nu-si cauta calatoriea a trece la Franciuzi dupt slobozeniea ce li s'ati data prin fermana, ci all cuprinsit cetati si tier! suptil -stapinirea lortt, si din di in di sporesca osti si se in27 210 TESAURCI DE 1110NUMENTE ISTORICE tindd cu stdpanirea, si inca ad fAcutti lovire cu ostile imperatesci in hotarele Tieril-Rumanescl, si au cuprinsd si orasiuld Bucuresci, de care lucrare a Muscalilord ce cu mestesiugd au scosd fermand, forte s'ail maniatit imperatuld. (Dar acesta Muscalil au facutd iconomfe, ca sa cuprindid tierile crestinescl, a nu simtl Turcii, de. care cumd-va si le robesci,) si indatd au poruncitil vezirulul si tuturord pasilord prin fermanurl, si se redice cu ostl grele sa stea in potriva Muscalilord, si sa -I scotid din tierile ce lead cuprinsd, sa -I gonescd inapol. Domnuld Ipsilantu insciintianduse dela capicheheiaoa Jul din giarigradd si dela tatasett s'aii inceputil a scarbi, dar tote sta, cu generaril sa intaresci a fi Dunarea hotard, si sa inchidid schelele ne mal Wanda pe Turd din eke de Dundre a trece. Pasvandogld, dacd ad venitii von. in Bucuresci, jail trimisd scrisore in care iau scristl asia: Dela slAvimea 'Astra, marele pasid alt Diiulul, Pasvandoglu, titre tine beiule Vlachi', prietinuld mien, multi sdnetate, audindil ca al venial sanetost m'am bucuratd, to poftescd sa -ml trimitl 70 de pungi de banl, ca 'ml trebuescd; si pentru Muscall si -ml scril clad sums de ostasi sunt, si fil sdnetosil. Voila cetindil scrisorea ail aretat'o lul comandirdgenerard, si i s'ad facutil respunsuld dupa invetiatura comandirulul inteacestd chipit: Multi sanetate inchint slasimel tale pre- indltiate pasid Pasvandoglule, ald mat iubitu prietine, am vediutil cele ce -ml seri', si ca, teal bucuratil ca me aflu sdnetosil, si eft asemenea m'am bucuratil ca esci si mdriea ta, sanetosd, er ca me poftesci sa-tI trimitil ban!, va fi ceva ingaduintid pans void aduna si ea; er pentru cats oste muscAlesca este, ye! vecle-o candy va veni acfea in partea loculul, si sa fil marfea ta sanetosd. Pasvandu cetindii cartea, s'ad si au poruncitil sa, se adune ostea Jul depe afard in cetate si varosiu, sa fie gata de resboid asupra Muscalilord, si au inceputd a stringe zaherea din flea, grau, ordid, mein, Bare, until, set CAM ad pututd rdpi dintr'aceste cinci judegie , bagandii in cetate de ad umplutil culele. Si ma; trecendil ceva vreme vreo clout luni, ad scrisd Ipsilantd-vodd la Pasvandu inteacestil chipd: Dela beiuld Valachiei si ald Moldaviei multi sdnetate 'add tale, slavite pasid ald Diiulul, Pasvandoglu, vechiului mien prietind ; poftescil pe mdrfea ta sa-mi trimitl o suti, pungl de banl care tf iau datti mdrfel tale boeril tierii, banl domnesci, ca-mi trebuescd, si sd flu marfea ta sdnetosd. Si cartea an trimis'o pe und deli-ciausia Rumand indrisnetiii, dAndui din vistierfe tl: 50 ; ciausiuld sosindd la Calafatd, au aretatii capitanulul de margine treba, si ail trecutii Dundrea, si mergendii cu cdpitanu la capicheheiaoa caimamacamultd ce s'ad aflatil la Mid, ad data capicheheiaoa scrisorea la molaoa ce era, credinciosuld Pasvandulul, ca unit pop'a. turcescd. Molaoa aretandil Pasvandulul, au poruncitd si o citescd, si cetindu-o ad scarsnitil cu dintil, dad au auditt, si indatd ail poruncitd sa tae pe capicheheiaoa si pe cdpitand. Dec! capicheheiaoa ad scdpatii cu capu a mans, en pe ehpitand l'ad taiatu, dr ciausiulul nu iad facutti nimicu, ci ad poruncitil la agale si -ld intrebe de Muscali, catl sunt si ce gandil au, si cite tuuuri ad, si intrebanduld agalele, ciausiuld au spusii cumii ad sciutd, si pe cumil '111 von fi invotiatd la domnfe. Si slobodinduld, i s'ail data respunsuld sa nu mal vie cu acestd felid de scrisore ci-I va tdia capuld. Ciausiuld intorcendd la Bucuresci au spusd lui voda ce at vediutii si ce ad auditii. Si mal trecenda nu multi vreme Pasvandu s'aa bolndvitii de multi mdchnire pentru venirea Muscalilord, so- cotinduse ca nu va pute sa o scotid la tale treba ca cu domnil tierii, nicl va pute inverti lucruld ca cu cdpitand-pasia. Si din pantecelui celd de aspida, iau esitii in pieptu ca o bested cu veninu, catti o nuts, si chiemandd pe doftoruld Jul, iail poruncitd sa o taie, si si pue plasturl sa -It vindece. Doftoruld ad tdiat'o puindul plasturd, dar inzedard cd, i s'ad veninatd trupuld, nefolosindul plasturile, si slAbindil. ad crepatil ca und. cline spurcatil, scdpanda tiera si domnil de acestd belaurd mare. Asia scie Dumnedied birui pre cel puternici, ca pe acestd belaurd nu Pad pututd bind ostile turqscl imperitescl, Or o bubd rad biruitii. Si dad, ail peritii pomenirea Pasvandulul cu sunetii, molaoa lad luatit muierea, si s'aft facutu eta pasid in loculd Pasvandulul, cu fermand imperatescil, si ad fostil omil mai domold si mal bund cu boeril Craiovei; dar totu Turcil vrajmasid crestinilord. Sa venimil la cuventuld ce ne sty a istorisi. CHRONOGRAPU DE DIONISIE ECLISIARCULU 211 Comandira-generala Mitristona au scrisu feltmasiarulul Prozorovski de randula Turcilora. Feltmasiaru as insciintiata imperatulul Alexandru, cumd Turcii stringii si se gitesca cu grele osti, si cauta si fad ostilora imperAteseI nazadt adecA indereta. Imperatula au poruneitil sti. tfe Dunirea hotara, si pre cAta s'ad cuprinsil sA se stApanescA de principula 1psi va mat trimite osti spre intArire si spre impotrivire. Era asupra Francezilora, fiindii-ca era trehuintil a trimite imperatula Alexandru osti, au poruncita sA se adune in Lechfea unde ma! era ost ®a muscAlesd. Dar se cade a fi cu cuviintiA de a face istorie si pentru Bonaparte. Bonaparte, spuna uniI d au fosta fecioril de nema greco-romeos, si in copilArfea In! au trecutii in legea papistAsiescA, si fAcendtzse ostasia all ajunsa ofigieril la imperAtiea Nemtilora, si apoi cApitana mare, si fiindu istetia s'ad purtata bine in ostire, decl cdutandu a i se da mai mare ofichie, inteaceeasi datA nu i s'aq data. Ela scarbinduse s'ail dust! la Frangezl, si priimindulit Francezil, si preste pucinA vreme all ajunsu din treptA in treptA prin istetimea lui de Tau fAcutti oberstera, aded email e la Muscall polcovnica mare. Dec! intr'acea vreme era mare turburare la Francia, ca-c1 craiula franciuzesca vrea sa-si oranduiescA crafea a ave din tote tierile ostI regulate ca la imperatiea Nemtiloru, dar boeril cel marl care avea sate multe iobagi, aded rumani, nu ingAduia, si uninduse tot! boeril Franciel au insocitu si pe ministril critiescl, si facendii sfaturl si divanurl in multe randurl, mal la urmA At gAsita cu tale sA taie capita crainlui lore, ca alii unuia ce as cautatti sA striee obiceiurile si stapanirile Franciel, si cu divans rail data mortis, si pe feciorii lul, ind si pe et-Mesa lul, fiinda fata imperAtesil Nemtilort Maria-Teresia, sore cu Iosifu imperatulu si cu Leopoltus, si atuncl scApanda una pruncsiorti alii craiulul, pitulanduhl, Pat dust la imperAtesa Ecaterina a Rosiel sa crescA acolo. Ministrii si boeril tieril, dupi ce au Matti pe craiula lore, cu sfatii de obsce, siaa alesfi lora sa fie 12 judecAtorl divanistl, sA judece si sA ocarmuiescA tots Francia, er mai multi crag' sa nu fie, si sail si asiediatii. Dec! intr'acesta chipu stApaninduse Francia, dar nu multi vreme ci do! trel an!, apoi Watt scociorltil alts turburare intre boerime si intre ace! 12 judecAtorl divanisti si ministri, cumci sA nu ma! fie rumanie, supusi ca nisce rob! unit la altil, fiinda unit nema, ci sA, fie slobodi, numinduse unula cu altulu frati, si SA se unescA asupra vrAjmasilora tot! la unit euventa. Acesta spuna unil ca au isvodit'o Bonaparte, si sfAtuinduse si cu unii si cu altii, in- tArindil sA se fad treba in faptA, si fiinda-ca acesta data era plAcuta la tail norodula ce era run:ILA ca sA fie slobodI, °data tote multImea norodulul s'ad sculatti si s'au adunatt la palaturile de judecatorfe, cu unt glasa toll at! cerutit slobozenie de rumanie, sea va porni zurba asupra boeriloru. Apoi n'ati avuta cuma sA fad boeril ai ave implant ma! multi, ci s'ail Acuff' deslegare si slobozenie rumanfei Franciel, (ca si odiniorl rumAniel Tierii-RumaneseY), dandule decreturl tipArite dela judedtorfe. Pentru care lucru ca Watt isprAvitil asia, au ajunsa Bonaparte mare, iubindula tot! boeril Franciel, si marl si midi, ma! vertosa norodula pentru buna a lui intielepciune si binele ce au racutii la totI de obsce. Dec! socotinduse ocarmuitorii ministril Franqiel pentru sta'panirea lore ce o are inAmerica, cuma ar fi cu putintia a face sA deschidia, drumil mat dreptii, sA le fie cu inlesnirea merge acolo, fiindii-ca merges forte cu °colt, si cu zabava, si la sfatula lord era chemata si Bonaparte, fiinda oberstera mare alt ostiril. Bonaparte au dish: Dan mie dicce mil de ostasi, este alesa, cu tunurl si en tote cele ce trebuesca ordiel, si haznale de left, si eu void deschide druma prin partite tierilora turcescl, arethdule pe unde sA intre, si pe unde sa deschidiA drum! la America. Francezilora lean plAcuta sfatula lul Bonaparte, si indati l'aa &cat voevoda ostilora, si au randuitil pe sema lul diece mil de °stag en tote cele ce trebuescti, si fart zabava au %cuff' gatirea, si luandusi dioa bunt dela cel mat mar!, all plecatti cu ostile, si cu tumpAtare au intratii fait de veste in Misiru, pomeninduse Turcii cu el in spinare. Dec! Turcii au strinst ostl sa le stea inpotrivii sA-I scOtiA din Misirt, si facenda resboia cu el, nimica folositti, crt s'ad biruitti Turcii, si at fosta luata Bonaparte Misiru intru stApanire. Apoi s'ad intinst Francezil in partite Palastinel, aded lerusalimulul, Imperatulul turcescu 212 TESAITRII DE MONITMENTE JSTORICE alt ciarigradulul insciintianduse ca au intratti Frangezil in Palastina, si ostile lui, fiindti-ca se adunase la Diiu asupra Pasvandului, n'ati avutti ce face, ci au cerutti ajutorit la imperatulti Pavelti alt Rosie sit -1 dea osti asupra Francezilorti, ca-ci Frangezil va sit cuprindia tota..Turchia. Imperatulti Pavel(' socotindti ca nu cumti-va Frangezil calcandii pe Turd se va intinde si asupra tierilorti muscalesci, all trimisti unit corposti de osti, 40,000, cu generarii lora si cu tunuri si gephanale cu barutit, ghiulele, si alte tote cute trebuesce ostilorti, si dandit resboiti iute asupra Frangezilorti, iafi biruitu si iait scosit de pin cetatile ce le luase dela Turd, asemene si din Misirit i-au scosti, gonindul pang, la Italia. Si de nu art ft statutti in potriva Muscalii Frangezilorti, Bonaparte ar fi ispravitt ceea ce iau fostti gandulti, si multi Frangezi at peritti in resboiti. Bonaparte s'ati intorsit la Frangia, spuindit ministrilorti ca elti s'ati purtatti cu biruintia asupra Turcilort, si de nu iarti fi statutil inpotriva Muscalii ,cu ostile lore, despre partea Turcilorti, nu numal drumit la America ar fi deschisti, ci ar ii cuprinsti multe tiers si cetati turcesci. Deci Leopoldit imperatulti nemtiescii, vrendii sit resplatesca Frangiuzilorti pentru taiarea cumnatului sell ce at fostil craiu Frangiei, si pentru taiarea sororil sale ce at fostil craiesa craiului si a Holt lui, data au facutit pace cu Turcii, au pornitil tote ostile asupra Frangiuzilord, avendit pricing, ea el si pentru Italia, partea ce o are Nemtii acolo , si lovinduse eu resboiti asuprale nimicti n'aii pututiz folosi, numal ce all prapaditti multime de osti, sirugandit pe imperatulti Pavelti alit Rosiei sit -1 dea ajutorit, leati datit40,000, cu tots randuiela ostirii, cu comandiru Sovaro, si facendit batalie cu densii, iau inceputti a birth si al goni din Italia, perinclit multi Frangezi, si mai la urma imperatulit Pavelit at statutti de leati facutil pace, ma luandii Frangiozil ore -care parte din Italia, partea Nemtilord. Si fiindtt Bonaparte cap(' ostilorti, i s'ati maritit numele ca este biruitoriii la resboiti, si cu minte inalta se porta. Apoi mai trecendti ceva vreme la mijlocti, Bonaparte er s'ati mestesiugitti ca unit maestri', de all intratti cumu amil dice pe suptii pielea tuturorti ministrilorti si a tuturorti boerilorti marl al Frangiei, sfatuinduse canal. cu unit audit cu altii, ca este bine sit -si pue imperatti, si imperatulit ca unit capit mai mare,. cu trupurile Frangiel, adeca cu ministrii tiindu sfatti, va ocarmul imperatiea bine, si va sta cu putere mare asupra vrajmasilorit Si curnca se cuvine a ave Frangia titulit de a se numi imperatie, ca este cell mai mare trupti alit partil Evropil. Deci ministrii si boeril eel marl sfatuinduse, si fiindil amagiti de cuvintele lul Bonaparte, all alesit pe Bonaparte a le fi imperatii, dicendit ca este cu minte inalta, si scie ocarmul ostile la resbeie asupra vrajmasilorti si face biruintia. Si asia cu sfatti de obsce at redicatit Frangezil pe Bonaparte a le fi imperatti, fart scirea imperatilorit Evropii. Bonaparte dad. l'ati redicatit Frangezii imperatii, all poftitit pe Frangiscus imperatulu Nem- tacit sit iscalesca si elti la diploma imperatesca, dandu-1 titulusiti de imperatti alt Frangiei. Frangiscus n'att priiimitit, dicendti cumca Frangia nu este imperatie, ci este craie, si ell nu s'ati incorunatit cu scirea cestoralalti imperati al Evropei. Asemenea at poftitti si pe imperatulti Rosiel Alexandru sit -i dea titulusiti de imperatti, si n'atl priimitit nici Alexandru imperattl, fart numai l'at numitit capti alit Frangezilorti. Asemenea n'au priimitu nici Prusula. adeca craiulti Brandiburult, nici craiulit Sfetil, nici craiulit Hispanii, nici craiulit Portugalii, nici craiulti Italii, nici Papa all Romil, nici Raguzu, nici Englezulit. Dec! dupe ce at muritti Leopoldil imperatulti Nemtiloru, puinduse imperatit Frangiscus, nepotti lul Leopoldiz, s'ati redicatit si elti cu resboiti asupra Frangezilorti, ca sit -si scotia Italia ce iau luat'o Bonaparte fart dreg Late, si pornindti putere de osti, dar ce folosti, ca generalii Nemtilorti sunt forte mitarnici, si generaril Frangeziloril dati si mituescii cu bani, ca sit li se deschidia drumti de resboiit. Insa Frangiscus imperatit all rauduitil generaril cu ostile si cu tunurl, pela tote locurile unde era trebuintiit a se lovi cu vrajmasil lui. Dar Bonaparte ce au facutit? fiindti-ca in vreme ce Wait priimitti imperatii Evropil a iscitl spre a se numi si elti imperatti, indata at datii porunca cu iutime , da a se aduna osti multe, si gittinduse cu mare unire a generarilorii si a tote ostile de resboiti, nesuferindu a remane rusinatt, de a nu -lit numi imperatit, ca sa.si isbandesca, laudanduse ca de n'ait CHRONOGRAFIJ DE DIONISIE ECLISIARCULIT 213 vrutti imp6ratil Evropil a -lit numl imp6ratft de voia lore, voril priimi si fare de vote side vortt numI imparatti. Si pornindti cu Nemtil resboiti. despre o parte da lovire cu ostile sale asupra ostilort nemtiesci, si mituindii generalii nemtiesci, dela unit randft de vreme all inceputil a se calcsa Nemtii, er despre alts parte aft pornitit o semi de osti cu generali is- teti si cu tunuri multe, si leati poruncitti sa intre prin partile si hotarele Prusulul, si sa merge dreptil la Viena, si de vord sta niscai osti de ale Prusului cu inpotrivire, vitejesce sa dea rasboil sa-si deschidift drum% ca despre acele parti nu era osti nemtiesci. Asia- dar generaril lui Bonaparte (avendil feltmasiart pe Vandon, mare vitezu si istetiti la ostire), all intratil in partile stapaniril Prusului, aded a Brandiburului, si macarca era osti pruBeset la acele hotare spre paza de catre Frangiozi, dar ostile franciuzesci cu iutime mare lead calcatti, si deschidiendusi drumil, fare veste au sositti la Viena si au incungiuratft cetatea en osti de tote partile, si pomeninduse Frangiscus inchisft in cetate, se mire ce sa, face, osti in cetate nu avea de ajunsu ca sa stea de resboitt sa gonesca pe vrajmasl, fiindil-ca era ostile adunate spre *tile Italiet. Ce sa face dar? vediendii nevoia, au esitil din cetate pe septa cumpattl cumti all pututti, si all apucatit san6tosa de all rasmato la cetatea Buda uncle au fostit scaunuhl crafei ungurescl, unde sunt palaturile let Mateiasift craiulii Unguriloni, forte frumose si minunate zidiri pe laugh', apa Dunarii in lungii, inalte cu ferestri trey randuri in susti, spre Dunare, pre care palaturi learn vediuttl cu ochii mei, acolo salasluinduse Frangiscus. Er cetatienii din Viena, data au esitti imp6ratultl, au deschist portile, si au intratit ostile frangiuzesci cu pace, de n'aft pradatit pe niminea in cetate, numal cele inaperAtesci au jafaitu, si haznele imp6ratesci, aura, argintil, si alte acareturi, cumil si marfurile din fabricile imperatescr leati luatti ce au gasitti (spunti unit ca Franciscus all esita din cetate ca sa nu se strice cetatea de Franciozi, ci sa o lase deschisa) ; se 'Ate si acesta a crede, ca vine cuventulti cu asemenare, dar si intealtu chipti vine cuventulti a dice, ca sa nu incapa robil in mina Francezilorti, si apol sa-I iea imperatfea. Deci Franciscus ga'sinduse la Buda, ostile frangiuzesci s'ail luatti dupa, elti, dar Franciscus all adunatil osti din Ungaria, calarime, si arida resboitt vitejesce Ungurii, fiindii voinici la rosboit, si lovinduse cu Franciuzii iat infrantii de n'ati pututti lea Frangiozil cetatea Buda, si s'ati intorsil Frangiozil la Viena. Franciscus vedienduse strimtoratd si gonitil din scaunult1 imperatescii, au cadiutti cu rugaciune catre imperatulti Alexandru alti Rosiei sa-I dea ajutorti asupra vrajmasilort. de Franciozi, ca jail luatti scaunulti. imperatesca. Alexandrulti bunulti si crestinulti imperatil au priunitu rugaciunea let Franciscus, si avendti osti in Lechfea unde se afla si marfea sa insusi, au poruncitii generarilorit sa, se redice cu 70,000, asupra Francezilorti dela Viena. Dar Francezil s'ati mai inputernicitti, mai sosindti ostile lore la Viena ind ca la 30,000, cu. totulti 80,000. Alexandru imp6ratti au scrisu lei Fraciscus la Buda, ca cererea lul de ajutorti asupra vrajmasilort. all priimitA pentru fratiesca dragoste, si sa nu se tem& nici sa slabesca, ci sa se gAt6sca si elti cu ostile sale, si impreuna cu ostile imperatfel sale, cu ajutoriulti lul Dumnedieti, va birul pe vrajmasl, si-I va scote din Viena. Generarii muscalesci au pleeatti cu ostile la Viena, si sosindtt, ail facutti batalfe mare cu Franciozil, insa s'ail batutu in parte, n'ati fostit biruintia cea de pe urma, nits a Muscalilorknici a Frangezilorti, ci dupe spunerea gazeturilortl, au peritft Franciozi ca la 40,000, si Muscali cu Nemti ca la 30,000, si ar fi fostii. biruintia Muscalilorti cu a Nemtilorti, dar smintOla aft fostit ca trel generarl nemtiesci, interesati fiindit de Franciozi n'ati data resboift cu ostile lord canal. aft facutft Muscalif batalia, ci s'aa trash cu ostile intealta, parte. Alexandra imperatti vediendil asia, au poruncitti sa, mai vie osti muscalesci, si impreunanduse cu Frangiscus all vorbitii de imtemplarea resboiului, si dovedinduse ca all veclenitti generaril nemtiesci, spunti ca iau adusti, si aril fi judecatit imperatii de iaft omoritti cu grele munci. Deci mai sosindu osti muscalescl, venit'ati si Costandinti fratele imperatului Alexandru, fiindu voevodu adeca domnu mare peste osti si facenduse batalfe mare si groznica de amendou6 partile, si spunt ca vema ghiulele ca plOia de catre Franciozi, fiindit cu mare istetime la slobodirea tunuriloru si a puscilorti, Or' Costandinit fiindti in batalie, spunu unit ca incalecase pe tunurl, si racnta ca unit let asupra tunarilorti, sa slobodia tunurile cu iutime, si did unit ca. au Waft (Al. TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE 214 maim lul pe dot tunarY, si de multa iutlmea foculuI spunil ca s'ati fostit topindu si tunurile. Si asia tindu resboiulil cwmplitit de amendOue partile, vediendu generaril vitejfea si indresnela tut Costandinit, ca sa nu piee de ghiulele tunurilort dela vrajmas1, Pail rugatU ca s4 esa din batalfe ca -si va pierde vietia, ea-el ea cadea ostasil de amendoue partile ca snopil, si nevrendiz Costandinu, Pau luatil generaril de subtiori, si Pall dust la cortuhl lui si cam Bra voe. Er ostile n'att incetatil si despre o parte si despre alta a da resboiit cumplitti, si au tinuta 37 de cesurl, si mal la urma sosindil o aripit de oste muscalesca de cazaci, si isbindui din Urea' cu dragonl cu husari, all fostii biruintia Muscaliloru, dar au penal Muscali cu Nemtl 25 de mie, si Frangioz1 40 mie. Imperatulti Franciscus all inceputil a 814b1 cu firea si a se spairnenta, Muscalil au mai facutit si a treia batalfe cu Franciozil, si era sa dea dosulit Franciozil, dar ostile nemtiescl n'ait data resboiti la a treia batalfe, ci all fostil resboiulA in parte, fiindti-c5, Franciscus all alergatil la Bonaparte la Viena, si au cadiutti la pace cu elu, inchinandu-i-se si plecandu-i-se, si iau datti siese tiers, adeca domnfl sett principatur1, cumit este principatulti si acesteI tiers Valachia, ins& tiers bogate, care leati fosta cuprinsu Franciozil cu luarea Vine, datuiat si teat Italia cu cetatea Mantova, partea ce all fostu a Nemtilorti, si iau datil si multe milione de galbinI cheltuela resmiritil. Muscalil seversindit si a treia batalfe in parte cu Franciozil, si vediendii imperatulii Alexandru ca Frangiscus s'ati plecatu lui Bonaparte si all facutit pace cu elti cu mare seadere si paguba imperatfel lus, si fara scirea marries sale, siait redicatil mana de pe Nemtl, si all poruncitit de s'ati intorst tote ostile muscalesci la Lechfea. Er' Bonaparte at poruncitit de s'ait adunatil tote ostile lul in Prusia, ca all datil resboiit de all supusu pe Braudeburulil de iati luatil si scaunulit crates, si in Lechfea partea ce all avut'o Prusu, asiediandii ostile acolo in Lechfea Prusului. Er' cetatea Viena o-ail lasatu drag s& fie a Nemtilonl, si all data Franciscus contractit adeca zapisti de stapanirea a siese principatur1 si de Italia, si cumca nu se va mat scull cu resboitt asupra Franciei, puindil si tiera Hungaria chiezesie si zalog-ii. Imperatulti Alexandru all porunciai tuturoril domnilorti tieriloril sa dea omen! de este, si spunn null ca all adunatit unit milionti, si aceste osti le all facutti trel trupurl marl, adeca trel part!, si o parte, cu Nita randuiela ostiril au randuitti asupra Persilort, avendil resboia si cu imperatulil persescil, alta parte asupra imperatfei ciarigradulul, avenditresboit cu TurciI, si acesta parte s'ai1 impartial pe mare cu corabiile, si all maI venial si aid in Valachia si in Moldavia si in Basarabia, la Hotintl, la Benderil, la Chilia, la Ismailit, la Silistra, la Braila i proci, a treia parte all oranduit'o asupra Frangezilorti, si s'ail maI immultitit in Lechfea, fiindil-ca all remasit galceva Nemtilora in spinarea Muscalilonl, si cauta sa se alega la unit feliii, spunea, unit ipochim curl omit de asia, de crediutti, ca si Bonaparte all gatitu este, siepte-dieci de mie. Dect &incluse si o .parte si alta, au inceputit resboiti groznicit si infricosiatit forte, care nu s'ail mat pomenitii, si lovinduse batalionurile adeca ordiea Francezilort cu ordiea Muscalilorti, era groznica, vederea. Dar tine pate spune trasnetulti tunurilorit si alit pusciloni si sgomotulit calarimei tiindil resboiulti cute 24 cesurl, alte ors dime trel dile, de lesIna Francezil si de Mule, er Mus- calil ma! vortosl fiindit, suferia fomea mai multu. Deci biruintia era inverstata, une off bimilt MuscaliI, alte or! Francezil, si la tote batalfile au fostit cadiendii morti cite deue-diecl de mss sett trel-died dintr'o parte, asemenea si dinteaceealalta parte, si osti nu inceta a veni in local celoril morti, si dela Muscall, si dela Franciod, ca sa nu slabesca ordiile si a unuia si a altuia, si unii spunea cumca Francezil all fostil apncatil pe de altii parte sa mergit la Petreburgil, er altil [lima ca nits o palmit de locti n'aii pututu calca Franciozil din Lechfea Prusului in hotarele Muscalilorti. Costandind vo- m° pace. Cu tote acestea, fiindit Costandint fratele imperatului Alexandru, cu ostile la a- Lesteresbeie, si vediendit ca la tote batalfile pieru multime de ostasl, si se face atata mare si multa versare de sange, si se cheltuiesce imperatiea din pricina Nemtilorti, s'at intimpinata cu Bonaparte, si o, all disu, indestulti este atata periciune de omen! nevinovati si atata vergare de sange, poftimil sa mergemu la frate-mien imperatult la Petruburgii, sa facema pace. Si CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 215 luanda pe Bonaparte all mersu amendol Ia Petruburgii, si facenduse contenire de arme, ostile Watt odichnitti in pace, de amendoue partile, mergenda unit la altil, bucuranduse de pace. Acolo s'atl priimitti Bonaparte cu cinste mare si cu geremonil imperatesci, si heretisinduse imperatii dupti obiceiulti imperatesci' si ospetanduse cite -va dile, apol all facutti pace intre el, fiindti Costandinti mijlocitorii path, si dandii mina unulit cu altula at strigatti pace vecinica sa fie intre el, si all incorunatil pe Bonaparte sa fie imperatti Frangiei, incheindil pacea in scristi, si cele ce au Matt dela Nemtl all remasil bune Mate, er Prusulul Tai' lasatu unti pringipatti in care sa se numesca tutu craiti, cu ostile sale oresce, insa supusti Frangiei si dajnicti sums de aura. Bonaparte s'ati intorsa la Frangia cu mare bucurie, pentruca s'ati inco.runatfi imperatii, de imperatuln eel!'" ce n'ati voitti sa fie impel-a* Frangiozilorti tuturorti le all parutil bine, si tninistrii cu tots boerimea raft slavitu cu marl laude, pentru isbandirea ce au facutti. Dar mal ascepta, o Bonaparte, sa-ti vedi si to sfersftulu, ca Dumnediea celora mandri si inalti cu mintea le sta impotriva, ca prin cell" ce teat' inaltiatu, printr'acela va sa to surpe din scaunultt tell, precuma scrie: Pogorl-vei pre cei puternicl de pre scaune, i proci. Craiula Engliteril, fiinchl-ca era una cu Muscalil asupra Francezilorti forte s'aii maniatti pe imperatultz Alexandru, ca-ci au facutti pace cu Frangiozif cei ce sunt vrajmasi Engliterii. Asemenea si ministrilord Rosiel nu leati fostii cu vointia a face imperatulti pace cu Frangiozil (precumu spunti unil), gasindii cu cale ca mai bine ar fi fosta sä. faca pace cu Turcii, si sa dea resboia cu Frangezil caril sunt vrajmasl imperatiei Rosiei. Dar acesta fa' cuttt iconomfe pan la o vreme. Deci trecendti una anti la mijlocti, Bonaparte all asupritti pe craiulti Ispaniei a respunde mai multi' decatti ce avea legatura cu Frangia din vechime. Spanioru nesupuinduse s'au scocioritu neunire si galceva, intre densil, si s'au redicata cu resboiti unula asupra altuia. Deci Spanioru avencla ajutorti pre craiula Portucalii, s'ati inpotriyitti tare Frangezilorti, si era biruitorti Spanioru. Frangiscus imperatulti Nemtilorti data au vadiutu ca este biruitoriti Spanioru, s'ati unita cu densulti, si insoginduse la inpotrivirea lui Bonaparte, s'all scuvolt birul sa-si scotia tierile ce latti si ehf' cu resboiti asupra lui Bonaparte, ca dora i leaf' luattl. Bonaparte, precumtl spuna unii, au redicatil 300,000 de oste, si dandti resboili cu Spanioru si cu Nemtil, au biruitti puterea lord. Deci Spanioru cadiendil la pace cu supunere la Bonaparte, si all incheiattt pacea cu scaderea Ispaniei. Deci Bonaparte all poruncitti 1111 Vandon feltmasiarti, sa oranduiesca ostile asupra Nemtilorti, si sa merga oresi-caril generall alesi sa incungiure cetatea Viena si sa o iea cu resboiti, si tota avutfea lacuitorilorti cetatienl sa fie de prada ostasilorti, numai vistierfea imperatesci, adeca aurula argintulti si charthfele adeca bancele, si marfurile din fabricile imperatesci sa fie pe sema imperatfei sale. Generalif eel orandulti de Vandon feltmasiarulti porninclii ostile all plecatti asupra Vie- nil dupa porunca cu mare indrasnire, si macarca era ostile nemtiescl in potriva, dar siati &schist. drumil de resboitl inteensii, si trecendti cu vitejfe au trasti dreptii Ia Viena, (splint' uniI ca si atunci iiindii generalil nemtiescl mituitl, nu leaf' statutti. in potriva, ci leaf' facuta cale), si sosindti la Viena fara veste au incungiurata cetatea Cu osti si cu tunurl. Er Frangiscus imperatil pomeniduse cu el in spinare, se mina ce sa faca. Frangiozii Wall mal asceptata 'Arnica alta, ci au inceputti a bate cetatea de tote pantile. Nemtil inca all inceputti si ei a se apera din cetate. dandti cu tunurile, standti Frangiscus barbatesce asupra vrajmasilorti, dar n'au pututti sa se isbavesca de ei, ca tindu resboiu 20 dile, mai la urma all biruitti FranCeZil,. ca sfaramandii zidurile cetatii si intranda in cetate cu resboiti au pradatti pe totl cetatianiI, umplenduse de bogatfe, si cele imperatesci lean luatu pe sema lui Bonaparte, si mai sosindti osti frangiozescl au umplutti cetatea si all luat'o supta zaptulti lora, si pe Francisens luandulti ca pre unu robtl, l'au pusti la paza mare. Deci tine 'Ate spune catti aura, argintit si bance din vistierfile Vienii au gasitti si all luata tote. Bonaparte sosindil si elf' la Viena, all poruncita de all facuta din aurula vistierfeloril Vienil, galbini pe numele si chipulti lui, si s'ati si facutti; precumil se vedti galbinii pe turaoa Frangiel. Frangiscus vediendii ca all cadiutti in robfe, ati cadiutti la piciorele lui Bonaparte sa-la 216 TESADRU DE MONIJMENTE ISTORICE erte, si s faca pace, si sa -1 dea sc,aunulti imperatescit Viena, sa, fie si elti imperatt, er Bonaparte sA stApinescA tierile ce i lean (lath, si sA-I dea si haraciti pe totu anulti, eke o sumA de cantare de au/ft si argintil. Bonaparte at cerutt zapisu sa -i dea si Ungaria bah, dad se va mai redid, cu resboiti, si sit nu alba voie nimicti a face fart scirea lui, si sa fie supust Franciel la cote i se va porunci, si (lanai contractti Frangiscus cu legaturh la tete cererile lui Bonaparte, puindti si acesta, ca Viena sA fie ca orasiu, sa sfarame zidurile din pregiurti sa nu se mai numesci cetate. Bonaparte s'aft intorsu la scaunit in Parisi]. cu mare bucurie ca unit biruitork si s'ag redicatti ostile franciuzesci dela Viena, in Italia o seraa, si la Prusia in Lechiea Prusului, si prin tierile care. leaf' luatil dela Nemti. SA venimil dar la istoria ce ne este inainte. Generarii muschlesci dupa porunch pazia, tiera despre Turd, si all facutu gatire sa merga la Giurgiovti st iea cetatea, fiindti Giurgiovu din eke de DunAre, si mergendu all calcatil numal varosiu, si s'aft trasil inapoi, ca, nu era de ajunsti osti muscalesci BA pita lug cetatea, ca nici din eke de Olth nu cuprinsese Muscalii aceste 5 judecie cu Craiova. Turcil vediendil ca nu sunt Muscali multi, se slobodia din cote de DunAre ate 2 3 sute, si WA, strajile Muscalilortl, si prada satele ce puteh op* bucate si vite, si pang a se stringe Muscalii sA le stea in potriva, el trecea Dunarea inapoi, si strica ref' pe Muscall, ca I aducea totti cu carale raniti la Bucuresci. Er din eke de Oltil nefiindti Muscali nici de cumu, au venita Turd dela Dull, dela Oreoava, dela Necopoia, si dela Ostrovil, si dela Cladova, si au cuprinsu aceste cinci judecie, puiudu ei ispravnici si zapcii, si s'at facutA el mumbasiri, si all apucatil pe latuitorii sateloru de zaherea, si au strinsil chat au vrutil, de tote, pus'ati si analogie de bani,. de casa, s6tt de unit lude, cite 40 de lei, si pe tine prindea '111 prada, apucat'ati si thanAstirile, si cu siluicie leaf' prAdatti, decl s'ati sparticath aceste 5 judecie, care incotro putek scapa din maim, Turciloril si a slugitorilorti, dar boeril, igumenii, negustoril, au fugitil in tiera ungurescA, si s'aii fostil insocitil si panduril ce au fostil al curtil domnescI de prada cu Turd' ostroveni, si acestia mai ref' prada, telharesce si °morn, Omenil in partea muntelui, asia Turcil stapania din eke de Oltt, si prada o trit mita peste Dunare in cetatile lore. Dar mai sosindti osti muscAlesci la Bucuresci, domnulti Ipsilantil vediendu el Turcil au cuprinsti tiera de suse. si au prb.dat'o, s'ail sfatuitu cu generaru -comandiril Mitristont, si au orA,nduitti comandiril pe Isaia generaru cu corposult1 lui, si cu tunuri, si chti-va husari, si cazaci, si dragoni pedestri de Moldova, si cazaci rumA,n1 de al lui Ipsilantti, si alto cete si capitAnil de Serb', de Arnauti, cumu am aretatti inapoi, adunandnse .de o cam data vreo 6000 cu toti, si trecendil Isaia cu &tea Oltu, Turcil dad all luatit veste de venirea Muscalilorti s'an trasu inapoi si au trecutil Dunarea, er data au sosith Isaia s'ati asiediatti in orasiu Craiova, si au oranduittl ostile pe marginea Dunarii sa pazescA, tiera de Turd. Isaia generaru all fosta orail bunti si intielepth, crestinti cu adeveratil, si intieleptti, cu sciintia bung a chibzul ostile la resboill cu Turcil, si pazia bine tiera, si face& dreptate celora ce se geluia de superarea ostasilorti, era, si milostivti de faces milt, si toti era multiamitl cu maria sa. Deci uninduse si cu Serbil lui Cara-Georgie all trecutti Dunarea de s'au lovitu cu Turcil, si multe biruintie si isbande au facuta asupra Turcilorti, precum am mai aretattl inainte. Er in Bucuresci domnulil Ipsilantu sth de generari sa batA cetatea Giurgiovu sä o iea sa ramble Dunarea hotarti. Deci Mitristonti comandirulu all randuitti o sema de oste cu unq generaru sa mergA sit bath cetatea, si mergendil all data resboiti, dar cumu s'ati intemplata n'aft folositu nimictl, ca au peritti multi Muscall, si aceIti generalil all cAdiutti impuscatil de Turd, si all remast Muscalil fora ispravii. Si spun(' unil ca pricina ail fostA dela comandiru ca au trimisti 6stea fart tumul, altii erA,s1 intealtti chipti (Ikea. Mitristoml cu Miloradovici generaru au poftitt dela principulti Ipsilantu prin vel-vistiertt, sa-si arate maria sa celibilicu, de a-I multiami cu 70 sea 80 de pungl de bani pentru oste- nela lore, precumti iail multiamitu si boeril Moldaviei. Velu-vistierti au spustl lui vodA, 6r inAria sa n'aft voitii sa dea nimicti. Vel-vistierti ar fi &sit, bine ar fi maria to sa -I multia- CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 217 mime cu ce vei socoti. Voda au respunsti : cauta-ti treba. Si intrebanduse vel-vistierti de catre comandiru, ati dist' ca nu iati datti voda respunsil. comandiru all cunoscutti ca voda nu voiesce a-I multiami cu ceea ce au cerutti, si au intratil uriciune si pisma tlbs: tre el. Insa au tacutti generaril a mai dice ceva de bani, asemenea si voda siaul tutPvodi. facutu uitare. Deci despre primavara, all mai grititd voda comandirului Mitristond st randuiesca osti spre luarea cetatii Giurgiovului. Mitristoml iad respunsti, ca niaria sa nu este poruncitoril generarilord si ostirei, ci este imperatulfi, si nu vorti sa -lit scie intre ostirea loril mai mare, ci ca unit principit alit tieril, sa-si caute trebile tieril, si sa le dea ce i s'ad poruncitu dela imperatuld. Voda s'ail scarbitil si all scrisu la Petruburgit imperatului mica generarii stall numai de baluri si de tractatil, si all lasatit pe Turd de treed Dunarea si prada raiaoa, si Miloradovici umb la sa se insure cu fete de boeri, si numai de mueri sta. Imperatulti all scrisu comandirului Mitristonti forte cu imputaciune, mustrandul de neharnicia lord, asemenea si lui Miloradovici, sa se parasesca de mueri, si st stea de resbohl. Generaril cetindit cartea imperatului, si vediendit ea le imputeza si-I mustreza ca sunt neharnici, s'ati umplutit de manic, si all scrisu si ei la imperatuld cumca urmeza poruncilorti imperatesci , si Turd nu treed Dunarea, er pentru a bate cetatea Giurgiovulu all mai facutti contenire, ca Turcit siatt pusu some(' sa esa din cetate cu pace, si sa o dea far& resboitt, si este inchisa cu ostile imperatiel sale impregiuril. Er principulti Ipsilantti, ca unit Greeit mandru, se socotesce in mintea lui ,ca alma ar fi ca unit imperatd. Asemenea au scrisu comandiru si feltmasiarului Prozorovski, pentru voda, si pentru randuld ostiril. Scris'au Mitristonil si Turcilorit la Rusciucti si la Giurgiovil si la Braila, cumca va da pe mina lord pe beiulit Ipsilantd, ca pe unit resvratitonl, carele au pricinuittl turburare si resmiritia intre (160 imperatil. Pasii priimindii scrisOrea comandirului, si vediendti ce lead scrisu comandiru, s'ait bucuratii, trirnitiendti poclond lui Mitristont suma de galbini, rugandulti ca sa le mai naravesca si sa-I ingaduie a-si stringe semenaturile si fenurile ce le all ale loll dincoce de Dunare. Si asia au si facutil, ca in primavara, a cincea septemana, din postultt pascilorit, au poruncitu de s'ait trasil tote ostile muscalescI dela Dunare inapol, si all intratit in Bucuresci. Er satelorti au poruncitil sa se redice de pe marginea Dunarit catre munte spre Tergovisce. Ipsilantt dovedindti ca vord generaril sa-la dea pe mina Turcilorti, fOrtei yed!, Barbs red s'ail scarbitit, Si 'timid'. mai asceptandt, ci degrabit s'ati gatita cu tote cala- huminladnattiir baliculu, si s'aft apucatti de sanetosa, ca intr'o nopte all razmato tocmai la apa Buzeului, dupe, cumt spunti ca este in dreptuld Brailei. Mitristonti simtindil de ducerea lui voda, inca all scrisu Turcilord dela Braila, sa-I tie calea sa -lit prindia. Dar Ipsilantd, ca cell cu grigea, n'att zabovitti acolo mai multil decatit o jumetate de cestl, de at mai resutlatU call, si au plecatu, si trecendit apa Buzeului all scapatit din maim Turcilorii, ca Turcil inca, au sositil dupe, plecarea lui voda' la o jumetate de cesit, insa doue cart mocanesci care all fostt mai in urma cu calabaliculit lui voda, leati spriginittt Turcii, si lead luatti cu tote. Principulit Ipsilantit lass principatuld Valachiei, si ajungendtl la Petruburgit, mergendil la imperatultk all spust tote pricinile si urmarile lui Mitristoml si ale lul Miloradovici, si s'ait geluitt cumit au fostit sa -lit dea pe mina Turcilort. Imperatuld Alexandru all scrisu stafeta cu grabnicil curieril lui Mitristonti, sa merge la imperatie sa respundia la cele ce va fi intrebatti. Mitristonil vediendt1 ca pirisie 'I vorti fi faptele la imperatulit, s va cede in urgie im- peratesca, s'ad adapatit cu salepuld mortis si au muritit, fiindit papistasitt dr nu Muscalit. Imperatulit all facutti pe Miloradovici mare comandirti, fiindit omulti lui Costandina fratele imperatului, macarca rau invinovatitu si pe elti, dar elu s'au indreptatt, ca Mitristonti au fosttl comandinl si poruncitord mai mare. Er la scaunulti domniei s'att oranduitd de catre imperatie a fi divanit, si boeril divanisti sa ocarmuiesca trebile tieril, si o vreme s'at tinutt divanult urmandu dupe porunca lui voda, si lua si marfa sa din venitulti tieril. Apol incependu boeril a scrie lui voda, ct nu se ajunge venituld tieril a da lefile la ostile imp6rA28 218 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE tesci si la alte cheltuieli ce se &ea dupa porunca, si nu aft de dude sa dea, si marfei sale bani. Er voda s'ati scarbita forte, si spuna cumca aft mersti la imperatulti Alexandru, si aft inchinata tiera sa fie a imperatlei Rosiet, si sa se iea venitula pe sema imperatiei, si pe maria sa sa-la miluiesca imperatlea cuma va socoti. Imperatula au trimisa pe unit generarti sä fie in loca de domna, vechilti imparatescii, capa mai mare alit divanului, si fart de densuit"' nimica sa nu se fact de boerii divanisti, si elf' sa insciintieze la imparatula lucrurile cele marl ce se cuvine a sci imperatiet Er pricinile ce se voru intempla intre orasianl si intre ostasi sa se judece la judecata ce se numesce politie. Er Jul Ipsilantti iau data 80 de sate de rumani adeca iobagl din satele Iavrel Chievopecerski, fiindti ca acea manastire are multime de sate iobagi, sa fie lui voda venitu dela acele sate, precumti ieati dela ruma.ni si alti domni cant au sate, dupa obiceiulft si oranduiela ce este pe la acele tieri. Si iau data si unit saraia de lacuiutia, spina unit ca tar fi oranduita sa i se dea si cateva mil de ruble in tott 'anula dela vistiena impera.tesca. Si asia Ipsilanta siaa Wata dioa buna dela domnia Tierii-Rumanesci, audit von, si unit feciora alit lul sa slugesca imperatului, pe care raft incinsft cu sabie de lots. Miloradovici remainda comandira, nezaticninduld niminea, s'au insurata si au luatti pe fata banulut Filipescu, ca si mai nainte aft avuta a face cu casa Filipesculul prietesiugti, si se robise cu pofta mueresca, si sta numai de baluri si tractatil Er Turcii s'ait adunatu multime multi, si aft facuta ordie din con de Dunare, aprepe de Bucuresci (Mud cesuri, gatinduse st dea navala in orasiu, si lovinduse cu Muscalii, de-I va birui, sa robesca orasiulit cu mica cu mare, si caselonl sa le dea foal de ,tote partile. Boeril vedienda ca Turcii s'ati strinsu multi, si ail facuta ordie aprope de orasiti, si vedienda ea Muscalii sunt pucinl, si nu voru pute sta in potriva Turcilora, ca ostile era adunate la Lechia asupra Francezilora, ca inca nu facuse pace, aft mersa la Miloradovici si gait ceruta voie sa scotia calabalicurile afara din °mai si harernurile. Miloradovici lead datft voie. Si mai trecenda cite -va dile, aft disti boeril ca voru sit esa si el afara din orasia. Miloradovici ail dist' sa, esa daca l'e frica on care va vre, numal sa remaie cei ce sunt randuiti a a ostilora cele ce le trebuesce, si luanda acesta respunsa boeril, s'ati redicata de au plecatu din orasiti. Era orasianii data aft vecliutil ca fuga boeril si mitropolitu cu episcopil, s'ati spartii tote orasiulii, fugindii tott in tote partile unde leaf' vediutii ochii de frica. Dar boeril, si mitropolitu cu episcopil, 1gumenii, archimandritil, negustoril, si eel cu putere, aft intrata in tiera unguresca de aft urapluta tote orasiele. Si sa fie vadiuta cineva spaima si fuga, ca nu era drumulfi numai plina de cart, ci era cite trei patru sireguri alaturea, er la locuri strimtorate si la podurl da navala care sa apuce inainte, si se incurch, carale, carutiele, butcile, de nu putea sa treca, o, mare era frica, cuma tar fi gonita cineva, insa Turcii sta pe locu. Deci Miloradovici vedienda ca Turcil s'ait si mai apropiata de Bucuresci, temenduse, ca de va intra in ()raga, volt stria orasiulti si va stria, si Ostea si voru pert cu totulti si se va invinovatt de catre imperatula, asia-dar aft lasatti tote chefurile si all poruncitit tuturorti tisturilorit, in grab& sa se gatesca de resboift, si gatinduse ostile cu totti tacamula si cu tunurile, dar nu sciea nimini din orasianii ce mai remasese, unde va sa merga &tea, ca sa nu afle iscodele Turcilord, si inter) di la apusula sorelui aft plecata cu tote ostile din orasiti spre Colintina, si tsinda Muscalii, emenil dices ca fugit de frica Turcilorti, si dad an esita ostile la campti, Miloradovicl an impartita ostile in doue parti, si lead randuita care pe unde sa merga, si cazacit cu ceealalta calarime iau randuita pe de alts parte, si mergendft in noptea aceea cu tacere si cu povatia de iscOde, si in versatil de diori aft lovita ordia Turcilora si aft inceputa a da cu tunurile, si apropiinduse piota danda cu puscile groznicii, si lovindul de doue par ti, cazacil inca iau lovita de alts parte, au turburatti pe Turd, inst Turcii n'ati data dosuit, fiinda multime, ci sta de resboiti si da si ei cu tunurile si cu sisinele, si calarimea se slobodia in pion, de Muscali, dar piota s'aft facuta ca unit zida indreptanda puscile cu panganeturile de se intiepa tail Turcilora, si cu tunurile neincetata da foca lute. Asia-dar tiinda resboiula siese cesuri cumplita, nebiruinduse nici o pane, cadiendu ostasil si dentr'o parte si dintr'alta , si mai in de sera, dat'ati navala dragonii husarii cazacii athauti ce era cu sabiile, in Turd, si resbindul, aft inceputa a dh Turcil dosulti, fuginda spre Dunare, CIIRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 219 si au fostit isbanda Muscalilorti, perindti Turcl, spunt, 6000, si diet ca au fostit ordiea Turcilorti de 20,000, er Muscali spunti ca at fostti de tots 8000, si ati peritti si din Muscali 1500, si la urma Muscalii au cotelitil pe Turcil cei morti, si ati castigatti din destulit pentru rachiitia si vinitia. Si in tomna s'ati adunatti ofasiult, liindit-ca Muscalil au facutti pace cu Francezii, si at venitti este muscalesca din destulti. (si s'att implinitt unit anti.) Feltmasiaru Prozorovski mai in erns at venial dela Iasi in Bucuresci , si siediendit cate-va dile, facut'at o tractatie mare si slavita, si cu 24 de musicanti, si ospetandil cu tot' generaril, intr'alte cuvinte all imputatt generarilort ca nu sunt sarguitori asupra Turcilorti sa, faca biruintia si isbanda, avendt atatia ostasi vitejl, si apoi at plecatit pe marginea Dunaril, sit vadia hotaru Tierii-Rumanesci, si all merst panit la Calafatti in prejma Diiului, si de acolo intorcendit s'ati dust la Iasi in Moldova unde 'I era conacu , si bolnavinduse au muritti, fiindu si betranti. Apo' ati venitti in loculti lui Prozarovski feltmasiarit set vechilti, Pangrationt. Acesta s'ati purtatti cu vitejfe asupra Turcilorti, ca cu venirea lui ati mai venitti si este, Muscali si Cazaci, si indata au incungiuratit cu osti cetatea Braila, si indreptandu tunurile cele ma' marl asupra cetatil at daft in ziduri, si faramandil zidulu pe &Sue locuri, ati intratti cu ostile in cetate, si pe toff Turcii cei ce venise din lituntru de at fostit scost pe Muscali, pecumti am scristi inapoi, jai' pust subt4 sabie, pe nici unult n'ati lasatt vie. Era pe cetatianii pamenteni dupa multi a lore rugaciune si dare de multi galbini iati ertatt. Musca- lii at cotelitt pre cei omortti si at castigatti destult de vinitia, asemenea si pe cetatianl iait pradatt &tea muscalesca. Apol ati poruncitti Pangrationt de at inerbatil zidurile cetatil cu barutt, si aprindiendit leati sfaramatil din facia pamentului, sa nu mai aiba. Turcii locti a se inchide inteensa, era varosiulti cetatil Pat prefacutt cu foci in cenusie. Era Ismailu cetatea, fiindti cu mare tarfe, avendtt siantiuri impregiurt ca sa nn se pierdia ostile n'ail batut'o, ci au inchis'o cu osti impregiurt, sa nu 'ita Turcii a est afara pana volt first zahereaoa, sa-I scotiii en fomea, er varosiuliz Pat arsti cu foci", si viindul porunca dela imperatulti s'ati dust' Pangrationt la Lechfea. Isaia generarti imputernicinduse cu osti mai sosindii la Craiova, au deft resboit forte tare cu Skbii impreunanduse preste Dunare, si ati luatti cetatea Cladova, si au opritti drumulii Dunarii, si multe sieicl de marfurl at luatt, si Ostrovulti iat inchist calea la cetate, si au luatti cut resboiti Sfeti-slamil, si at pradatit orasiu. Facurat resboiti Cu Turcii si la Negotinti, si biruindtt Pat luatti si Pat pradatt, si alte multe isbande all ra'cutti, si pe multime de Turd iati datti mortil. Deci dada all plecatt Pangrationt at venitti feldmasiarti mare, Kamenski, care in limba rumandsca va sa dica, ale pietrii, set pietrariulti, acesta cu adeveratti s'aii numitt cu unit nume ca acela care si en fapta si cu lucrarea l'ati aretatii, cit-ci ca cu o piked vertosa. au sfaramatil pre vrajmasi, si cu vitejfea si biruintiele lui at ingrozitti pe vrajmasi, atatil catt si de numele lui audinclii vrajmasi' ca sosesce se infricosia. Fost'at Kamenski omit inaltti cu mintea, si nu iubia desfetarile, pugint manta, pucinit durmia, une or' rezmatil in scaunt lea pucintelt somnii, chibzuitt la resboiti, grigiulivil forte, pe generari iau opritti de a mat gout balurile, poruticindule sa stea de resboiti , infricosiandul cu pedepsit imperatesca , asemenea si pre boeri iau opritti dela baluri, si musicile leati opritti de tofu, cu butcile niminea A, nu umble pe podurl fara numai generarii si boeril eel marl si betrani sa merga cu caretele lore unde volt aye treba, MO. in pasulti cailort ca sa nu se faca sgomotil pe ulitia. Poruncit'ad si ostilorti ca sa nu supere pe lacuitori mai multit de cat(' le este porunca. Si a pururea umbla Kamenski pe giosti pe ulitie cu unult set dol soldatl dupa elit, de lua soma ce se face prin orasiti, si mai multit pentru aceea oprise butcile ca sa-1 fie slo- bodil umblarea pe podurl. St spunemti si de urmarile feltmasiarului Kamenski, ca dupa cercetarea si pliroforfa ce au luatti, cum(' au merst resboiult, Iiinelti-ca se facuse pace cu Franciozil, precumil am dist, at venitti multime de osti muscalesci, de era ca lacustele. Mers'at la cetatea Ismaili", si vadiendit ca cetatea este tare, si de va face navala preste ziduri, se prapadesce multi este, ci all mai intaritti incungiurarea cetatil cu este, mai immultindti &tea carea o pusese Pan- grationt de inchidere, insa at poruncitti de at atuncatti in cetate cite -va cumbarale din a- 220 TESAURU DE 'MONUMENTS ISTORICE vaztopuri, si all facutti Carhmare inkluntru, dar n'ail pututti nimeri barutana adeca prafariea precumt 'I era socotela, ca data va nemeri prafariea si luandit foal se vat sparge zidurile cetatil, si lasandti cetatea Ismaili inchisa cu osti irnpregiuril au liners(' cu o sema, de osti la cetatea Silistra, ce se numesce Darsetord. Acfea la Silistra asiediandil corposulu ostilorti, si macarca era cetatea dincolo de Dunare, pe costa until delft, dar au data resboiti cu Turcil si din eke si din colo de Dunare, trel patru batalft marl, si biruindit mat la, urma pe Turd, all spartu cetatea cu tunurile, si au perita multi Turd, 15,000 de Turd all pedal, ai din Muscali inca all peritft, prins'aft vitt pe unit pasia si pe unit Pelivanti-aga, ce as fosta vestitti la resboie, inca si pe unit voda ce au fostti °data domml la Moldova, Cbilimachti, ca si domni umbla. cu Turcil la resboiti pentru left si ca sa, se hranesca, precemti si Costandinti Sutiulu au umblatti; luat'aft si orasiulii Dobritia, si viindu la Turtucaia, orasiti mare veatitti, Pat Wahl cu resboiii, luat'ati Tarnovulft call mare si Gabrovulii, si Lovtia si GhiatropulO, si Rasgracu adeca Arnautchiu, si Provatu si GhenipazarA, si Ischitiuma, si Osmanpazarti, si Pazargicu, si Cavarna si Sistofu. Aceste orasie si cetati cu resboitt leat. luatti Kamenski cu ostile muscalesci. Si all peritil multi Muscat, dar si Turd far& numerft all pent& Rr Necopoia, Turin", Cladova, Ostrovult, Sfetislamu, si a]tele, leat luatti Isaia cu Serb'' insocinduse, precumti mai susu am istorisitil. Deci Kamenski facendit podurl pe Dunare pe trei locurl trecea ostile muscalescl si intr'o par-, to si intr'alta ca furnigile. 'MI spunea unit archimandritii, parinte betranft cinstitft, ca ar fi trecutft preste unit putt"' ce-la avea Muscat' asiediatt preste fol de vite boi si vac' si bivoli, cu mare mestesiugft incheiatti, si nu numal ostile ca trecea, preste ell, ci si tunurile cu rotele lorti si cu cal tram gendule tree* si spunea ca mergendft pe ell on -ce greutate, se cufunda podu cu fob in apa de esia apa de o palma in podu, asia inainte se cufunda, si din derail se redica si se scura apa, lucru minunatti cu intielepciune facutit. Dec' venit'aft si is cetatea Rusciucu, si in date ra,ndun eland' tare resboiu si cu tunurile Wendt cetatea n'aft pututu birui, ca Turcil forte tare all statutft in potriva, dandu depe tabiile zidurilort si el cu tunuri si cu pusci, de all umplutti sian- tiurile cetatil de Muscali. Deci Kamenski nu s'ati lasatu, ci peste pucine dile s'ati &WI cu osti, si au pust1 tunurile cele marl in prejma zidurilorti cetatil, si au data cumplitit resboiti a treia ora, si incependft a &rata. zidurile despre o parte, si dandu navala ostasil au intrat4 in cetate, si all f5.cutii mare versare de sange in Turd, poruncindit Kamenski sa le resplatesca sange pentru sange, si potolinduse resboiulft all pradatti cetatea, si avutfile cetatianilora, de s'ati umplutft Muscali' de bogatle si de scule argintarfl, dar marfun si bacanli, spunti ca Kamenski tu peleriea impertia galbinil la oficieri, er Muscalil vindea cele ce pradase pe fie-ce, era si arama multi pe 20 par. ocaoa, incatti Muscalil cerea, is marchitanti o pane si o oca de vinti, si-I arunca, unit galbinti. Dar Kamenski nenumerata sum& de galbini ati luatu dela Bosneag-pasia de Pau ertatil cu vietia, si trecendulti pe suptii sabie raft sloboditd. Deci Kamenski all poruncitti de all inerbatit zidurile cetatil cu barutti si leaft datt. focti de s'ail risipitti din facia pamentulul, ars'aft impregiurti varosiulti, multime de case, de lean prefacutti in cenusie, si s'aft mistuitil de foal' cite si cite marfurl feat de fen, inca si jitnitiele cu Spunti unit ca aft fostti insciintiatti Kamenski la imperatuld Alexandru pentru stncaciunea ostilorti la bataia cetatil Rusciuculft, si iar fi scristi imperatulti, sa bata cetatea si sa o sf5xame sa sparga cuibulu Turcilorii, ca imperatlea are mt. din destulii, precumft si era, ca-cl cat' peril alti venia is loci, si nu se impucinit ostile Muscalilorfi. tra pasia dela Giurgiovil vedienda ca s'ati luatu cetatea Rusciucu de Muscali, ce era spriginela Giurgiovulul, nail mal statutti in potriva, ci all deschisil cetatea si s'ati inchinatti cu tote agalele, lul Kamenski, cu poclonti puindu pe o tava chieile cetatil si plina de galbini, dandit si ostilorti o sums de ruble turcescl pentru vinitia. Dat'aft generarilorti cite unit armesarift, impodobiti cu rafturl, asemenea si lul Kamenski iau data ce all poftitu. Deci Kamenski all lasat4 pe Turcil din Giurgiovu Si pe pasia cu tote agalele, de s'ail dusti cu pace uncle all von, si cetatea n'ati stricat'o ci all luat'o suptil zaptu. Pasia din cetatea Ismailft cu Turcil n'ati mai pututti suferi fomea, ca all foal muritti multiple de Turd in cetate de Rime, si slan mancatu si coif in locil de came de 6e cu urezti, hinda-ca do' ani si mai bine all fostil inchisl cu osti impregiuni, aft deschisu cetatea si s'ati inchinatil generariloril, bucate. CHRONOGRAFLI fE DIONISIE ECLISIARCULU 22 dandule multh boghtie de haul, si armAsari impodobitl de ACME-A, ea el nu-1 strice, si ait multiAmita si ostile, si iad Fasatd de s'au dusti cu pace, si ait intratti Muscalil de ad um-' plutd cetatea. Dec1 insciinti'andii Kamenski pe imperatuld Alexandra pentru biruintiele ce s'au ficutd, si pentru eetatile i orasiele ce s'au luatd dela Turd, cu ajutoriulu celtz de susd, prin vite- jfea ostilord imperhtiel sale. imperatuld s'ad bueuratil si au trimisd. lui Kamenski cavalerie imperatescrt de multu pretit, si cu laude l'ait incununatii ca pre unit vitezt si biruitorti si anthiuld feltmasiartf, scriindul, stupai napred, adech, sit mergh inainte. Era Isaia generard, luat'ati cetati si orasie, precumti am scristi, precumd si Ostrovultl tiinduld inchisti pang ati esittl Turcil de Mine, insa nu s'ati bagatti Muscalil in cetate, ne a- vendtt la cc, si Tnrcil n'ati mat indrasnittt sit intre sh patimesch Rime, macarca n'ad mat pututd, fiindd drurhuld inchisti alit Dunarii de osti Muscali si Serbi. Era cetatea Diiulu fiindu vestith de thriea el, nu s'ati apucatii Isaia a o bate ca sA nti se pierdia oste multa, ci ad incungiurat'o si hit incbis'o cu putere de oste Muscali si Serbi, insh au esitit Turcil dientil la resboitt de facia Ana a nu fi inchisa, si s'au lovitit cu Muscalil si cu Serbl, dar biruiti fiindii, ad cadiutd multi, si cat1 au remasti vii au schpatu in cetate, er pre eel morti duph ce iau cotelitd ostile Isaii, iau aruncatti in Dunare sa se scalde. Apo! Mola-pasia au trimisti la Isaia cu cheheiaoa lul mare poclond galbini, si Into rugatti sa, nu bath cetatea, ca de' va r6m'ane biruintia si stapanirea imperatiel Rosiei, elu va fi plecatd si va respunde on ce se va cere, si Turcil din cetate nu va mai est la resboid. Asiadar Isaia cu ostile lui si cu Serbil lui Cara-George &cella resboie asupra Turcilorti, si biruindui, au cuprinst si acea phrcea de tiers ce se numesce Craina cu tote orasiele el si cu cetatea Cladova intru sthpanirea sa, in care Crain& sunt trel judegie marl tote Serbl, sthpaninduse de trei oberkineji, si el le iea birulu si -lit trimite la imperatuld la ciarigradd, si el judeca tote pricinile tieril, ins& este si unit Turcit judecatoriti, ce-1 dice voevoda, Ca unit be§li-aga, si candtt are vreun.d. Serbt cu Turcil pricinh judech voevoda cu oberkinejii. Decl trecendd trei ant dela venires Muscalilorit, Isaia se facuse cu bunetatile lul in Craiova ca unit phment6nti, dandii tuturorit boerilord cuviinciOsh cinste, si cu ostile era bunit, si le da left marl, insA, la Arnhutl i Serbl si celord strain!, Or Muscalilorit le da dupA, oranduiela impera'tesca, si celorti ce i se geluia de nedreptate '1 mangaia si le face& dreptate cu indestulare, si timid Dunarea cu paza dela Dal panh la Ostrovd, intiercase pe Turd de nu putea, trece nici in Tiera-Rum'anOsca nici in Craina nici la Ostrovit. Era odiniora intemplanduise a trece Dunarea spre cercetarea ostilord, si intr'o di fiindd la masa cu oficierii lul si ospetandii (asia s'att doveditil) iau trimisti nisce agale din Diiti sell 'tote fi dela pasia, poclond o baclava forte frumOsa si cu gitstit bunit si mirositOre, inch si zaharicale, in care all fostil bagatti Turcil otrava, candd all facut'o, si priiminduse au pus'o in mass. Isaia vedienduo eh este bunit la vedere si dulce la gustare au mancatti dinteensa, inch si dol oficieri au mancatt, si indath bolnhvinduse dupi scularea dela mash, ad yenitd la Craiova, si cautanduld deftorii sh-1 ajute, jail mai prelungitil vietia ca,te-va dile, Si' all muritti, asemenea si acel dol oficieri all muritti eel ce au mancatt baclava. Asia ati fosta sfirsituld generarti Isaii. Eli in urma duph mortea Isaii generalti, ad venitti in loculd lul Zasti generalit, care acesta flinchu omit reti, spunit unit tit n'ait fostd. Muscat' crestint, ci ait fostil papistasiti, sett luteranti, orl calvint, si au facutti multu valti tieril, nechjindd lacuitoril tierel si pe orhsianI. Acesta au nascocitt sit fach siantiu mare impregiuruld orasiulul pentru ostire, precumti au Si faced dup& mind se vede. Dar tine pote spune nevoile si necazurile si chinurile ce au trash si au phtimitd bietil crestini, ca poruncindtt ispravnicilorti dintr'aceste cinci judegie de au adusii multime de omen! salahorl de lad push la saparea siantiulul, si fiindU vreme de erna, dioa sapa la siantiu, pazindui si silindul saldatil muscali dup.& porunch, era sera'! inchide& prin beseric1 si prin curtile besericilorit in zidurl, si flinch"' bietil omenl udl de Dinsere si plol red, si fIhmendi, si farh focti, muria de gent si de Mine, si nu pucinl all murittt, inch si saldatil eel ce-1 phzia nOptea degera. Asia cu nemilostivire acestd generar6 au els nitii omen!, si l'ati blestematit tiera si totit norodulit. 222 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE tra vitozulu Kamenski, dupi ce au facutii marl biruintie, si aft luatu cetati si orasie peste Dunare, precumil mai start am aretatt, au pornitil ostile inainte, si cate orasie i casteluri leatt fosttl in drumit, tote leail sparta si leaf' pradat4 ostasil, apol lean datt. focii, era Turcii nu se mai opria fugindit, tote lasandu de Inca, ca-I ingrozia numele lui Kamenski; mare paguba si prApadenie se faces Turcilort. Deci sosindt ostile la Cogea-valtact, adeca muntele celii mare, all tabaritil acolo suptii pola muntelui, si s'at push. la oranduiela tote corpusurile cu tunurile si gephanalele lortt, pentruca acesta munte nu are drumii sa-lii treca cu caru, ci numal poteca de piciorti si calulu sa-111 traga dupa elf', si se aducea zaherea ostilorti din tote partile acolo. Spusu-mi-al unit, caril dices ca all vediutti si cu ochil, cumca au fostti venitii la Bucuresci o oste ce leaf' fosttl &condi' Calmuci, cu masdrace si alte arme totil ca ale Cazacilord, si Watt in starea trupulul scundateci si grosi, cu capu mare, si fruntea Iata,, si obrazuhl mare, Or ochii si urechile mid. Acestii nemii de omens spunea toff ca n'ait nicl o lege si nu credit nicl inteunii chipti, numai de porunca imperatului asculta si se supunti. Acestia spunu ca manta on -ce vedea si le esie inainte, si dobitoce necurate, si jiganii, nu alegea nimicil, inca si crudti si golf' fara pane sett malaiu, inca si came de omit all fostal mancaudii, pentruca la venirea lora all fostti dattt porunca Kamenski sa-si pazesca omenil copiii si fetele de catre el, dar ei dovedindti ulitiele pe unde lacuescu Ovrei, merges pe podud repede cu tail, si data vedea vreunti copilii sett fetisiora de Ovrei, se slobodia ca uliulti plecanduse de pe calf', adeca de calare 'I rapia si-lit bags in traista calulul ce o avea la omanta cu tovarasil blancti si fugia, si estndit afara la ordie, noptea 'Ill frig& intregii ce-I avea. Deci geluinduse Ovreii ca le mananca copiii, si dandtt bani multi lui Kamenski, sae redicatil din Bucuresci, si iau trimist la ordiea dela Cogea-valtacti, acolo asiedianduse, Cazacii si cu acestia Calmuci se scula cate o suta si mai bine, 'ite si date sute, si se ducea noptea, insa diva trecea muntele si se tainuia, prin paduri pan in seratii, apol pogoria fara veste in orasie si in sate turcesci ce era dincolo pe suptii munte, si da navala cu masdracele in Turd, si rapia prada ori-ce gasia, si lua tail, mai vertosii vite ca sa manance la ordie, Or Cal mucil aducea disagiti pe cal fete si copii de Turd si-i manta, a Ore 'friptura, a ore rasolit, si bea horelca dela marchitani, macarti sa fie fostii ocaoa unit galbinii , dar era cu indestulare la marchitani de tote, ca faces mare negustorie ca la unit belciii mare, si castigh bani in greii. Turcil dad, ail vediutii ca le mananca copiii si fetele Calmucil, jail cuprinsit mirare, de all fostti dtcendtt, anasini-sactim, ce legheone de omeni all adusti ghiaurti muscalii sa ne manance copiil, si tare s'ati ingrozitt de Muscall vediendit ca all sositu si all tabaritti ca lacuste la acelii loch.. Spunea unit de acesti Calmuci, ca la drumtt data gasesce on calf' on omit cadiutti mortti de resboie, taie pecini de came din armurii din napol, si le asterne supte siea in keg de ebanca, stringendii tare cu chinga, de se colesiesce Hindu 'elf' calm suptii siea, apoi o lua si o mance, ca pastramaoa de giarigradil sett ca ghiudenu, si inca gola une on candil nu i se intempla sainu, si be horelca, apol incepe a cants si a-si face voie bunt. Imperatulti turcescti all scrisil In Bonaparte ca de ce all facutti pace cu ghiaurulti, nu vede ca va sa supue imperatia lui, adech a ciarigradului, apoi elf' cumit va pute sa remale in pace, ci sa se stole cu resboitt asupra Muscaliloril. Rr pe de alts parte vediendil ca cetatile dela Dunare s'at luatti si s'ati fara'matii tote de Muscall, si tote orasiele lean pradatil si leaf' pustiitti prefacendule in cenusie, si nu mai potil sta inpotriva ostilorii muscalesci, ca-ci ca all slabitti faramandulise puterea de feltmasiara ce are nume pietra; all poruncitti vezirului sa deschidia cuventii catre Kamenski pentru pace, si sa pue in lucrare trebuintia pacii. Bonaparte all stricatil pacea, si s'ail sculatit Or cu resboiii asupra Muscalilorii ca unit vrajmasitt nestemperatt. Imperatulu Alexandru alit Rosiel all tinutil sfatil cu ministril lui, pentru Francezi, ce va faces Ministrii all gasitti cu tale ca imperatulii sa priimesca a face pace cu Turcil cu cattt interest]. adeci castigii se va pute de o cam data, Si sa pornesca resboiti asupra Francezi, CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 223 tort. sa sfArame capulft reutatilorii, si cu imperatulil Otomanilorit mai la urma 'si va duda de nu se va potoli de asupra imperatiei Rosiei. Alexandru imperath au graft(' catre ministri, cumca asupra Frangeziloril trebueseft osti 'nuke, era ministrii aft dish catre imperatulft: to temi marfa to de unit unehiasift betrant ; osti vomit respunde cu tots knejii de obsce, si nu vei aye imperatia to lipsa de ostasi. tisia-dar s'ati data porunci pe la toff knejil, adect, domnii, ca fiesce-care din pringipatulft lui, adeca din tiera lui, sa respundia 6meni de oste, insa omen' alesi, sanetosi, vertosi si voiteem, si sa, se fact, &ire de tote cute trebuesch de resboitt mare asupra Frangezilorh. Era Turcilorft li s'ati (lath respunsulti prin feltmasiaru Kamenski prin carele au deschish vezirulft cuventh de inpAciuire, cumet, si imperatia Rosiel este voitore de pace. Kamenski pe acea vreme s'aft bolnavith de lungore, si au repose', si imperatu Alexandru forte s'ad intristath si iau paruth reh de mortea lui Kamenski. Er Turcil s'aft bucurath ca aft seapath de pietra cea vertosa came ref" lett sfaramattit. Dar inca odata s'ati thuta congresu pentru pace candd era Prozorovski feltinasiarh, si cerenduse de catre imperatia Rosiei, sa dea porta ciarigradului aceste done tierl Valachia si Moldavia cu pace, si sa intorea tots avutlea casil lui Alexandra Voda Ipsilanth ce iau luat'o fall" dreptate, si sA platesca eheltuiela resboiului de candh s'aft inceputd. Er vezirii-pasia care era la congresh au ceruth ca aceste &Sue tied st, remae or supth stapanirea porta, si sa dea Museald si Crimultt inapoi. Prozorovski audindft de Crimii, aft dish catre vezirti-pasia : Crimuld ceri ebitvoiu mater ; si spun' ca Para fi seosh pe vezirh-pasia cu rusine din gongrest. SA spunemh si de mortea betranului Alexandru voda Ipsilanth, ca dupa Cel Vedi de mortea s'aft insciintiatft imperatulh turcescii cumca ele au dath scire si invetiatura fiiu-1 lui set Costandinh Ipsilantit vode, ca sa fuga din Bueuresci sit scape la Muscall, si cumca fugindh la Muscall aft scociorith resmiritia asupra portil, aft poruncith imperatulft luganiciariiagash de au mersh cu o mie sett &me. de ianiciari, si fart veste au ineungiurath casele lui Ipsilanth, si prindiendh pe voda Ipsilanti" left push langiu de gall, si la piciorti catusi si obedi de fierd, si l'aft inchisit in temnitia ce-I dice edicula, luandii atunel dupa porunca imperatulu' tout avutiea ce au gasith in casele lui de prada, lasandu numai zidurile Ole. Apo' peste cite -va dile Pau scosii la meidanil, adeca la loch de privelisce, si stand' vezirulti de facia, aft poruncitti la gelatl de fait inceputh a taut din tote incheeturile, adeca dela degetele mainilorh pant, la umere, care sunt siepte-spre-diece incheeturi la o mans pant la umere, asemene si la alts mama er siepte-spre-diece, si la piciore er dela degete pant la incheeturile armurilorti la trupil, 13 incheeturi la unit piciorfi, si alte 13 la aid" piciorft, care fad. de tote incheeturi GO, si remaindui numai trupulft tavalinduse in sange iau Wadi pe urma capulu. Acestft china au suferith betranulii Ipsilanth dela nemilostivult tiranh, invinovAtindulft ca elf' fostft pricinuitoriulft resmiritii intre imperati. Era pacea lutes cestri china s'ait incheiatt. Collgresu nu s'ail facuth, ci numai imperefit prin scrisori nnulu catre altula s'aft intielesu si s'ati invoitti la toemela pacil, trimitienduse scrisorile prin curled imperatesei legate dupe' °bleed'. Si aft dad" porta imperatiei Rosiel sa stapanesca patru cetati, adeca, Hotinu, Benderu, Chilia sett' Chilichia, si Ismailu, si trei judegie din Moldova, si Basarabia, er Musealii au lasad' Valachia si Moldavia ce aft mai remasii, (fiindii-ea stapanesch si Nemtil trei judecie din Moldova), sa fie era supth stapanirea giarigradului, si spun' ca aft dath porta si cheltuiela resmiritil la Muscall, si legatuinduse pacea cu ponturi, ca sa nu mai fact Turcil crestiniloru reit seh vreo asuprela, ei cu bani si cu tocmela sa cumpere ce volt vol dela lacuitord tieril, cum' se volt pute ajunge, si sa nu mai prade tiera dupa cum' ail pradat'o car jalfil si pasvangfii, si dela domnulti peril sa iea hareciulti cell" oranduith, si sa nu-lit hp: sesca din doinniea tieril fart scirea imperatiei Rosiei, macaril sa fie si in vinovatie, si asia s'aft redicath ostile musetilesci din dell, si dupeste Dunare. Er acolo la Cogea-valtact unde era corposurile ostilorii in pole muntelui incA candft aft sositt acolo an poruncith Kamenski de aft cioplith intr'unti stein de pietra iuchipuindu sell alegendh inteensulh unt stalpu netedh, pe care stalpii aft serial cu slove cioplite in pietra inteacesth chip': Cu ajutoriulft lul Dumniedieh pant aid aft biruith armele puternicil imperatiel n6stre Rosiel, fiindt cur- TESAURU liE MONUMENTE 1f3TORIC 224 14t lets. ) gerea anilorit letil 1812, inchipuindit si gripsorii in pietra, pecetea imperittescA. Inteacesth diastima de vreme a resmiritil s'au facutd o nespusa si nepovestith scumpete care n'at mai fostd nici odath in lume, pentru care sfi, insemnarod din parte ca sa remaie de a set fiil eel ce se volt nasce. l'hina de grad 24 lel suta, malaiu 13 lel suta de oca, vinu panA, la 50 par. ocaoa s'ad suite, racbiu prostu 70 par. ocaoa, er anasond 3 lel si 4 ocaoa, gAina 50 par, si 60, and at 6 par. si 8, curcanu 4, 5 lel, er la .Bucurescl 8 lel, pescele morund prospetu dol lel si jumetate ocaoa, crapu somnu 2 lel, a ore dol zlotl, cosacu meruntu care era o pars ocaoa s'ati suite unit led ocaoa, er icrele rosil 4 lel ocaoa, dr negre 5 lei si 6, until de lemnit 5 lei si 6 ocaoa, lemnele caru 5 lei si 6, er la Bucuresci 10 lel caru, si 12 lei. Er vitele, call prostti 100 lei, er mai bend 200 si 300, inch si 560 unit calu, vaca cu vitielii mal de giosii 40, 60 lei, si 70 lei vacs Mina, bol de jugil 100 lel parechea, mai buns 120, 150, si 170 de frunte parechea. Dar marfurile ce vomd dice, alagiaoa prosth 12 lel, siamalagiaoa 25 lei si 30 lel bucata, postavu, tropaorit 10 lel cotu, siaiu 16 lei cotu, saita 24, asemenea si bumbacu, astaru, ibrisimu si gditanurile, inch si ghermesuturile, tote cele, s'ad mitt la pretid intreitit si insieptitil. Asemenea si banil earl suite cu pretiuld mare, acumtl la acestil letii 1815, lee turtescit de eel nol 50 par., caragrosiu ce au fostd dol lel, acumit 2 lel si 25 par., caragrosiu ce au fostd 2 lei si jurnetate, acumit 3 lel 15 par. Acestl banl lad suite negutiatoril la pretit, .ca -I adunh si-I dud la Nemtl de-1 topescii si fact' caragrosi nemtiescl forte frumosi cu scirea imperittiei, platindit havaetu la tarapanaoa imperatesca. Era banil nemtiescl, grositia 4 par., petacu 10 par., mariasiu 20 par., zvantiu 1 led, galbini 14 lei, care era in resmiritia Nemtilord 5 lei, era teleru era 2 lel si 10 par., acumit este cincl lel si unit zlotii, Or crontaleru 6 lel. Asemenea si galbinil turcescl s'ati suite la pretid, stambolu 8 Id, misiru 7 lei, funducliu 11 lel, si eel mai mid asemene lad redicatit la pretiti, si de ce merge tote se sue din di, si papa canal nu se scie. Asia-dar imperatiea Rosiei imputernicinduse si larginduse cu voia lui D-died, fiindu-ch este cresting, si diva ce aft incheiatd pacea cu Turcil, precurad mai sued s'ad scrisd, s'ad redicatu ostile asupra vrajmasilord Franciozi. Si ad stapanitt acesta tiers dela lett' 1808 DeIcemv. 12, pana la letuld 1813 April(' 15. Era pentru resbOiele ce au fa" cutit Muscalil asupra Franeezilord ad esitd istoria filthrita la Viena pe larg,t1 rumanesce, eel(' ce are pofth a scl, sh citesca, ins(' sa scriemit oresi- ce din parte, precumit am cetitd in istorie. Rdeboiuld on lush numai pentru Moscva sa spunemii, er pentru celelalte lovirl si luarl Francium! ald doilea. I de cetatl, le lasamti pentru lungimea vorbei. Imperatuld Alexandru ghtindit ostile cu tote cele ce sunt trebuinciose ostirii, adech tunuri si barutd, ghiulele, zaherele i a. }proci, 170,000. Erb. Bonaparte inch s'ati &ad, duph aunt scrie istoria, cu 500,000, Si cu multime de tunuri, 1500; si ad pornitti ostile dreptd la Moscva, polithie forte mare si scaunu vechid imper Atescii, scriindd Bonaparte catre imperatuld Alexandru, cumch are pofth sh bea pocincu in Moscovia. Er Alekandru iad data respunsit, sh vii shnetost ca to vomit ascepta si-ti void slugl, apoi void veni si et' de void be pocincu in Parise, Dec1 porunMoacva au intratd 140.000. cit'ad imperatulti Alexandru, sh esh tots lacuitorii cu mare cu mica din orasid, si sh-si scot& tote averile lord, sh rontaie numal zidurile adeca casele gole, asemene si satele den imprugiurd, si sh se dephrteze uncle li s'ad poruncitd, si s'ad trasu si ostile intr'o -parte si intr'alta, facendit tale sett drumti deschisti, nestandd in potriva ca sh intre ostile Decl sosindit ostile franciuzesci, si vediendit ch ostile muschlescl nu le std in potriva, ad socotitit ca de frich au dositti, si intrandti Bonaparte cu tote ostile in Moscva, si asiedianduse prin case, ostile muschlesci inch s'ad adunatd si all thbhritti de tote partile impregiuruld Moscvei. Decl Bonaparte cu ostile lui, vediendil eh se strimtarezii, una ca nail gasitil zaherea in Moscva, si ceea ce ad avut'o adusa ad rdancat'o , si de afar(' din ties nu putea sa, aduch, ca nu rasa Muscalil, nici ei Franciozil nu putea a esi afar(' din orasid, ca si ce ad fostd cateva magazie de bucate in Moscva, lead data foci Muscalil de ad arse nadinsit, ca sh nu le iea vrajrnasii, alta fiindti vreme de era., si in partea loculul acolo se face gad iute si cumplitti, si Franciozil bifida slabs la frig(', nu ca Muscalil vertosl si obicinuitl la frign, pentru ca la Franeia nu stint gerurl iutl, vrut'a0 frangiuzesci in Moscva. CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 225 dupa voia lul sa fad pace aci in Moscva sa incheie pacea, ca cumii ar fi biruitU imperatfea Rosiel, si sa supue pe Muscall ca pe Nemti, dar Wad nemeritti, ca-ci s'ati inaltiatti pre multil en mandrie socotindii sa supue tots Evropa, si Dumnediet celii ce surpa pre cei puternici de pre scaune. va sa -lit surpe si pe elf' si ad -Id smeresca. Si trimitiendet Bona, parte pe craiulti Italiei care II avea cu eft, la principulti care era capulti celu mai mare alA ostiloritmuscalesci, si pe feltmasiaru Vandont la generaru Miloradovici care era comandirti peste ostile cazacesci si husari, de an deschisti cuvinte de pace, dar au data respunsiz numitilorii, ca nicl sa audia nu voesct cuventti de pace, ci sunt gata de resboiti, ca-ci Muscalil cu unu cuventa voiescti a se face jertfa pentru patria lora. Dis'ati FranOozii, emu, all nu yedeti ca, not ca nisce bifnitori Amu Matti jurnetate imperatiea Rosiei, si astadI suntemil in Moscva, scaunti imperatescii. Respunsuleati principu si Miloradovici : nol v'amti lasatti de atl intratii in Moscva, si resboiti voimil a face macarti sa innotamti in singe. Frangiozil era all &A: dar calla. se von lovi arteleirile nostre cele biruitere, multi voinici va sa pie- & Muscalil all respunsti: lovinduse °stile vomit vede. Asia s'ati intorsii trimisil la Bonaparte fbra isprava, er Bonaparte, fiindu-ca mal era osti frangiozescl si pe alte locuri mal de parte de Moscva, clack all auditti ca lead biruitt cazacil -si-husaril, all poruncitil sn', dea resboid si cel din Moscva, dar ce folost, ca ostile lul slabise de Mule si de genii, si Muscalil da 'Ayala in ei, mai vertosti cazacii, si in tote dilelp multime de Franciozi cadea de resboiu, si-I lua Muscalil totil polcuri vii din derett ca pe of de-I ducea robl. Bonaparte yediendii ca pier- de ostile, si la resboiti all slabitti, ca-ci cadea si de Mine si de genii, all dist cAtre generan' : ell void sa esti afara sa, ye gasescil cvartiruri, adeca conace, case cu omens, sa, fie cu foci si cu zaherea, si pe taina s'at schimbatti in haine, si numai cu comisulii MI de calare all esitti din Moscva, si au apucatti spre Viena, apol scrie istoria ca au gasitti unit Ovreiti cu o chibitca si cu unti calf', de rail dusti cu chirie, nesciindu ca este elf' imperatulti Bonaparte. Deci generaril franciuzesci neputendu nits a se apera de Muscali dar necumti sa dea resboiii seri a fad, vreo biruintia, all inceputti a se trage inapol si a da dosulti; dar cine 'I lash sa scape, ca Muscalil celorti din nainte le sta in potriva cu resboiii, era pe cel din urma incungiura de-I lun, rob' cu tumid cu gephanale cu toff', ca era o mare nevoie pe capulti Francezilorti, cA unit Muscalti prindea diece, si diece Muscali prindea o mie, de-I ducat robi sea 'I tale., ca-cl ca Franciozil dela o vreme all lapedatil si armele, all lasatit si tunurile si gephanale si alte cars cu calabalicuri, pentruca nice ei nu putea merge de Mine si de frigii genii lute, si mergendii cadea lesinati si muria, si ce gAsia man* si pe ce punea maim se inveluia de genii, desbracandit pe celu ce ca,dee, sa se invelesca, si rogojinile de pela calabalicuri le lua de se invelia si alte tersini, si manca on -ce gasia, pans si scaune de omit manta, tail lord cadea, de suptii el de Mine, si ei de pe cal Wee, ca snopil, .Icnil cel ce trageb, tunurile cad* tunurile remanea, o vas de ei I Deci asia cats all scapatti de all ajunsil la o apa ce-I dice Borontina, apa mare si adanca, acolo all fostii peirea lorti cea mai mare, ca cazacil 'I gonia din deretti, de-I prapadia cu masdracele si cu sabiile, si la podulu -apel 'I bulzia de se calca unit peste altil, si insusl si ei se omoria unulti pe altulti ca sa treca, si nu putea, cA se inghesuise gramedi morti pe podii cadiendil morti, Or unis o semi de polcurl dandil sa tree& peste ghiacia, s'aii ruptii cu ei ghiacia, si s'aii afundatti pe suptii ghiacia, o val de el, si periciunea lorfi de istovii. Decl asia intorcendt precumii nu siaii adusil aminte, de nu se mai numia cine este soldatti sea tine ofigiert seu generalii, scrie istoria ca dintr'o suta si patru-dieci de mie all intorsit scapati siepte mil trenciosi si goi, Or 50 de generari ceilalti au perita toll de resboiti si de Mule si de gat, Or ca all remasti si rob' robi. I vil nu scrie, ca iartlfi taiatti petoti Muscalil, insli scrie ca, 50 degenerari vii tau prinsii robi, si tau dusti la Petruburgii, si-I arata tofu anume, si in ce stare a randuielii ostirii all fostil, scrie ca si tunuri care remase adeca lasate si cite all luatu peste tote 1134, Or de celelalte arme nu e numerti, dar si altele, inca si bani multi all dobanditti Muscalil ca nisce voinici. Asiadar scotiendii pe Franciozi din Moscva si din hotarele tierilorti muscalesci, all poruncitti imperatulti Alexandra sa. merga ostile inainte sa scotia pe vrajmasi si din Lechiea, ca o cuprin- sese peste totti, si anal resboit Muscalil cu Franciozii ce se afla inLechiea tau biruitt, Si egg au remasti vii au datit dosuld. Deci craiulfi prusu s'ati sculatfi si elf' cu cats este ma, 29 226 TESAURC DE MONUMENTE ISTORICE si Wad facutil and trupti cu Muscalil, si dandil resboiti au biruitil si au scosd pe Frangioz1 si din Prusia care o luase, adeca tierile Brandibtumlui, si gonindui inainte iau scosti si din Hispania care o supusese, insa, dupa curd" scrie istoria, de prin tote locurile iau scosd that cu resboie si cu versarl de sa.nge, (ca si Franciozil au fa,cutti mare paguba Muscalilort, canal au mersti in Moscovia, de all arse orasie si sate, si inca si in Moscva au data focit orasiulul candil au fosttl intrattl,) precumit scrie istoria,cu tote aceste scotiendui si gonindui .din tote locurile all intrattt ostile a impreunatel stapanirl (adeca a Muscalilord si a Brandeburulul) in hotarele Frangiei, si ne mai putenda. a sta Franciozii de resboie, fiindti biruitl si goniti de tote partile, all sositti ostile a impreunatelord stapanirl la Parisu, si tabarindd impregiuruld cetatil, au scristi imperatulti Alexandru ministrilorti si boerilorti celord marl aI cetatil Parisulul intr'acestasl chipti: Vol mal marilord cetatiani at Parisulul, cetatea Francief, scaunulti imperatiel vostre, vedeti ca ostile impreunatel stapanirl ad incugiuratti cetatea vostra, si de voiti binele vostru si ala. patriel vostre, sa ve inchinati puteril nostre, si sa aveti pace si milostivire dela not, ca-cl noI voimu pacea vested, si nu ye invinovatimit pre vol. Frangezil pentru reuld si paguba imperatiel nostre ce att facutu, ci ne este invinovatitil multi imperatuld vostru Bonaparte, carele neffindit nemd de Frangioza. ca unit vrajmasiti au turburatd, nu numal Francia tots, ci si tots Evropa, au adus'o, la nepaciuire si la turburare, pricinuindii periciune si vorsarI de sange intre imperatff, si in mijloculd imperatiel mele all intratit, si atata periciune nemului vostru all pricinuitti ca unit nestimperatti si fara de minte, cariI voi firesce sunteti datori a ocroti si a liniscl nomulti vostru ca nisce capete ale trupurilorit Franciet. Er de nu vetI asculta de povetiuirea nostra, voi vets vede cu ochil vostri stricaciunea \rostra si a cetatii vostre, si Sa ne insciintiatl in sorocit de 8 dile. Dec! cetatianii ParisuluI cu ministrii ad cititit cartea imp& ratulul Alexandru la tote divanurile cetatii, si ait tractirui tit disele ace! cart!, adeca au U- ntil sfatil cu divan, si au gasitti cu tale ca sa deschidia cetatea si sa se inchine imperatulul, si aa. data respunsti ca sunt supusl. Er lead scrisil imparatulti Alexandru intr'acestasl chipu (a doilea): 0! vol cetatienilord si impreuna cu ostasi! Franciei, aducetive aminte, ce atI patimitil suptil tiraniea lul Bonaparte, ca nu de multd atI fostit la and miliond puternicl, si eta ca mal totl au perittt in imperatiea nested, fara hrana si fara spitaluri mal totI all fostd .dati sabiel ostilorti nostre, si de Mute si de gerd all muritti, si acumit ne este gele a pustii partile vostre cele frumose ale tieril vostre; dreptit acesta not nu voimu pe Bonaparte sed pre vre unlit din familia lul a ti imparatti Frangiel de acurnit inainte, ci voimii sa fie Francia cu intregimea el pe cumil au fostit mat nainte suptd stapanirea craiel, calif in pace o vord lash, pentruca Bonaparte nefiindd Frangiorti, numele Franciozilorit la tote nernurile l'afi facutti until, si blogorodia \rostra are fi pierdut'o. Deci senatulit frangiozescd, adeca diva nulu, ail facutil tuturord in scire, si au (lath inscrisil mina Napoleona. Bonaparte din sca- unlit imperatiel e lapedatil, si dreptatea moscenirii familiel lul care era sa o aiba, de tad e rupta, si nemuld franciozescd de juramenturile si credintia ce ad avutil spre Bonaparte de tote se deslega. Apol intrandit in cetate in Parise, imperatulti Alexandru si cu craiulti Prusula., si asiedianduse in oranduitele palaturI, asemene si ostile, ministril stapanira eel impreunate, cu plenepotentiarii lul Napoleon Bonaparte, prin divan hotarescd asia : Napoleon Bonaparte cell ce ad fostd imperatil alit Frangiozilorti se lapeda de corona franciozesca si de cea 1talienesca, si se trimite in ostrovulti anume insula Elba, ca acolo sa petreca pane la sfirsituld vietil lul, impreuna cu tote 'Anna lul, si i se va orandul pensionti, adeca lefa pentru hrana vietil, si acesta hotarire all intariro si senatuld franciozescil. Imperatuld Alexandru candit au intratil in Paristi, acestea ad graitil catre Vedi envintele lei Alexandra boerii eel marI aI cetatil, caril venise de s'ati inchinatit market sale : S6rta reskapiiratfi din +atorie tipgritL boiului pans aicea m'ad adusit, imperatuld vostru all fostti cu mine unite si impre- unatt, insa de trel orI m'au insielatd, elu all intratti in mijloculd imperatiel mele, si nenorocirea lul ce i s'ail internplatil in multi. anl se va vede, drepta scutire m'ad adusti pana 2.1d, Si ed nu cugetd a face resplatire si isbanda asupra relelord ce min facutd Francia, eil mitt cu dreptate, ea. seal ca nu sunt Franciozii pricina, ca el sunt prietinil miel; dreptti aceea le void areta lord, cumca am venitil bund pentru red, adeca a le face bine, Na- CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 227 poleonti Bonaparte cid singurd e vrajmasiuld mica, ceta.til vostre Parisu ragaduiescd osebita a mea scutire, si tote instituturile cele publice intregi le void tine, vette este trebuintift de asia stapanire care voile si la tota Evropa va da, pace. Si altele ad gr&itu bunulti Alexandru cu blandetie catre cetatieni. DecT imperatulti Alexandru cu sfatu de obsce si cu vointia tuturorti cetatienilord lead incorunatt craid pe feciorulti craiulul care l'ail taiatti Franciozil in anil trecuti, Iiindti moscenitord crafei franciuzesci, si ad incheiatti pacea intre toti imperatil, si tote tierile ce lead fostti hrapitil Bonaparte, lead sloboditil a fi dr suptii stapanirea crailorti si imperatilord a carora aft fostil, adeca, a Nemtilorti, a Spaniorului, a Portugalulul si a Brandeburului, si craiuld franciozescd sa-si stapanesca Francia cu tote tinuturile el, si pace au legatil intre toti ea mid unuld dintre cral sa nu se mai stole cu resboiti asupra altuia, sa-si stapandsea fiesce-care tinuturile lul care le at din vechime. Era pe Bonaparte si pe familia lul lad petrecutil cei oranduiti si iatt dusd de jail asiediatil acolo, la ostrovulti Elba, cu randuidla ce li s'aft hotaritt pentru cele trebuinciose ale vietii, ostile muscalesd s'aft invertejitil la Lechiea, si ale Brandiburulul la Prusia. Cetatea Parisu este scaunulul crafei frangiuzesci, si scrie la istorie ca are 25,000 de case, si 875 de ulitie, si 550,000 de suflete lacuescd inteensa, si beserici sunt 300, si 45 de capele, adeca paradise, beserici mid, si 3 beserici luteranesci. Bonaparte pan& Pad pornitit la Elba ostrovd, s'aft aflatti in Fontenoblot incungiuratit de paznici. Facut'ad imperatuld Alexandru multe asiediamenturi de folosti intre craft si intre imperatii apusului, si toti ad pe marfea sa mg mare intre densii, priimindil a se numi imperatiea Rosiel mat mare. Si splint' unit din cei vrednicl de crediutti ca imperatulit Nemtilord Franciscus, pentruca i s'ati sloboditti tierile ce i lead fostti luatil Frangiozii, prin biruintia Muscalilorti, aft inchinatti partea lul din Lechiea sa fie intru stapanirea imperatfei Rosii, asemenea si craiuld Prusiel, fiindti-ca siati castigatil drag cralea lui prin. imperatuld Alexandru, au inchinatti si eld partea lut din Lechiea drag sa fie intru stapanirea Rosiei, care Lechie fost'aft critic cu multe principaturi inainte vreme, si dupa vreml aft impartit'o imperatil in patru parti, precumil am istorisitti mai la inceputd. Acumii dar se vede ca ail venitti tote partile de s'aft facutti era und trupti, insa suptti obladuire Or nu de sinew cu crate ca mai nainte. Alexandru imperatuld Rosiel, dupa biruintia ce i s'ati datti dela Dumnedied ca unul imperatit crestinft, facuta prin vitejfea ostilord marirei sale, si scotiendit pre vrajmasii Franciozi din stapanirea imper'atiel sale, insusi cu toti ministril si cu totl generaliT, mers'ati in sobornicesca si imperatesca beserica de ad Acuff' multiamire cu totl archiereil catre Dumnediett pentru isbanda asupra vrajmasilort. Dupa acesta socotit'ad cu intielepciunea sa, sa se alcatuesca unit semnd intru imperatiea sa in Moscva, din tunurile franciozesci ce s'att luatu cu resboid, precumu este obiceiulti imperatilorti, a fi spre pomenire si aducere aminte de biruintia ce s'ati facutti, cumu arata istoriile ca se afla la Roma si la ciarigradd, facute de imperatil cei din vechime. Deci poruncit'au marirea sa, sa se zidesca o piramida dintr'acele tunurl, adeca unit tura. (in mijloculd Moscvei) inaintea caselord imperatesci. Deci inginiril aft inchipuith aceld turnit pe charthie cu mare intielepciune, cumit sa se faca turnuld, si cumit s& alcittuesca acele tunurl la acea piramida adeca turnti, si adunanduse si alte materil ce au trebuitti, s'ad adunatti povetiuitoril mesterilorii, cei marl iscusiti la mestesiugurile de tad feliuld de materil, incependuse lucru zidirif. Aid scriemii cumil este oiditcl piramida, clupei cumii am vediut'o ougreivitd cu inchipuirea in istoria et cea tipdritd la Moscva. Temelfa et pans in facia pamentului va fi zidita de pietra see caramida, era peste acea temelfe este pardosita cu lespedi de marmura rosie cu indestulare de largime impregiurti, si peste acea pardoselta aka pardosela mg inalta facenduse trepta, tote de marmora, si pe acea pardosea divaintea piramidel, sunt facuti patru stalpsiori ca de o jumetate de TESAURII DE MONITMENTE ISTORICE 228 stenjini inalti, tote de marmura, si pe aces stilpl stair pe fiesce-care cite o sgripsura cu una capti, de marmura facutti, si legate cu lanciuri de fierti de gatti una de alto tote patru, care acesta inchipaire insemneza ca este legata puterea frangiuzesca, fiinda-ca acele sgripsure sunt pecetea stapaniril Franciel, de pe acea a doilea trepta a pardoselii este zidita piramida, si tunurile asiediate in facia zidului, alaturate unulti langa altulti, in susti redicate cu capetaiulii ce are gura tunului randii impregiurulti piramidei , apoi peste acelti randit, altti ranch"' asiediatit era in soil cu eapulft, adeci bagate cu coda ce are tunuld la capuld celti grosu in gura tunurilord celoru asiediate randulti dintaiti, si asia tote randurile sunt asiediate cum& amu dice bagate unulti in altulit capetalele pe facia zidului, forte cu mestesiugii minunatti, deci la mijlocti este facutil bran frumosil si minunatii de marmura albastru, de care se gAT sesce acolo in partea locului (precumil scrie istoria), care brae este fa,' cutti peste capetitele tuutuilorti ca o legatura, si preste acelti brit' asiediate cite (Vale tunuri cu rotele lora, care rote se vedti jumetate esite afara din zidire in facia, si jumetate asiediate in zidulti piramidel, de tine tunurile intinse pe ele, in patru parti cite dime, de minune, si spunti unii ca piramida are locti pe din launtru de se sue pans mil °mull Er dela brauld din mij- loci). Or se incepe in susu rindii de taunt.' tots in capetal puse si asiediate unulti in altultit, si asia, mergti randurile pana la alt' doilea brad ce este Or' de marmura, cu care Or' inchee capetaile tunurilortl, si dela acelti ale doilea brati Or' tunurile puse randu unulti in altulti in capetaie "Ana la alt' treilea brill care si acelli bran tots de marmura legs capetaile tunurilorit, si peste acelti brill este fa' cutti and foisiorit pe patru stalpi de marmura, si desupra foisiorului facial) in susit verfulit piramidei forte frumosti, si in verfulti piramidel este sgripsorii de aura Cu dOue capete, semnulti imperatiei si a stapaniril Rosiei. Si este acesta piramida, adeca, turnti, inaltimea de 14 stenjini Or' urme 84, si latimea sett grosulti ei stenjini 6 si urme 4, care acesta piramida de tunuri alcatuita, pre cel ce o vedit '1 aduce in mirare, si socotescil cu mintea de biruintia cea mare a crestinului imperatti si vrajmasiloril infricosiatti, nemului frangiozesca, si tuturorti celorti ce viclenescl Resboiulti acesta au contenitti la letulii 1814, canal si pacea s'ati incheiatii in cetatea Parisului a Franciei, partea Evropii. Turnulti sett piramida are 8 randuri de tunuri, si brine 7; Or' urmele se socotescit 6 urme intr'unti stenjinti. Era la letulfi 1813, dupa Sfeti-Georgie au venitd domnii tierii Ioanti Georgie Caragea voevodil (carele acesta all fostii mai nainte caimacamil scaunului Craiovel, si se iscalia la porunci si la atresiade la titulusiti Iancu), trimisii dela porta ciarigradului cu fermanii imperatescii, si intrandil in Bucurescl cu halaiti mare dupa obiceiulu domnilorti, au siediutil in scam* si viindii testa boerimea i s'ati inchinatii si iaii s'arutatti mina chip& obiceiti. Maria sa dupa ce au odichnitil cevasi (14%6 trei dile, au oranduitil boeriile divanului domnescii, si au asiediate trebile tierii. s'ati facutu oresi-care linisce in tiers, dupa ce s'ad vediutti lacuitoril isbaviti de greotatile si necazurile ostilorti muscalesci, card poezise ca lacustele de nu le mai ajungea case ski her a hick* superandti forte greti cu mancarea pe lacuitorl, ca asia '1 oranduise dela domnie sa-1 hrauesea lacuitorii tierii, si nut mai putea satura, si inca si fura, tot(' ce gasia, o vas ce patimia tots locuitorii de obsce. Insa pugina vreme trecendit, si s'att facutti 6resi-care turburare de care Serb1, tote inteacestii anti, calif era peste Dunare in Craina, tail de ai lui Cara-Georgie. Si fiindti-ca si Serbil s'ati amestecatii cu Miscall la resboiele ce s'au facutti asupra Turcilorti intfa.cesta trecutai r6smiritia, ne cauta a is tori de (Musa oresce, pentru sciintia celorti ce nu va fi sciindii stares lord in ce chip este. Deci nemulti si limba Serbilorti, este osebitti de nemulti si limba Bolgarilorl Si Bolgarii au avutti imperatie in vechime, si au facutti marl resbOie asupra Turcilorti mai de demultti, inch, canal nu era ei crestini, dar mai vertosti asupra imperatiloru greel ai ciarigradului au facutti re0s136ie, dupi cuma se gasesce la chronografuri salsa, si scrie ca si biruitori au fostil in multe randurI, si le da Grecii haracitt, ca nu le putea std in potriva varvarotitel lorti. Era Serbil melt si et mai nainte cafe si despotic, si se st'apania de trail si despotil CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 229 lord trei tieri, adeca, Serbia, Sremulti, Bacica, si fiindti-ca aceste trey tieri sunt peste Dunare de se hotaria, cu tierile turcesci, pururea avea resbeie cu Turcii, de 'si ape'ra tierile lord, fiindti-ct Turcil cluta sä-1 supue suptft juguld lora, dr' mai la urma in dilele lui Stefanti des pot*., avenchl resboift Serbii cu Turcii, multi din Turd au peritti, inst fiindu multime de Turd adunati (la pole Cosovo), adeca, la unit locti ce se numesce eampulii Cosovei, unde acolo mare resboitt au facutil Serbil cu Turcii, si macarca aorea era biruintia Serbilorti , dar ce folosti, ca Tdrcil nu da dosulti, ci dandil navala in Serbi i taia cumplitu si far, mill. Deci vediendu Stefaml despot*. navala Turciloru, si periciunea Serbilord, insusi cu al sea eel alesi aft intratti In tabara turcesca, si cumplit4 iati fostii Mind! insusi cu mana lui, ca O. isbandesca sangele crestinesol, era Turcil vediendii ca este craiulti Serbilort1 in este au &cut* chiotti si sgomotti mare spre navala, si impresurandtt pe Stefanti despot*, raft taiatti, si aft biruittl pe Serbi, si au peritd aci tote &tea Serbilorft, si au Matti Turcii tierile suptii a lorti stapanire, si stapanindil multi ani, apol s'ati redicatti Turcii cu resboiti asupra Ungurilorti, si dupa multele resbeie ce aft avutil unit cu altii, in cea dupa urma aft biruitil Turcil pe Unguri, si aft luatti tote tierile unguresci pans la Viena, ca pana acolo cuprinde Ungaria, si Viena este la hotarti, scaunulft imperatfel Nemtilord. Turcil supuindti si crtlea Ungurilorti au asiediatil in scaunuhl crafei unguresci pasia, er' scaunulti lorti au fostil la Buda peste Dunare, thud' Dunarea acolo tota intr'acea vreme in hotarulti Ungariei, er' acumft este in stapanirea Nemtilorti. Asia-dar stapanindft Turcil 60 de an' craia Ungariei si craia Serbilortt, s'ad sculatti cu osti grele sa iea si Viena, sa supue si pe Nemti, si au tabarfttl vezirulit cu ostile lung, zidurile cetatil Viena. Nemtii vediendti asia, aft amagittl pe vezirulti trimitiendui poclone scumpe si galbini multi, scriindui cumca se inching a fi supusi, cerendusi sorocti sa ea din cetate. Vezirulti au priimitu, si lead datil &god' de o lung, precumil scrie la chronografulA Tieril-RumaneSci, si fiindti si Sierbaml voda atunci cu &tea sa, cu Turcii, dupa porunca Unperatului turcescti, multti aft povetiuitti pe Nemti prin scrisori pe taint, cumti sa se porte Nemtil spre ostire, fiindul mil& de crestinetate. Nemtii avendil atunci feltmasiarti pe prin, cipult1 Evgenie, omit intieleptft si chibzuitord la ostire, dupft povetiuirea lui Sierbanit voda, in diastima vremii sorocului ce au pus*. cu Turcil, aft alergatti la Lechfa (fiindti pe acea vreme puternica) si au cerutu de la craiulft lesiescd, sa-I dea este inteajutortl. Craiulu, dupa ru- gaciunea lui, iaft data este din destulti, si impreunandil cu acele osti si ostea nemtiesca, au fa' cutti gatire, si candti ad fostU la sorocti, insciintianduse dela Sierbanft voda =ma Turcii nu sunt gatiti de resboiti, ci numai ta'bariti fart grige, atunci princift Evgenie pornindu ostile neptea sad limit* fart veste, intr'o diminetia in versatti de diori, er' Turcil nefiindti &id de resboie s'aft turburatt, si nesciindti ce sa fact aft dattl dosultr si au inceputti a fugi lasandti tote giosti, tunurile si gephanalele, zaherelele, si altele ce aft avutti, principulu cu ostile vitejesce iau gonittl inapoi pant la Buda, mamma aft mai statute Turcil intr'unit locti de resbout, darti au remasti si acolo biruiti, si dr' au datti dosult. Si la Buda erasi aft statute Turcil de resboiti, si er' iau biruitft Nemtil, ca avea ostile lesiesci inteajutorift, si Lesil era, hrabori la resboiti. Vezirult s'ad trasti inapoi la Serbia , la cetatea Beligradti. Nemtii in- puternicinduse, aft scosti pe Turd din Ungaria si din doue tee ale Serbiloril din Bacica si din Sremtl, si din Banatti, si din Ardelti, si apol au facutil pace cu Turcii, remaindit Serbia cu cetatea Beligradu suptu staphirea Turcilort, dr' Nemtii au luatti tote tierile unguresci, adeca craia Ungariei si acele dime tieri ale Serbiloril, adeca Bacica si Sremulti, suptil s lorti stapanire. Deci porta giarigradului ad stapanitti acea tiera Serbia cu cetatea Beligradu care au fostb. a Serbilorti de atunci dela acea pace multi ani, !pana in resmiritia Nemtilord testa dupe urma, in pace si cu raiaoa Serbfel, candti atunci Iosifu imperatulil Neintilord o as fostti luatti cu rftboiti dela Turd, Wet si Craina, si acesta tied, Valachia, era data au facutit pace, au remasu er suptil stapanirea Turcilorti, precumil Serbia Serbilorti, asia si acesta Valachie, precumu e ar6tatti mai susti. Er la letulli 1804, s'ati sculatti agalele Turcil din cetatea Beligradu ce este in Serbia tiera Serbilott, asupra pasil de acolo, ca sa nu mai poruncesca el*. la trebile cetatii, nici la trebile tieril, nici sa judece pe niminea, nici la d'ajdile tierii sa, nu se mai amestece, ci ca. 230 TESAURU DE MONUMENTE 1STORICE unu pasia sa siedia in saraiula lui cu pace, si sa-I dea lefea, sa si-o aiba de cheltuiela, urmina aceste agale ca si Pasvandoglu. Deci pasia si nevrendti s'ati prostitt, adeci s'ati masi insciintlandit la ciarigradil imperatului, nimicu n'ati folositti. Agalele sfatuinduse, au alesu dinteensii sa fie patru agale mai marl dipetenie cetatil si tieril in locult1 pasil, si tote trebile cetatii si a tieril el O. le seversiesca cu daft de obsce. Asia-dar acele agale luaudit tart stapanirea, au oranduitu colgii si subasi, adeca ca nisce zapcfl si polcovnicei, insa Turd, sa umble prin tiers sä scotia dhjdile dela raele, si sa implinesca tote zaherele \si altele ce trebuescti cetatii, si esIndti Turcil slujbasi in .tiers, aft inceputu a necaji pre seracele raele. Deci inteacesta au venitti si fermauti dela imperatulfi catre agale, ca sä. nu stea inpotrivh pasiel, sh-lu lase sa fie poruncitorti si mai mare, duph cumil s'au orhnduitit dela imperatie. Dar agalele n'at1 ascultatti porunca irnperatului, dicendti ca lora se cade a fi mal marii, si judechtori si poruncitori tieril a fi, ca-ci ca sunt cetatieni betrani si pamenteni. Slujbasil cu mare zorit cerea dela raele dajdi marl si grele, preste randuiela ce li &au fostit facutti dela pasia, si aft inceputti a bate raiaoa, si a da cu pistole inteensil, legandit parcalabii, si chinuindul, si fat:Audit silnicii muerilorti, si stricandti copiii s1 fetele lacuitorilorti, mancandit si bendit, si cu sila Wanda ce le era voia, preotilorti le taia barbele si-I batjocoria si-I prada si nu -i Iasi sit slugesca in beserica, ca si. besericile le inchidea. &MAI raelele, vediendit asia si intielegendu ca pe pasia fait lipsitti din starea lul, aft mersu parcalabil de s'ati geluitti la acele agale cumca patimesdi reit de chtre slujbasil turd, dar nu li s'ati data ascultare nici dreptate, mergendti si la pasia si spuindui necazurile ce tragti, pasia leati data respunsit ca nici o putere nu are sa le pots ajuta,. Turcil slujbasii, de ce trecea vreme, mai reit. 'I nechjia, si all poruncitit acele agale slujbasilortl, de all luatit tote armele ce au gasitti la Serbi, pusci. pistole, on -ce, si leati dusit cu carale la cetate, ca sit nu alba Serbii vreo putere a le sta in protiva. Deci trecenchl asia unit anti sell dos, u'ait mai pututti Serbii a suferl rhutatile Turcilorti, mai vertosti silnicfile mueriloril si a copfilort si a feteloril ce le avea, ci s'att inceputti a sfatui ce volt face parcalabil si cu ceilalti fruntasi al satelort, deci at inceputit a se uni, cete, cete, cite diece doue-dieci la unit parcalabti, ca audit voru venl slujbasil turd, si facendule r6utati, sa le stea in potriva, dar ce folosu, ca nu avea nici unu arme, ci cu topore si cu giumage le sta in potriva. Vediendu Turcil ca Serbii au inceputil a le sta in potriva la rapirile lorti, au vast' agalelorti. Agalele all randuitit Turd mai multi sa prindih, pe cei ce le va sta in potrivh, si legandui sa-I aduca la cetate ; si facendit Turcil cumii li s'ati poruncitti, inca si mai retl, ca nisce vrajmasl al crestinilorit, s'ati inceputu a face turburare in WA tiera, si sculanduse Serbii sa se adune si el mai chte multi in cats, si cu sate cevasi arme, Turcil s'ait sculatti cu resboiti asupra lore. Serbii vediendil asia, s'ati sfatuitti cu capitanii cetelorti, sa alega dintre densii a le fi capt, adeca mal mare povetiuitoria in resboiti, si sciindit pe Cara-Georgie omit vertosti si indrasnetiti la resboiti, poftitit cu totl sa le fie mai mare peste tote cetele, adeca capeteniiloril si parcalabiloril Er Cara-Georgie, dad. raft alesti mai mare, all poruncitit de s'ail adunatil vre 500 de Serbi alesi voinici, si au chibzuitit vreme de all mersil intr'o n6pte la unu hanit de beilicu, la unu orasiti, unde era acolo &Sue trel sate de Turd adunati, si aprindiendti hanulti din dark fara veste au intratti la Turd cu ce au avuttl in mains, sape topore lance dose furcl de fierti ciumege marl, si au data naval& inteensii, Turcil nefiindit gatiti de resboiti, vediendit si hanulti aprinsit, s'ati spaimentatit, mai vertosti si de navala Serbilora, si nu avea prilegiu nici de scapare nici de resboiti, ci iait omoritit Serbii pe toti cats alt fostil intr'acelti hanti, si lead luatti armele banil si on -ce all gasitti, si asia, siati mai gastigatti Serbii arme de aperare. Deci insciintianduse in cetate agalele de omorirea acelorti Turci, sfatuinduse au trimisii, bfinbasi, buliuc-basi, oda-basi, afara la arnautchiti, sa adune este cu left, Turd, Arnauti, Chrjalff, asupra Serbiloru. Er Cara-Georgie inch, all poruncitu de s'ati adunatal Serbi ca la o mie si mai bine, si puindule si capetenie pe la cete omeni alesl, ati inceputti a lovi orasiele si hanurile turcescl, si cu mare vitejfe omoria Turcil, si le lua armele si bans si cal si baine, si le impartia la ostasi. Strinsus'ail si Turd, ostire mare, si facendit resboie unit cu altii n'ati pututti birui pe Serbi, liindii-ca s'afl fostit imputernicitti Serbil cu arme, si cu hraborfe so resboia cu Turcil, si macarca all perith si Serbi, dar Turd fart numera all peritti. Asia. CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISTARCULU 231 dar ca sa nu lungima istoria, facenduse resbOie intre amendeme partile, Serbii ad scost pe tots Turcil din tiera lord, luandii tote orasiele suptd stapanirea lord, indestulanduse cut de tote dela Turd ce ad trebuitt la ostire, mai aducendd si din parti tunurl si barutd, si trecendd mai dol alit, ad ineungiuratd si cetatea Beligradu cu oste si cu tunurl, fiindd-ca s'ad fostA immultltd este la Serbi, viindd si din alte parti omens cu arme pentru castigd. Deci ad tinutd pe Turd inchisi in cetate trel anl, (ca nici era putere la &MA sa bata cetatea), si dm& n'ad mai avutd Turcil ce manta, au esitti Turd'. dart, si s'ati dust', lasandd cetatea pe sdma Serbilord. Era Cara-Georgie ad umplutd cetatea de oste, adunanduse de tote partile ostasi cu left, dnpa cumd spunea unit ca au avutd 50,000 de ostasi, si vitejesce sta de resboid cu Turcil. Insciintianduse imperatuld de luarea cetatil Beligradu de suptd stapanirea portil, au scrisd fermand pasil dela Bosna si pasil dela Nisid i pasii dela Diiu, nortmcindule O. se seele cu osti sa bats pe &kV sa supue pe hainu Cara-Georgie. Pasii dupa porunca s'ad sculati cu osti, si au facutd marl resboie cu Serbi'., insa s'ad biruitd Turcil, ca-ci cumii am dist", s'ad fostd imputernicitu tare Serbii, si au fostii cuprinst in Bosna Ores! cate-va orasie judecie, si din Nisid de ad luatti zaherea si bird pentru ostasi. Deci asia, cu vitejle, ducenduo Cara-Georgie aperandusI tiera pans la letuld 1808, candd atuncea viindd si Muscalil, cu voda Ipsilantu, deci ad unite cu el si pe Cara-Georgie cu SWAY, sa fie impreuna asupra Turcilord, (fiindd-ca nu sosise ostile muscalesci sa fie de ajunsd precumd am scristi), trimitiendui voda si bani sa mai stringa este si altele ce mai trebuescd la ostire. Si iad trimisd imperatuld Alexandra decretd (fermand pe turcie) de stapanirea pringipatulul Serbiei, si cavalerie, trimitiendd si unit generald pe Rodofinix cu o mie de ostasi si cu tunurl si prafarie, adeca cu tacamulu unui generaliletd ale ostirei, cast fie ajutorid cetatil Beligradult, sa fie in cetate si sa invetie si pe Serbl regula ostasiesca. Er Cara-Georgie mai stringendd oste si impreunandd oste serbesca cu ostile muscalesci ce le avea Isaia generard, all facutd marl resboie si isbandi asupra Turcilord, (precumd s'ad scrisd), si intrandd Serbii in partile Rumeli mai in Mantra in Turchia, multa stricAciune si paguba lead facutd, pradandil, ardiendd si taindit, pentruca &MAI avea porunca dela domnuld lord Cara-Georgie, sa nu iea robi nici macard pe unit Turcd, mare fiindd see midi (adeca capetenie sett ostasid), ci pe tots sa-I pue in ascutituld sabiel pe cats '1 va prinde vii. Cu tote acestea, facendii Alumni pace cu Turcil, pentruca sa rumps piedeca cea zaBonaparte ail Iticnitore, la ponturile ce s'ad asiediatd in scrisd, s'ad pusti pontit si pentru SerCosta Piedica* , de o ca data sa aiba Serbii ctpetenia lord, si sa -si dea haraciuld la Aor- ta giarigradului, si sa judece pricinile tieril, adect ce se va intempla intre raele si intre Turd, judecatori din Serbi impreun5, cu judecatord Turci, Or nefiindu pricing cu vreunt Timed, atunci sa nu aiba voie judecatoru turcescd a judece, pe crestind, ci sa judece cape- teniile Serbilord, adeca senatuld, judecata orasiulul acelui ispravnicatA; si la scoterea dajdilord sed podvoze sell zaherele Bed macard ce, Turcil sa nu fat', amestecd, ci parcalabii satelord tote sa le implindsca, si sa se faca teslimatd prin zabitii crestini, si nicl o asuprela sa nu fact Turcil la cumperaturi de on -ce in tied., ci cumd se volt pute tocmi cu crestinil, asia sa platesca, si haul cu sila la negutiatorie pe miere pe until si altele sa nu aiba putere Tamil a d'a cui-va, fart numal celui ce va vol sa iea, sa-1 adune marfa cu invoire in scrisd, asemenea si altele sa se urmeze cu bunt pace. Er in cetate in Beligradd sa siedia unit pasia cu cati-va Turd, spund unit di 1000 de Turd, spre paza cetatil, cu bunt pace, si crestinii cetatienii, negutiatoril, si altil, sa nu aiba nici o superare. Decl cu venirea made! sale In voda in scaund, all venitd si unit sarascherd-pasia la cetatea Diiului, trimisd dela imporatulu ciarigradulul sa asiedie pe Serbi cu fermand. AcelA pasia au scrisu la Cara-Georgie ca sa vie la Mid sa i se arate si sa-I spue ceea ce po- runcesce imperatuld prin fermand pentru asiediamentuld tieril serbesci. Cara-Georgie all trimisd dol din cel ales! capetenie la pasia, sa vadia, ce are pasia sa le spue. Pasia ad disd, Imperatuld poruncesce sa fiti raia supusi la tote poruncile imperatesci, si sa contents de resboie, sa ye dati haraciuld, si in cetate s'at oranduitd sa sled% unit pasia cu o semi 232 TESAURU DE MONUMENTE JSTORICE de ostasi pentru paza cetatii si a tieril, si vets ave bun& pace si mil& dela imperatie. Solis lul Cara-Georgie all respunsii titre pasia, asia spunu unit ca at (Hsu sole: 'el pe pasia cu Turd nu-lit priimescu in cetate, nici tiera nu o mai las& in stapanirea Turcilorti, er haraciulti '15 volt da, si cu supunere volt fi, ca cu versare de singe siat scosit tiera din robe, si candit nu o va puts stapani, er prin versare de singe o va da, er intealtd chipt nu va fi. Pasia audindit asia, s'ait apucatil cu mina de barb& a o netedi, si au tacutt. Solii s'aii dusil de all spustt lui Cara-Georgie. Er pasia all insciintiatii imperatului la ciarigradd res. punsulit Serbilorii pentru tiers. Imperatula dad ail auditt asia, s'ati turburatil , si cluemandu pe vezirulti, cu manse all poruncitit s& redice osti asupra Serbilorti. Vezirulit all scristi pasilorti de pe la cetatile de law& Dunare si merge cu ostile lorit asupra Serbilorti sa -1 supue, er nesupuinduse si standit cu impotrivire de resboiii, sa -1 supue suptii sabie si sa robesca tot& tiera. 0 vas de bietii crestini, ce li sail gatitit I Deci strinsus'ati multi:me de Turd dincolo de Dunare, trecendii si pe aid pin Craiovo, mergendti la Dunare asupra celorit ce era in Craina, si lovinduse unit cu altil, int/Juni' randu at cam biruitii Turcil pe Serbs, dar si Serbii eel din Craina all WW1 biruintid in Turd, de care era east& tier& din ace de Oltii er ingrijatii si despre Turd si despre Serbi, a era fric& mare de prad& si de robie, despre amendeue. partile, dar in cea dupe urmit, all biruitit multimea Turcilortt pe Serbi, si all intratii in Serbia. Apoi cesti din Craina erasi au slabitu, si luandui Turcii in gen& it& risipitti. Spunti ore-caril ca nu s'arti fi biruitii Serbil de catre Turd, de nu s'arti fi intemplatii oresi-cumii impArtire, imparechere, de ostile Serbilorti, neadunanduse uncle era multi- mea Turcilort sa le stea inpotriva. Cara-Georgie vediendit c& au intratit Turd in tiera loru, si nu va puts sta la resboiti, au desiertatii cetatea de tunuri si barutii si ghiulele, puindule in card, si cu o sem& de este, ca 10,000, all trecutti Dunarea la Nemti. Turcii au robitit tiera, incArcandu familiile Serbilorit in car& de leaii dusti in Turchia, er o sem& de osti ca 40,000 cu capeteniile lord si cu tunurile i barutu i cu ghiulele, s'ati trasit la muntil lorit unde all avutii meterezuri, palanca, de copaci claditi unuld pe altulti, si era acolo ca o cetate, loco tare, thud' acolo si multe familii de Serbi adunate, au scapatii acolo, ca,' nu s'aU pututil apropia Turcii de aceld locu cu desime de copaci de pAdure si de frica tunurilord. Deci estea Serbilord cu capeteniile lord s'ati impreunatti cu ostile Nemtilora si ale Muscalilorti &supra Franciozilorti dup& porunca imperatului Alexandru, er pe Cara-Georgie invinovatinduld imperatuld Alexandru, pentru ce n'ait urmatit ponturilora pacii s& se asiedie cu Turcii, ci au (lath pricin& de aft prapaditit Turcil tiera, si au robit'o, l'ad put pe maria sa la oprela in cetatea Gratiti, adeca surghiunt Tuna au luatit tiera Serbia intru stapanire, si all intratti in cetate. 6stea serbescA din palanca lorti all esitii pe la luna lui Iunie inteacestii and 1814, si cu vitejie mare all clatti naval& er in Turd, si au taiatit multi Turd, si er s'ad intorsrt inapoi, si mai agonisindusi de cheltuielit si zaherea, siedea acolo, neputendule strica Turcii si-si aducea si dela Nemti ce le trebuia cu bani. Deci biruinduse Franciozii, si fAcencluse pace nitre imperatii apusului , precumu am scristi, imperatulit Alexandru nail lasatit Serbia in voia Turcilord a o stapani, fiindit tiers cu crestini, ci all scristi imperatului la ciarigradti, ca Serbia sit-si aib& randuiela sa dupe ponturile pica, spre a nu se mai face turburare. Si intr'acestti anti, pe la Septemvrie 1815, iau impaciuitii si iau pusii la oranduielA dup& ponturile pacei, insA 12 omens fruntasi ai tieril, jab luatit la imperAtie, ca nisce chezasi de paciuire, sa siedia la giarigradit zalogl unit and, si implininduse anulti sa se chimbe s& vie altil in loculti acelorti, &Ana credinti& im. pergtfei, cit nu se vorii mai inpotrivi cu arme asupra stApaniril imperatesci, si asia s'atipotolitt tote inprotivirile, si urmeza acumii cu pace. Er Cara-Georgie s'ait indreptattl, nefiindii eld pricinuitoriulii stricaciunii tierii, ca-ci ca solii eel trimisi de elii all interitatit pe pasia, si nu cu porunca lui, si imperatula Alexandru s'au milostivitu si l'ad ertatii si Fait chiematit la imperatie. Eta inteacestit chipti este istoria Serbilorn. SA mai spunemil ceva pentru Cara-Geogie. Spusumiaii unit ipochiment vrednicit de crediutt, precumil Cara-Georgie au fostil omit' viteza, si cu mare indrasnire la resboit, in. CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 233 fricosiatil la vedere, si groznicti celord vicleni, dreptd judecatord, resplatitorit celord rei si nesupusi ; splint" unii ca avendii elf unu frate care acela slad lasatti sogia lui si se tinea cu alta strains si cauta a se cununa cu ea, iar fi poruncitd Cara-Georgie mai antaiii, sa parasesca muerea strains si sa-si tie sogia lui sa nu face pre-curvie , si nevrendti frate-sed sit asculte porunca, l'ati adusti la judecatd, unde final si alte capetenil, si iar fi dish asia: De vreme ce not ne versamd sangele nostru asupra vrajmasilorti pentru sä ne pazimii legea, er to fad calcare de lege, si nu vei sa to parasesci , vrednicu esci de morte. Si indata all poruncitil de iati Watt' capulu inaintea ha. Er unit spund ca, insusi elti, rivnitorid !Enda legit, cu mama lei l'ad taiatii, care este indoire de a crede cumcit insusi elti l'ar fi taiatti. SA venimil la ceea ce ne era inainte, a istori intemplarile anulul. La lettail 1814, in dilele acestul domnii hand Caragea, s'ad intemplatil bola ciurnii, si in era, ad inceputti a muri omenii aid in Craiova, insa nu pre multi, dar de frica mortis au fugitti toff in tote partile, si s'ad spartti orasiu, remaindii casele pnstii, numal cioclii si trail podurilord le tercets, mal vertosti pimnitiele. cu butile le lua sema, er in Bucuresci au murita multiple de norodd , acolo era bucuria cea mai mare a cioclilora si a crailord dupe ulitie. Si peste Dunare nenumeratll norodd de omen) au muritu, de all remasti orasie si sate de tote pustil, si pana in primavara pela Aprilie s'ati milostivita celil ce pururea este milostivd Dumnedieu de all poruncitti bold neprasnice de all incetatti a nu mai muri. Dupe acesta, la letulu 1815, la Genarie , s'ad facutd mare turburare de catre Turcil din cetatea Ostrovului intr'aceste 5 judegie, pricinuindd ca nu li se da si cetatil lord zaherele si sare, precumti se da cetatil Diiulul, si alte pricine gasindti, si esindii el din cetate, o sums de Turd, as cuprinsd doue judegie, Mehedintiu si Gorjii, puincld el ispravnicl si zapelf, sa le strings zaherea, si sa o duca, in cetate, si fiindule ganduld cu hotarire sit vie si in orasiuld Craiovel, sit prade pe boeri si pe negutiatori, si viindu Turcil pana la Strahaia, acolo la manastire tabarindti, au luatit aid manastirii tad ce au gasitd. Orasianii insciintianduse de acesta mare nevoie turcesca , all fugitit toti in tote partite, cu much cu mare, scotiendusi boeril calabalicurile si familiile, si negustoril marfurile, de s'ail presfiratil in tiera si peste Oltd, ca era si porunca domnului caimacamil sit se redice orasianil sit fuga, si asia s'ad spartit orasiu, remaindd casele gole, en crailord le Ora bine. Si insciintianduse maria sa voda de spargerea orasiului si de incutropirea judegielorti an scrisd pasil dela Diiii si haianului Oreovel, ca mai in pripa sit trimitia oste sit stea Turcilorti ostroveni inprotiva, si ad si venial de lead esitd inainte, si all inceputd a face resboid cu densil de lad zaticnitil a nu pute veni sit prade orasiu; dar liana a veni Turcil mai multi sa-i gonesca si sa-I scotia din tiera, ostrovenii au pradatti lacuitorii intr'acele doue judegie, de all luta grad, orza, miere, until, si vite den destulti, .si lead bagatti in cetate, apoi ei ad statute de resboid multe dile, si biruinduse de catre cesti lalti, s'ati trash inapol. Er de alta parte, patimia lacuitorii din partea muntelui, de panduril rumaui, ca se facuse boll, si °morn, si ardea, oamenl si-i prade, si all pradatti si manastirile muntelui, dar pe multi aft prinsd Turell, si ducendui la Diid spund ca lad taiatti pasia, si pe multi iati trimish la Bucuresci. Era intr'acea vreme o mare nevoie, mai red decatil in resmiritia. Dar inca ce tragea bietil crestinl in vreme de erns pe genii de le ducea zaherea in Mehedintl si aid in orasiu, faina, orztt, lemne, fend, si altele. Cu tote acestea, neinpaciuinduse ostrovenil Turd cu una cu done, ca nu cumd-va sit se premejduiesca orasiu, si sit nu se mal prade tiera, all scristi maria sa voda la imperatuld la ciarigradd pentru stricaciunea tieril si nepaciuirea raialilord, si imperatuld o ad caitu pe tiera, si indata au poruncitti cu fermand , unui haiand, omit blind si intieleptd, sit vie did cu o send de este sit siedia in orasiu spre paza polithiei, si alta sema de oste sit fie la margine pe Tanga Dunare sit apere tiera de ace) vritjmasi. Si dupe porunca all venitti haianu, si &tea ah prisfirat'o prin casele orasianilord, si asia cu superare cam strimtoranduse orasianii pentru cvartirurl, si lacuitoril satelord pentru zaherele, and and ah petrecutti Turcil in orasiu, si acolo la margine, apoi s'ad milostiviat imperatuld de all ertatd pe aceld haiand regeptii aid cetatil Ostrovului, si s'ad facutil pace, si s'ail redicatti haianu din Craiova cu 6stea ce all avut'o, si ad remasti orasiu in linisce. 1815, la Dekemvrie 22, ad plecatit 30 234 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE SA venimii cu istoria er pentru Bonaparte, ca dupa ce l'ati dust' is ostrovulti Elba in stapinirea Engliteril, nu s'ati fostii implinitti nici anulk si ajungenduse cu Ore-carit din boerit cel mat marl at Franciel, pe taina au scapatii de acolo, si aft venitii er in Parisi', si au fostu adunatti oste, unit spunii 60,000, si s'ait gatitil erast de resboiii, er craiulit celti ce Fait fostil incorunatti stapanirile cele impreuuate au esitti din Parisi." danduse intr'o parte. Dect &AA imp6ratulit Alexandra alit Rosiel au redicatu osti asupra 1M cu Prusulti impreunk si sosindti is Parisi'', au data r6sboie marl si tart, si s'att biruitti ostile tut Bonaparte. Apol Bonaparte s'au trasti la Italia, si goninduld ostile rail impresuratit si acolo, si biruinduse si la Italia, s'ati tainuitti Bonaparte, si intrandu intr'o corabie, au vrutii sa merge pe marl sa scape la America, unde are si Francia staphoire, ci n'att pututil, ca ratt opritti strAjile Englezulul, si l'aa prinsit ca pe und fugaritt dupa porunca, si dupa judecata imperatilorti l'ati dust' dr la aceld osttovti, puinduld suptil mare pazk sa nu mat OM scapa, si lila ca sa nu se mat fad, vreo turburare in Francia dintr'o vreo povetiuire, oil de catre Bonaparte, wide catre altil, au lasatd este muscalesca si prusesca in Parisi', sa fie statatore acolo, spre paza, 25,000, er altil spunk 75,000, si &fist au facutii pace. Er pentru cel ce au fostil partinitti lut Bonaparte de rati trasti din ostrovti si fait past' la cal sa se redice er cu resboiti, spud' ore-care ca dupa judecata imperatilorti iarii fi data mortis, Septemvr. 1315. Er scumpetea se tote inaltia cu mare pretia, din di in di, is tote celea, mat vertosti bath' se redice tofu cu adaosfi. SCARA List. Pentra neunirea Lesilorn si r6smiritia intre el, si pentru partea ce Wad inchinath Muscalllord, pornindul en asboth asnprale Pentru inceperea rllsmiritii Mnscalilord en Turd' din pricina Lesilord Pentra stares Tierer-Rumfineset, cum(' erk mai nainte cuprinsi de Turci Pentra pacea care s'all flea d intro imperatta Rosier si a ciarigradulur, cu ponturile er Domnia matt Alexandru voda Ipailantil, daps pace Domnia tel Nicolae voda Caragea Domnia lui Michard voda Satin lit 163 163 163 165 166 167 Domnia lul Nicolae voda Mavrogeni Pentra a ddua r6smiritia a Musca Mord cn Tamil Pentru incorunarea imperatesii Ecaterinil la Crimil Pentru isvodirea si facerea secreturilord muitchleser si pentru lucrarea lord In ostire 169 169 Istoria pentru Nemtl, rldictInduse si ei cu reamuitid asnpra Turcilord Pentru boerfile care le Meek Mavrogeni in silniere Pentru intrarea Turcilorfi in tiera NemtiescA, si mind ail robit'o Caimachtnia in Craiova a Jul Turuagi -aga si a Jul Dervisi -aga si a Jai Ionitil Papua de boeria en sila Intrarea Nemtilord in TietaRumanesert en resboill Petntru rhsboiuld Nemtilord en Turcir la Calatattl 167 167 171 Navala Turrcilord din Giurgiovil asupra Netntilord Marti din Bucuresci 173 174 174 176 178 179 180 Domnfa lur Alexandru Morurti voevodfi 183 Domnia a d6ua a NI Alexandra votirt Ipsilantd Domnia a Jul Georgie vodi Hanger lift, si inceperea ostiril asupra Pasvandnlui, si re'sbdiele ce s'ail fleutd Pentru vicaritu ce au pawl voda Hanger lid pe tiers, si pentru Mama capului seil in scannd in Bucuresci Pentra mergerea rut capitanti pasia in Bucuresel Pentru tiliarea capulni Led pasta partinindit Pasvandnlui Cumil s'ad mesteaingitil eapigiu de ad Matti pe voda Hangerlid A delta domnie a lui Moruzil vodi, si pentru Pasvandu, si pentru intrarea Franeezilord in Misird si in Palastina, si cumil erk sa vie Masad' 85 bald cetatea Diiirld Pentru prada ce ad fricutil Cara-Mustara cu Turcii orasiulul Craiovel, si pentru venirea carjalitlord in tiers, si pentru arderea Craiovel si alto orasie 184 184 192 194 195 196 lthsbolulti Muscalilorti imprenna cu Nemtil asupra ordiei vezirulur dupi rughcinnea boerilord, eS era si 180 robesci Hera 181 Pentru =fortes imperatilorti si a feltmasiarilord Pentra Wares With Ismaili-1 de Suvaro generard, audit s'ail tbautti si congresti de os'ail incheiatd pacea 181 Domnia ad6ua a lui Miebaid Sutiu vodi dupl. pace 183 Pentra domnia Jul Costandind vocll Satin, si pentrn jalba ce o ad dattl toti boerir si archioreii la imp6r5tia Rosier. Pentru cererea boerilord In porta giarigradului sa vie domuft tieril Costandind vodd Ipsilantd Domnia Jul Costantind vodi Ipsilantd, si pentru arderea tergult.I Bueuresciloril Trecerea solului franginzesed prin Bucuresci la ciarigradii, si emit Pail pinto la imp6ratie pe von Ipsilantd Pentru fuga lui Ipsilantd vodft la Museali Venires Sutiului vodA Costandind la Vihresci, si n'ad apueatti ad intro in Bucuresci Venirea Mnscalilord en Ipsilantd voda in Bucuresci, si cumil ad strinsd voda date .. ..................... Serisorea pasier Pasvandnlui catre voda, si curaft i s'ad intemplath m6tea 198 201 202 203 204 204 206 207 208 210- 236 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE List- Istoria pentru Bonaparte, si tliarea craiuluf Frangief 211 emu all Wail Frangiozif pe Bonaparte imperatii, si cumfi all Wahl cetatea Viena scaunuld imperatiei Nemtiloril 212 Rugacinnea imperatulni neintiesed sii-I dea imperatuld muscalescil Este ajutorii asupra Frangezilord, si pentru resbefuld ce s'afi inceped intre Museali si Frangiozi 213 Cum(' all mijlocitfi Costandind fratele impdratului Alexandra de all facutd pace en Bonaparte, si raii incorunatil imperatil Pentra resboiula Spaniorului en Bonaparte. pornindil si Nemtii resboifi, si cam &Oaf a doilea all hiatd Franciozif Viena, supuindil pe imperatu Nemtilorii! Incutrupirea acestorfi 5 judecie de Turd, si prada lord, si venirea Muscalilorti din Bucuresci in Craiova 214 InvrAjbirea lul Ipsilantfi voda ea generarii musalesci, si fuga lui la Petruburgii Spargerea Bucuresciloril si fuga de frica 'rurciloril, si pentru isbanda cu resbohl ce all facutil Miloradovici asupra Turcilord de lead spartil ordiea Venirea feltmasiarulul Bamenski in Bncuresci, si pentru rdsbdiele ce all facutil cu Turcii Pentru rdsbdiele lui Iaaia generaru, si pentru inlemplarea mortii lui Zasfi generalii, cumil all chinnitd tidra de all facutti siantiu inpregiuruld orasialui Craiovei Bonaparte all stricatii pacea cu Muacalii, dr Muscalif all facutil pace Cu Turcii, si s'ail apucatil de resboid 216 en Frangiozii Pentrn mortea Jul Alexandru Ipsilantd voevodd, cum(' rad muncitd Turcii, si alma s'afi incheiatil pacea Pentru intrarea Frangeziloru in Moscva, si curd(' s'ail prapaditil ostile lord, si cumd all fugitil Bonaparte Pentru Marisa Parisului, scaunuld craief frangiozesci, si pentru lipsirea Jul Bonaparte de impliratie Cuvintele lul Alexandru impdratii eatre boeril Parisulni, si pentru marimea eetiltii Parini, si cite case si ulitie si biserici are Pentru zidirea piramidef ce o au facut'o in Moscva din tunurile frangiozesel spre semnii de biruintii Domnla Jul Ioan Georgie Caragea voevodd, dung pace, si turburarea cea de catre Serbi Istoria pentru starea Serbiloril, si pentru resbOiele ce au facutii en Turcii, si cumit Mail pierdutii cilia lord Pentrn ostirea Jul Cara Georgie Pentrn spargerea orasiului de ciuma Pentru spargerea orasinlul Craiovei de frica Turcilord din cetatea Ostrovului Eris! pentru Bonaparte, cupid all scapatfi din oatrovil Elba, si driisi Wad redicatd en resboid --..141+.4411444+1.-- 215 216 218 319 221 221 222 223 224 226 226 227 228 228 230 233 233 234 ISTORIE A PREPUTERNICILORU INPERATI OTHOIYIANI ADUNATA SI ALCATUITA PE SCURTU DB Di:TUMULI:Tr Lynam vaaauntala DIKEOFYLAX A BISERICII CEI MARI A RESARITULUI SI SPATARU ALU VALLCHIEI oVlat2-. IN CEPENDUSE IN VREMEA PREPUTERNICULUI INPERATU SIILTANII ABDWL HAMM I LA VELEATU DIJRETU 1202 SI MANTUITORIU 1788 IN NICOPOL1 BULGARIET, 81 8' 8EVIIMITU IN DILELE PREPUTERNIOULUI INPERATU SULTANIT HIDER III LA VELEATU 1794 SI 1208 IN LUNA LUI SIEVALU IANACHE VACARESCULU Manuscriptuld ce publicamti, acumti pentru antaiasi data, 'lit multilmimti binevaintii si liberalitatii domnalui Stefand Grecianu in a cdruia posesiune se aft& E legatti in done mid volume in 40: in cell de Antall"' se afig partea (tomuld) I, si inceputulti partel II; in celti de alit doilea urmezd partea II, intreruptg, la pagina 277. Scrisoria e forte legibile, si se vede a fi din altd mina, er versurile intercalate si unele din note pe marginT sunt scrise de mana autorulul, mu& se vede (dice d. Odobescu) din asemenarea lord cu testulit originalti alit Gramatice!, ce erb, in posesiunea de curendil eepausatului Ioanti Vadrescull Totd ce nor n'amit fi sciutti, nici amn fi pututti dice atatit de frumosti, despre. VIcaresci, si anume despre Ianache VacIresculti, autoruld M0E1E:I PRE-PUTERNIC1LORU INPERATI OTHOMANI, a dish innaintea nostra, invetiatulti nostru arnica, d. 0dobescu, in interesantulti sell articlu, Poetii Vdedresei, tipfiritd in .Revista Rom' Ind, (vol. 1, pag. 481-532). Nu ne lipsesce de dal voia de a imprumuta dela dumnealui*). Familia Vficarescilorti, una din cele mar vechl si mar stralucite familie ale tie reT, are rara fericire de a fi data patriei patru generatiuni de literati si poeti, carii, intermit timpti pe candti cultuld Nationalitatil Ora a fi amortitit pentru totdeauna pe pAmOntulti Romitniei, eT visa timpulti de aunt candti Acestil bietfi corbit sermant str aquild s'ar face, SI-or ce Romani' ar fi Romani', 'Mare 'n resboifi si 'n pace. Intr'o epoca tristd pre audit limba romans, ca totfi ce era, romitnescft, era aMit de despretiuiti, pre la 1787, dupd 1681 de anT dela Traianii, in care amaril de timpti, se mird Ianache ecumit de nu se afia, vre unit omit ca sa grigescl sa, cuprindid starea limbei nostre prin mijloculit vreuneI Gramatice, a limbel patriei rmstre, gen care cuventamii, cu care ne inchinamd, cu care cuventandit petrecemit vietiuiarea acestap etc. ; in desiertulti unei epoce atiltit de triste, dial, este dulce si fru- most a intelni unit adeveratit boiariu romanti ocupatti cu alcatuirea uneia din cele *) Insemnaunl din capuld locnlni, ed a dese on in eursuld acestul article, vonid impumnta, vomil copia chiard, pre d. Odobescu, Gird a -Id city totdeauna. 240 TESAURIIDE MONUMENTE ISTORICE Si tine nu va admira, acel memorabilt testatnentti in versuri alt lui Ianache, celti mai nobilt legatt. ce putea lash unit Rode anthill gramatice ale limbel nOstre. mama de genii' posteritatii sale : Urmasiloril mei Vacaresci, Lasu wine moscenire: Crescerea limbel romanesci, Si-a patriei cinstire! Si ad, Ardelianil ce sunt de nascere, cu tote ca intre Romani' si Romani' nu sciti face deosebire pre tots facia pamentului romanescii, nu petit totusi sa-mi ascundti slabiciunea ce am de o secrets multiamire, considerandt ca si acesta frumOsa familia a Vacarescilort, familia* de literati, ce punt limba si originile romane mai pre susii de tote, e inch o familia romans originaria din centrult Daciel lui Traiant, din Ardelti. Last ca condeiulti domnului Odobescu sa ne arete credintia traditionale ce avea Va,carescil despre originea lorti. aSe dice ca, pe candt Radu Negruld evoda, fugindti din Arden pentru persecutiunile Ungurilorti Catholici, 'si gasi scapaarea pe ptlele meridionali ale Carpatilord, si scoborindti printre ripele pietrOse ale eflambovicitrer, descaleca si-si asiedia scaunult in lunca inverdita ce-i dise Camcpult-lungti, cu densulti mai multi soci de acme, cavaleri Romani purtandt aquila (cresting, pe coifult lorti de fent, venira, sit caute o sOrte mai pacinica intr'acea nOua, (Tatra napustita in timpil urgisiti al potopelort barbare, de colonii, strabunii lort. Astfelti odinitra, Teucru, eroult Salaminel, cerca, pe luctult marilorti, cu confratil esei de vitejie, o patrie mai ferice. Printre tovarasii lui Negru voda, se dice ca ar (fi fOStil si junele Negoitia, domnescti cocont alt lui Dan", voevoduln Fagarasiului, esi nepotti de soil, alt capeteniei Romanilort ; acesta intemeia sate si bisericl donee spre-diece pe malurile Dilmbovitiei coprinse de Unsulti; ela evil siese fete si doi efeciori, Radult si Sierbanil, carora le lasa, moscenire, cu numele de Vacaresci, scuetulti parintescti, ce Firth, gravatt pe densult Cetatea Fagarasiului, pe care falfae go aquild alba, emblema, de immaculate putere, si prapuruld purpuria cu dicerea eVIRTus scrisa in litere de aunt.' E de mare interest a observe in cursult istoriel romane, ca de abia, se internphi ceva mare si frumost in vietia vreunei parti a Romanimei, fat% ca Romanil din celelalte Ord sa nu -si alba la acesta si ei partea lorti, mai mare at mai mica, de merit". Pre candti Transilvania se perde pentru Romani pe unt lungil silt de secle, Romanil ei, in momentulti caderei loft, se potti lauds a fi pus" ei, prin Negru si Dragosit al loft ntuole fundamente a done State Romane. Acestti punt" din istoria vietil nostre, e plinti de marl invetiaturi si consecintie, si demnii de seritse meditatiunl! D. Odobescu ne di' o repede idea despre mai multi barbati illustri din familia Vacarescilort. Nol insemnamti din acestia, pe Ianache actiresculti, vistiariulti Brancovenului, bunult lui Ianache ahl nostru, care la Augusta 15, anult 1716, candu se petrect la palatult de pe mare, Geali-chiosct, dinaintea ochilorti sultanului Achmedtt II, acea infioratoria scent a ucideril Brancovenilort, cadit cela de antait sub sabia gelatulul, ca spre pedepsa, pentru drepta credintia ce pastrase ca- VACARESCU, ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI 241 tic nenorocitula sell domnll. Unu lti din fill acestuia, Stefanti, bArbatit invetiata in literele eline si in legile imperatesci, e tatala lui Ianache alti nostru. Acesta .Ianache, fiiii alit lui Stefanti, caruia 'I era data de sOrte a intrece in merite pe tots strabunii set, si a lash, numele sea laudata viitorimei, se nasca pe la anulti 1740. Educatiunea lui fa dela inceputa pre-ingrigiti. Neofitti celti betrantt Causoca livitula Iti initia la thesaurele Umbel. retoricel, si istoriel eline ; unit Germano, anume Weber, 'I esplica regulele limbei latine ; alti profesori 'lli invetiara italianesce, francesce, si hogii turd la familiarizara cu limba si literatura otomana pe care in urma le cunoscea forte bine. Thera inca, elti fa nevoita sa, se dedea cu necazurile si sa-si formeze unit sufleta tare si rabdatora, spre a nu fi sdrobitti si nimicitti, ca cel mai multi, in necurmatele smacinari ce turbura epoca de anarchic si de nelegiuiri in care sortea la menise sa tritiesca. Pre la 1763, ferosulti Constantino Racovitia, voevodit, neputenda suferi spiri- tula staruitora de nationalitate ce mena pe unit din boeri, si mai alest pe Vitcaresci, sacrifice pe Stefanti, pentru credintia sa catra tiers, inveninandula inteuna mode delimit de marsiava viclenia a Fanariotilora. Dupe o asia groznica perdere a parintelui sea, Ianachitili, Vacarescula se duse sit caute in Constantinopoli sea resbunare sett mangaiare. Spirits active si setosa de cunoscintie, ela scia sa traga, unit folosa din tote, profiti de petrecerea sa in Constantinopoli, si leganduse in amicitia, cu Halilti Hamidti, omit forte invetiata, si seriRoil la calemula (secretariulti) divanului imperatesca, alaturatti pre langa capichehaialele tierei nostre, invetia dela densula theoria gramaticale a limbei turcesci ce se dice sarfu. Peste trei ani insi, la 1767, Alexandra Scarlatii von. Ghia Iii chia ma la innalte dregetorii, incredintiandui vistieria tierel. La 1769 urmeza ocupatiunea rusesca. Catti tint' acesta ocupatiune, adeca, pans la 1744, Ianache, credinciosa legaturilora secularie cu porta, cu pucina incredere si inclinare Weft' Rusi, petrece tota prin stra,inetate. Rea la Septemvre 1744, priimindti cu bucuria scirea came& pacea s'a incheiata la 4 Iuliti in Cainargi, parasesce Brasiovulii, si trece indata la Constantinopoli, spre a se intim& cu noulti domnit Alexandra Ypsilanti la Bucuresci. Aci incepe unit nos perioda in esistintia acestul omit eminenta, periods de activitate, de .productiune, in care inteligintia sa via si sporitoria, se desvolta prin fa- pte si prin scrieri, se respandesce, in cursula unei domnii mai paciuite si mai laminate, asupra administratiund, a legiuirilorti si a culturel morale a tierel. Numita pentru a treia Ora vistieria, si apol la 1780, spatariti, ela se ocupa, in parte, a regufa soma acestora dregetorii, si in generalti, a da, putintele sea ajutoria domnitorului in tote reformele ce se sin a face. Elit fa unula din cel mai de frunte redactori ai Pravilnicescii condice a domnului Alexandru Ion Ypsilantli voevodii, cea de antaiii schitia de condica chile promulgata oficialit in Romania. Era la 1781, intemplanduse sa fuga fiii domnului Ypsilanti, nu numai din curtea parintesea, dar si din Tiera-Romanesca, in Ardelti, Ianache fit alesa solti catra imperatula Iosifil II, ca sa cera trimiterea inderetti a beizadelelora. Minunatti descrie Ianache insusi acesta solid si resultatula ei. Una simtiementa de multiamire, dice d. Odo31 242 TESAURC DE 3101,TUAIENTE ISTORICE bescu, trebue sa coprindia inima ori-carui Romanti, vaiendti ca odiniora tiera sa a fostii asia de bine represintatd in strainetate, si totti de °data o parere de reti, ca asia omeni demni n'ati traita intr'o epoca cu interese mai innalte : ce aperatori puternicT si maestreti aril fi gasitti drepturile tierei, adormite pe atunci in pulberea umilireT. Inteadevera Idnachitia Vacaresculti avea tote calitatile uuui adencil diplomat(' ; invetiatti, fiat si eloquenta, ela stilt sa fig, in tail felulu amabila. Sub urmatorii domni, Caragea si Sutiu, ela servesce ca spatariti si vistieria. Era la 1786, numinduse domni" tierei talmaciulti Nicolae Mavrogheni ce fusese unit simplu pescaria in insula Poros, Ianache Vacarescula, de si numita indatd, din vistierti, dvornica, ela insa nu 'mite suferi pe acesta coma prosta si la fire si la gandire si la simtirea. Sub asta domnia neplacutd, Ianache se ocupa mai multa cu literele. La 1787, publica gramatica sa. Cu siepte ani mai innainte, Ia 1780, se publicase in Viena Gramatica cu litere latine a lul Klein-Sincai. Acesta e epoca desceptarel literelora romane. Ineeperea se face in Transilvania, prin nemuritoril Klein, Sincai si Maior ; si Romania inca lea parte la acesta mare miscare prin Ianache Vadresculti. Intr'aceea desgustula si mania Vacarescului, de domnia luT Mavrogheni, ajunga pan' Ia desperare. Descuragiatti si machnitti, Ia 1788, dupa inceperea resbeluluf tarcescti cu Austriacif si cut Rusii, 'attache cere dela domnulti retragerea sa din funtiuni si din tiera. Eli" merse la Nicopoli, unde impreuna cu densula se esilara si alti boiarf de frunte aT tierei. Aid siedia dela Martiti pan' la Octovre. In regazulti monotona ale esiliuluf, activitatea lul Ianache nu pate& sa se imm6ie : lipsitti de trebile politice, de multidmirile sufletesci ce ocupaserd vietia sa, ela cauta mangaiarea intr'o lucrare seriosa, si incepe scrierea ce (lama acuma la lumimina, adeca ISTORIA PREPUTERNICILORU INPERATI OTHOMANI etc. Dupli, precuventare, in care aratd, cu ce indemnti si mijloce compuse acesta carte, eV" urmeza indata danda o prescurtare, unu Breviaria, de vietile Sultanilora, cu incepere dela Moameth ; si dupa fia-care din acele vieti, resume caracterulti si faptele padisiachuluf descristi, in cate-va versurI care 'si schimba a desea nfesura si tonulti. Erg la margin! in note face chronologia domnilora Tierei-Romanesci. Astfela procede in Vita partea antaid care e de 131 fegie manuscripte. A (lona parte se deschide cu vietia sultanuluT Mahmuda I (1730) sub a carat' imperatia autorulti au vediutzl lumina lumei. De ad incolo evenimentele impe'ratiel se amested cu ale tierei, si mai alesti cu intemplarile vietiel scriitorului, de aceea si interesula cresce.in marl proportiunf, cetinda memorialulti until barbata ce jOca unit rola eminenta pnntre contimporanif seT, si ale cdrui fapte politice stint alternate cu lucrari literarie asia de folositore. Memorialula urmeza innainte pan la multi 1791, dada Arad,rescula, dupa doi and de esilia la Rodos unde fusese trimisa dela Nicopoli, fiinda liberate, priimesce ao emriname a preinnaltiatului vezira Hasanti-pasia, prin care i se poruncia ca numal de cata sa se sae sa merga la ordie la Rusciucti". Petrecerea Vg,carescului in castrele vezirului dela Rusciucti, e privitd de densula ca o epoca de stralucire, ca-ci se bucura de WO, increderea rigialiloru turd, si, mai alesa dupa taiarea capului lui voda Mavrogheni, pregathia reinturnarea ordinel anteriore in tiera, ocupata acuma de Austriaci ; ela dobb,ndesce cu fermana inperatesca plinti de lauda, void de a merge la VACARESCII, ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI 243 Andrianopoli si a petrece acolo erna, onoratit siiubita de toti pasii turd ; in primavara urmatOria, pregatesce in secrete poduri pe apele tierei pentru Turd; in fine, servesce ca in- teligintia, cu credintia, portii ; dar nu scia pentru ce simtimit, &emit si noi impre- una cu d. Odobescu, o taints multiamire de a Tea manuscriptult intrerupta ill mijlocula naratiunel acestoriz servile servitie pe care near pare mai bine a le ye& implinite de alti omen!, demi de a send er nu de a comanda. Paginele din urma ale manuscriptului se citesca cu neplacere, ca-ci ele destainuiesca o slabitiune intermit caracterit asia bine conformata. Far de a incerca sa-lit disculpama, sa plangema totusi trista stare de lucruri, in care se afla tiera atunci, si care supunea la ingiosire si chiaru sufletele cele mai nobile. Eta manuscriptula ce presintamii lectorilorit nostri. Vacaresculti, cumit aura vediutil, intreprinse scrierea acesta istorica in esiliula dela Nicopoli, si de ad innainte o urma mai multu ca unit jurnalit alit sea privatt, vorbindit mai multi) de cele ce s'ait intemplata lui si celora ce -lit incongiura. D. Stefano Grecianu, posesorult acestui pretiosa manuscriptii, crede ca, cu ocasiunea, inturnarii in tiera a vornicese! Elena Grecenca, dela Nicopoli, unde era esilata VIcarescula impreuna cu alt! boiari, se aduse aid si manuscriptulit, care all fostit urmath mai tardia de catra autorii, remainda in casa Grecianilort. SA dicema unit cuventa si de limba si stilula in care scrie Vacarescula. Limba lui se deosebesce cu totult de limba cea simply a cronicarilora nostri. Vacarescu e unit literate, versata in literele clasice, cunoscetoria alit celora mai cultivate limb! moderne si cu deosebire alit limbei italiane. Curmsce si limba turcesca. In scrierea lui se ivesce pretutinde, influintia deosebitelorit limb! ce cunoscea. Cunoscetoria alit clasicitatii, ela, ca tot! Vacarescii, face o inadinsa cercare de a constringe slabitiunile limbei romane, in formele mai nervOse si mai concise, de a supune structura el inca siovainda, la inversiunile maestrite dar anevoiose, ale limbelora clasice. Cunoscintia limbei italiane 'lit ajuta de a forma cuing se cuvine, cuvintele noue ce adopts. Intru o scriere din seclula trecutt, ne place a ceti cuvinte si forme ca urmatoriele: refugid si scapare. sucesori! lui Moameth. conditione. protetione. rebelionea enicerilorii. deci rap! acesta ocasione mai cu favore. eroe. mediatord. acomodamentd. garante la pacea. asaltd. nobletid. politetiti. asediu. fortetiti. consiliuld de ministri. sterna imperiului Romanilorii. si dicherard pe Tekela domnit. se impatronirti Rusi! de Moldavia. In fine, intrebuintieza o multime de cuvinte turcesci, scrise precumit le pronuncia Turci!. Manuscriptula e scristi, firesce, cu ortografia ciriliana. Nol &karat cu cale a -Ms, tiparl cu litere latine, remainda de altmintrea intru tote catit se puta mai fideli originalulu!. Numal in loci' de : din, di, uiste, !maps, si alte asemini, ma scrisii de, din, peste, pentru. Atata despre acesth manuscripta. SA insemnamil inca despre Va'carescu Ca, in caletoriile sale prin Turcia si mai alesil in desele sale petreceri la Constantinopoli, ela isbutise a suite din condicile imperatesci, copii dupa documentele atingetorie de tiera nostrA. Fotino ne spun a a intrebuintiata acesta colectiune. Acumit find, durere, e perduta. TESAL'RU DE MONUMENTE ISTORICE 244 Pre la 1793-6, gdsimti pe banulti Vacarescu in rivalitate cu domnuld Alexandru Moruzu. Eld rlipausa in cc! din ulna an! ai seclului trecutti, scapandti p6te astfeld de resbunarea cu care 'Ill amenintia acestu domnli. 0 vietil nu atatn lung& catt piing, de fapte si de lucriri folositorie a insempath acestul nobild barbatti unti locd neperitorti in analele romanesci ; faptele-i ins sa all r6masd legate de epocha in care elti a &ARA, epoch& trista pentru poi, tabloti intunecosd si umilitord in care ne place totusi a intrevede umbra lui mai clemna si mai maretia, ; dar lucrarile sale in cerculti literariti, acelea volt remane ca petre unghiulare pe care s'ati asiediatii temeliile literature! n6stre. Gramatica sa, informli, necompleth,, imperfecta, este ins& antaia cercetare a regulilort limbei ; 4versurile sale, pucine la numlirti si restrinse in mici proportiuni, sunt ins intaiele modele de o perfectiune poeticA; istoria sultanilord sett mai bine memorialuld sett e o opera preti6sA in neaverea nostra istorica ; in sfirsitti, dictionariuld romanescd, ,culegerea de documente, deed, leamti aye, artt fi pentru noi alte scumpe isv6re. IsTu putemd dar tagadul marile merite ale acestu! barbatti.1) A. P. I. Bucuresci, 10 Iuliu, 1864. 1) Odobescu. A ISTORLEI OTHOMANESCI, A PRE-PUTERNICILORU SI MARILORU INPERATI, CE S'A ALCATUITU DE DUMNEALUI SPATARULU IANACHE VACARESCULU. TOMII I. PROIMION. 1TLTI din eel ce aft vrutit se. scrie istorii dupe'. vremi, sail mai vertosii din eel ce ati rivnita a innoi cele scrise de altil mai dinnainte, fiindii indestulati de darurile [sciintiel, slat"' inpodobitii condeiulii cu infrumusetiate alcatuiri, stralucite si de furme ritoricesci si de mestesiugurl grammaticesci, si prin mijlocula acestora ail putudi a birul, si firesca inlenevire cea spre citanie a celorii mai multi, a add& si pohta cea de multe sciintie a celorti mai laudati, si cu acesta pe toti 'I all indemnata a le citi de indesIte ori, si a le afla eurgerile cu deadinsulii, si a dobandi folosirile cele ce se nascii din istorii. tr et aflandume desbracatii de vesimenturile darurilord sciintil, si condeiuli1 melt fiindti nume abia pututa a se tine in degetele nedestoiniciei mele, nicl se cuvenia se. -lii povetiuiescii spre a inpleti alcatuiri departate de dulcetia aceea, fare. care istoriile scriinduse, deosebi ca nu pricinuiesciu vreo folosire, supers inca si audiulii, si mai vertosti a celoru ce firesce nu sunt statornicl a suferi cu rabdare prelungirea citaniei. Insa acumu la veletulti 1788, aflandume stranautatii cu lacuintia spre vreme in cetatea Nicopolii din craia BulgarilorU, de lumescile furtuni ale intemplarilorii, si de multele feluri de resboie ce desevirsitii au turburatil tota liniscea patriel mele, unde si despre o parte aflandume lipsitu de tote trecerile de vreme cele veselitorie de suflett, si afundatii in valurile intristarilord, si pentru patimile ce sufere iubitil mid simpatrioti, neputendii afla efi acumil vreunft mijlocii spre a le tamadul, despre alta parte, fiindil si de multe on intrebatii de unit de aici, ce inperata all suppusil Bulgaria si Nicopoli, la sangiacult1 othomanicescif ; fara, vrednicfe m'am indemnatu a scrie o adunare istornica, a pre-puterniciloril inperati othomani. pe scurtil alcatuita, aretandii, de calla si cu ce mijlocil au luatil acesta stapanire inceperea ei, si crescerea, si starea, si urmarile celelake pana astadi, ca prin:scurtarea povestiril se.' pita afla, fail multa ostenela, veri-cine is_ toria othomanicescil inperatil, er mai vertosii, ca sa, mangaiii cu acesta ostenela, si petrecerea vremil cei turburate intru care me aflu. fta dati incepere, nedejduindii ca fara zabava. se. -I aratu si sevirsitulii la obsce. TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE 246 Multi sunt scriitorii Tevarihurilort sail Analelorti turcesci, mai vertosti CA la puternica acesta inperatie, este si mansupti deosebita sad dregetorie, carele este oranduitA, numai pentru a scrie Tevarihurile inperatilort, sail Vizandida turdscA, care se numesce Vacanuis adeca scriitorti de cele intemplatOre, si la acestit oficiu se punt"' de a pururea Omeni inpodobiti cu procopsela, si acestit Vacanuis totdeauna este datorii, a se intelni cu invetiatif Ulemali, si cu toti luminatil Rigiall, si mai vertosu cu Kephudai-Sadri-Azem, si cu ReizulKitabu, spre a cerceta tote vestirile, pricinile si scrisorile ce mergii si vint la inperdtie, ca 0, iea sciintia de tote curgerile loll, si sA, le asterna in alcatuirile istoriilorti inperatesci, ce se scriti de densulti, si toti numitif rigiall sunt datorl sA le arate tote, fail pregetti si tAinuire. Dinteacesti istornici, trel mi s'ad intemplatit a vede si a citi, pe Naima, pe Hasid, si pe Subht, carii aft scrisii cu atAtea frumose tejnisiurl si istilehuri, sail metafore si idiotisme si potriviri la cuvinte si la diceri in periode ce le numesca Turcii cafiele dupa obiceiulit limbii loll, istoriile multord inperatl dupa vremi; precumii si alti innaintea acestora, si in urma pani acumii, cumil si astAdi este scriitord slAvitulit Eiveri-Efendi. Nu cu mai puiehiforL Zonara, Laonicfi, ginu gustii aft alcatuitA istorhle turcesci, Si multi alti istornici greci, latini, frauil'devuonefita, ra'n-Nezi, si Hall, dintru ale crtrora istorii, cu multi bAgare de sema FacendA o aduk7:1:0:7ihaIntgl flare, aretii pe scurtti tote cite aril pute da, o idee pe deplinii, la cititori, de curgerea, starea, si otcarmuirea inperatilorti othomani. ... OAMETH datatorultt, satt asiediatorulii si intemeitorula legit si credintil moamethiceset, dupa aretarea unorti istornici, s'ati nascuta. la 560, er dupa deslusireo. altora s'aii nascut" la veletula 571, Maie 5, la Meca in Arabia, din nemula lui Ismaili", precurna Ile tette. credit Moamethanit. Ismailteni, Agarineni, si Saraceni, s'att numitti tot aces cet Ladvocat. s'ati twit din nemulti lut Ismaili, dicenduse Ismailteni dup5, Ismaili, Agarineni dupa Agar mums -sa, si Saraceni dupa Sara stapana muma-set, acesta insa fara caveat", neavenda nimicti a face nutrtele Saril cu Ismaili". Tot acestia dupa Ismaili' Oita la Moameth era idolatri, sail si de alte legI ce era atunci ia lumina. Abdalah tats -sett, si murna-sa Emine era si el idolatri. Elu in versta mica sia pierdutil parintil, si unchiu-sett Abutaleb a avatu grigea crescent lat. Acesta l'a past' in slujba Hatigit sad Hatige, vedavei de unit bogatil negutiatorti ce se negutiatoria la Sy- ria. Mal susti-numita stapana-sa s'a prinsti de dragoste asupra lui, si s'a maritatu cu densula. Moameth ava dinteensa tret fit cart murk& midi, avit si patru fete carele se maritara cu mdestulare. Intru acestea, mergenda elu adesea pela Palestina si aiurea, si intelninduse cu Judel, si cu Crestini, si luanda sciintia de tote scripturile, si de inmultitele lora talmacirt, si din tote facenda o adunare a scoposulut sett Mut politicesca, a alcatuitti Curanulti. sau Alcuranalu a acaruia coprindere o void area pre scurta mat innainte. A adeverita la omenii cast sale, ca, are intelaire cu archangelula Gavriila in vremile ce areta ca este cuprinsu de videnit, si ft' fart z'abava de tot acestia cunoscuta de Proorocti. Stapanitorit dela Meca luanda insciintiare de aceste discorsuri, si avenda temere de apacaturile numitulat Prooroca, Pah isgonit" de acolo, si asia dosinda s'a twit la Mediae, cu tot' at set. Dela acesta fuga a lui Moameth care s'a intemplatu la 16 ale lui Iulie in di Vineri, la veletula 622 dela Chr., numera Moamethanil ant' Eghiril, adeca Hijret-tarihi, carit dupa cursula nurnerulut lore, adeca dupa alit lunii, sunt acuma ant 1202, si s'a intemplata la alit 13 anti a inporatiet lul Iracite. Vilna la Medine se Elmira multi urinatori propoveduirilora, si stapanirit sale, si descoperindust cugetulti catre unchiu-sea Hamza, 'I dote stegptlti stapanirit sale, (care si pana astadi se aft la puternica inperatie othomanica, numinduse Sangiag-Sierif, adeca stantula stega, ce dinpreuna si cu alte stegurt ale Chalifiloru, si cu hircaoa sau vesimentula proorocului, sunt renaase dela chalifi in haznelele pre-puternicil inperatil), si 'Id trimise sa faca dobandit. Deci dupa alte multe urmart, la leta 630, s'a facuta. stapanitorti Si mecaza, Si asia despre o parte cu slobozenia legit, care herezesce credinciosilorti el, tote bunetatile ceresci, fara departarea placerilora lumesci, inch' si aceste bunetati ceresci aretate cu inlesnita lutelegere si la cet fart simtire, si despre aka parte, cu stega si cu arme, adeca cu stapanire, s'a intinsa si legea, pant a fi siese part Musulmant, din trel-dieci part de Omen' ce s'ati socotitu ca sunt in lume, si inparatia in trel part ale pamentulul, precuma se vede, in Asia, Africa, si Evropa. 248 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE Dupit ce deci 'I a muritii soda, si a moscenitti si multa avutfe a el, si a facutil si alte marl dobandiri, s'ad intitritd in putere, si a adunatil si multi urmatori si suppusl, si a sta- panitu multe locuri si polithil si ale romaicescilord schiptrurl, si lasandd sucesord ale sea antaiii, pe Abubekir, a muritii la letulfi 633, in Medine a Arabiel. Stichei : Moameth staff' 'n lame, omu forte minunatii, Ca ci s'areta din &ugh, proorocii Si inp6ratii, Si ditatoriii d'o lege, ce dupi ce-o 'ntocrol, In trei parti ale limit de multi se priiml. CHALIFI. Sucesorii sei s'ad Iiumitu Chalifi, adeca epitropi, precurnd este si se nuinesce si pant', astAdi puterniculd nostru inperatt, Erchalifesa, sad Chalifei rui zemin, si va sit dice epitropd pe facia pamentului. Stapanirea Chalifilord a fostii la Damascii vreo cats -va vreme, apol la Bagdatd, si a tinutd ca la 690 de ani, candit dupa ce Alach Tataruld °morbid' pe Musta-agi-chalifu, a suppusd si Bagdatuliz, atunci s'a sevirsitii acestii mijlocii aid stapanirii chalifilord, si dupa acdsta a inceputd filii acel othomanicesci peste pugina vreme. Deci dug' Abubekir a remasil diadochd Umart, care a suppusu Damascu, prin mijlocult lul Abuavirt, si Egy, petuld ,prin Umered, si Persia prin Abdila. CIIRANII. Coprinderea Curanului in perilipsis este acesta. A crede and Dumnedied facetorid a tuturd, intr'o facia, necoprinsii, fare inceputd si sevirsftd, resplatitord celord bone si rele. A aduce la acestii Dumnedied cinci namazuri, sad inchinAtiuni, pe di. A-si spela mainile si piciorile cu ape, innaintea inchinatiunii, care spelare o numesct abdestu, si credd a fi curatitorid de-pecate. A nu be vied. A nu mama vite necurate sad cu unghia necrepata, sad ce gnu rumega, si sit nu fie innecatA si mortaciune. Toibe, adeca pArasire de pecatuld celit spelatii in }abdestd. A crede pe mantuitoruld nostru Chr., nu Dumnedied nici flit a lul Dum nedied, ci proorocd nascutu din dumnedie6sca suflare, si din feciora Mariam, si innaltiatil la ceruri pane a nu se restigni, si fostd de a vent, ca sa judece la divanult celd dupa urma faptele tuturord. Insd, antaid sa adevereze pe Moameth pentru a caruia venire died ca ar fi proorocitd, si inca are sa vie Antall" la Damascu inteund sierifu a unil minarele. A credo Biblia, Psaltirea, Evangelia, si Curanuld, ca-ci dintr'aceste trel de mai susd se face adunarea alcatuiril Curanului, cu deosibite talmaciri, ca-ci din biblie credu zidirea si facerea lumil, angerilord, omulul, cAderea diavolulul, pe Avramil, ca-ci a datd taiarea inpregiurd, si a nascutd pe Ismaili" din Agar, si inca, credit ca jertva cea din porunca nu era sa se face lul hand, ci lul Ismaili', din care se trage Moameth, si acesta este pricina Curban-bairamului, si fiescesi-ce Musulmand, este datord sa jnnghe berbece la acesta di, urmandd lui Avraamil, si insusi puterniculd inperatd se indatoreza sa iea cu o mans berbecele, si cu alta cutituld, Dela Ade. si apol sa, le dea in altuld ca sa face jungherea, mai vertosii ca in curand se arata Ca el urmeza credintii lui Avraamd care a fostii innaintea si a legit vechl si a legil none. TAiarea inpregiurd nu urmdza a o face la optd dile precumil a fostd porunca, ci dela alit 13 and de calf". era Ismaili' ca,ndd s'au datit porunca. Din psaltirie &Ad lead cantarile mariril dumnedieesci. Din evangelic, intre altele, si proorocia ce diet ca pentru Moameth s'a disd, dr dada va veni mantuitoruld, si judecata viitore, si raiuld, si iaduld. Er curanuld a crede ca l'a trimisd Dumnedied din cend cu archangeluld Gavriilii, pentru cA- ci cei ce credea biblia, psaltiria, si evangelia, le inviclenisera si le amestecasera, si nu le lasasera cumil s'aii data d'inceputd, si dupa aceea ca sa se descopere adeveruld cumil ad fostii acestea mai innainte, s'a trimisd curanuld cu coprinderea acestord carti indreptate, pentru acesta postescu si ra- VACARESCU, ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI 249 mazanulg, ca-cl la bairamulti acesta s'a data curanula. Rain la '14 credit datatorti de bunetatile ce aducit intielegere la simtirile trupesci, ca sä nu mat did acel ce-la voni crede, ca nu pots sit -la intieldga, preening dice dascalult Micbiatii. Er iadula 'lit credit cu sevirsire, adeca unit musulmang ce a crediutit curanulti si pe Moameth, trimisa de Dumnediet, nu este cu putintia a se mund in 'eel, macara vert-ce pecate ar aye necuratite prin abdestil, si neparasite, ci credit ca acele pecate ardienduse la iada in vreme, si musulmanula remaindu curatita, merge la raja in pace. Pentru acesta pricina mi s'ait intemplatit si disputa cu innaltiatula vezira, Varcali zade Selima-pasia, ce se afla inteacesta vreme oranduitg Nigheboli si Cule muhafizi, Efleacu si Tuca sevahili bast-bogu. Viinda vorba intr'o sera pentru iadil, m'a intrebata: cumg credema not iadulit?* lam respunst, ca Hazreti Jsa, catil pentru alte legi, cu unit en-yenta ne arata, a nu pute vale raiulu , dicenda ca, edit ce nu va trece prin ape si prin duchit, nu va intra in rail Er iadulti desevirsitil none crestinilora ne-lit bothresce, canda vomit calca poruncile sale, si nu ne vomit pocal, si acesta de yea muncitoria, si fax% sevirsita. Mia disc apol, ca-CI credeti evangelia numat, ce folost ye remane ? Am respunsit: Not canda nu vomit urine. a face cele ce ne poruncesce evangelia, cuing si musulmanit audit nu vora urma cele ce le dice curanulit, se cunosce ca nu le credemil, ca-ct de learnt crede cu deadinsula, n'ama calca poruncile. M'a mat intrebata, dar ce dreptate este pentru unit pecatit ce are pugina dobandire si dulatia, sit se pedepsesca nescine de yea in munca iadulut ?* Am respunsii, ca atotit acea dreptate, ce pentru puging bine ce va face, sat numat pentru ca-ci n'a tentt reit, are sit -la inveselesca de vect in rain.* Apol l'am intrebata, tail unit feliti trebue sit se pedepsesca unit musulmana, canda me ma necinsti pe mine, si pe innaltimea to unit vezira, tote cu unit fella de necinste? Ba.,* mia respunsa. 'Dar canda va necinsti pe inperatula asemenea? ce i se cuvine aceluia?» Mia dist, trebue sit -si pierdia capulti. Dar canda va indrasnl a nu cinstl pe Dumnediet, nu trebue sit -si pierdia sufletult? fiindii-ca necinstea nu se socotesce, catit este de mare in graiurile si faptele ce se dice si se face, ci in ipochimenula la care se did' si se fact, si ce face alta, canda mica porunca lui Dumnediea nescine? si de vreme ce cumil Dumnediet n'are sfirsita, Ind pedepsa acelut indrasnetia nu se cuvine a aye sfirsita, fie crestina fie musulmanit, ca-ci catit este Dumnediet de mare, atata este de mare si fiescesi -ce calcare a poruncilora sale, si cumil nu are sevirsitit Dumnediet, acesta feliti nici pedepsa acelul pecatosa, nu se cade dupa dreptate a aye sevirsita. A zimbitil a ride, si a intrata in alta vorba. St venimil drast la prochimenti. Ethica, in curant, intru care se coprinda faptele cele bine-placute, este, a tine cu slobozenie patru socit dupa lege cu nichehil in vidtia lui, tine va aye mijloct, si Cate robe deosebi va pute a robt sail a cumpera, sit la aibit fart pecatu ca si sociele cu nichehti; si copiii sit n'aiba despartire la moscenire; acesta vole avenda apot sit nu curvesca; as'jderea si femeea in tots vietia et, unit barbata sit nu-1 lipsesca, fiinda datore a vecluvi hint fret numai. Cine va omori vrajmasiula, si se ma omorl de vrajmasia, este mucenica, si dilonorna raiului. A posti la ramazang dile 30, dioa numal, insa si de ape si de mirosuri, nefiinda musulmanulti bolnavit si caletoria. Er sera si noptea a mina si carne si verl-ce, si a dobandl tote pohtele trupesci, cele fart pecatil. Si altele multe cute latiescu legea si inmultiesct credinciosit et, fart ostendla multa de propoveduirt. Credit in cea dupa urma, egelula salt mucaderult, adeca proorismu, sail mat innainte hotarirea, arldicanda avtexusion si de sinesi stapanirea omulut, si apol nu stilt ce cuventil '1 indatoreza a se infacisia, la judecata de apol. Cinstesca pe toti proorocii, pana la Moameth, si la Windarele lore sunt asiediati la dilele ce sunt oranduite si la not, ins& fart a le pritznui, ca-d nu praznuesca cu a nu lucre nici bairamula. Cinstesca si multi sfintl at nostri, Or mijlocitorl cote Dumnediet nut credit a fi. hone nu sufere nicl a vede, nici sapate (Dela iconomaehi nici zugravite ; si altele care pre scurtit nu le pocia areta. Eft la acesta istorie ce serif' in limba rumanesca, am gasitit cu tale, a cla, idee si de Moameth si de legea moamethanit, cititorilora, pentruca sit aiba &est-care scire de ethica credintil a stapaniril cariia povestesca istoria. Dect dela ldta 1300 dela Chr., si 700 dela Moameth, a luatil inceperea el , stapani32 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE 250 rea othomanicesca, dupa ce mai nainte cu vro 20 de ani, scotienduse si isgoninduse din Persia, siachti Suleimanti, stapanitoruld Osuzfilora turd, fiiulti-sea Ortugluli, a mersti catre Aladinti sultanulti Iconiei, pe langa care linguslnduse cu multe mijloce, is datti anthitt Carageadaga heredire, in coprinsulii AngyriI. Deci elti fiindil omit dreptil, s'a aretatti cu slujbe credinciose catre Aladinu, si l'a pornitti cu dragoste asupra sa, atata in catti facendulti epitropil in tot& cuprinsulti stipanirei sale, si capil tuturord ostilorti sale, fara zabava au natutti, dupa ce ail facutil si multe dobandiri de locurl si de tierl, precumti au luatd si Chiutaia dela Greci, si 'eau adaosil tote la stapanirea lul Aladinti. Dreptatea In! Ortugluli i-aduse stapanire, Cd-ci Aladind se'ndatori sa-I faca rnultiamire, D'aceea ffica vechild pe ale sale tote, Si cu'deadinsu ne ar'eta, dreptatea ce multu pdte. Indata Aladinii, dupa mortea lul Ortugluli, au chematti pe fiiulti sea Otmand, si iati elate tots puterea in mains, si Pau facutil epitropu in loculti tatane-seti Ortugluli, care cu intielepciune si vrednicie, facendti bune otcarmuirI, si multe dobandiri, era iubitti si acesta forte multti de Aladinti. Intre acestea insa o ruptura mita de Mail gazanieni navalindii in locurile stapaniril lul Aladinti la 699 veletulti hijretti, si 1299 dela Chr., pringipii si col mai marl din tierile lui Aladinfi, socotira ca o norocire a lord, scaderea domnulul lort Aladinti, si se arldicard a doua Ora cu epanastasis asupra lui toti. Aladinu si temenduse ca nui va mai pute suppune suptti stdpanirea sa, lasandii tote, ail fugitti pe taina, catre Michailii Paleologuld, inperatuld Grecilorti, insa intr'unti zadarti, ca in vreme ce socothia sä afle de acolo scapare si ajutorti, gasi o inchisore de a pururea, intru care si murl, la veletulti 703 hijretti, si 1303 dela Chr. INPERATIA LUI SULTANU OSMANU I, CE S'A NUMITU SI ALI-OSMANU SI OSMANGICU. Deci la mai susti-disulti veleta, adeca la 700 hijretti, si 1300 dela Chr., unit lanti dupa fuga lul Aladinu, Otmanti, ce pentru vrednicia sa, si pentru ypolipsis, si putere, si bogatie, thick rangulti celti d'antaiti intre pringipit ce era suppusi la Aladinti, se facd de a se cunosce stapanitoril a tote inperatfei lui Aladint , de catre toti col mai susu aretati suppusi al lul Alading , pe unii dobandindui cu lagaduell , pe altii silindul cu in°Remind I. 1 I Rada vod8 Ne- fricosiarI, all trasti suppunerea dela fiescesi-care, dupa trebuintia ce avea, verl-care gru dela 1290, n din ei de protectia sa. Deci mai susil numitulti sultanti Osmanli, ce s'ati numitt tore, erk d"nnil si Osmangict, si Ali-Osmanti, din spigia a caruia se tagic toti pre-puternicil inTieril-Rumdollen desealictl- 'wad. perati Osmanlil, vediendu-se pe sinesi stapanitorti, unit inperatil ce pote o ascepta, de multa vreme, si numinduse si cunoscenduse sultana si inperatil, dup. ce s'ati asiediatil scaunuld la Carahisarti, a oranduitti gubernaturi sail chivernisitoil eparchiilonl ce stapania, pe fiil seI, Orchanti, caruia iati si datti socie pe Olofira, fiica pringipului Michailti Grecult11), din partile locului , din care Orchanti au dobanditu dos fil, pe sultanit Suleimanti , si pe sultanti Murata, ce au fostti si moscenitorl in urma. Deci lul Orchanti, UMW sangiaculti dela Caragea-daga, si lul Ghiunduzalebil sangiaculti -dela 4- chisehri, si lul Aiubalebti sangiaculd dela Ainonghi, si lui Husanalebti, acelfi dela Iarhizarti, si Dunghiunalebti, acelti dela Ainaghiolti, si lui Aladinti, acelti dela Bileziki, ati MU, sin Negru vodit ceputti a face dobandiri, stapanindtt inteacelti anti si Kiuprihisarti, si all mutate scaunulti imperatiel la Enghisiehri, si facenda biruintie marl, si suppunerl de multe tierl, la veleta 726 hijretii, si 1326 dela Chr., au stapanitti si cetatea Brusil, capitalulti Vithinii,prin La 1318, fit -sell sultana Orchanti, ce -lit trimisese serascherii, cu sum& multa de oste, si cu tote ca Ornus sail Onorius cubernatulfl greet' alit acestil cetati avea si oste din destulti in cetate, si zaherele, dar fa poruncitti de insusl inperatulti Micllailu, sa dea cetatea, si asia se sta') Acestil Michailii a Pleat(' poduld d e pieta din Odriid, ce se dice Michal Kiopru. VACARESCU, ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI 251 pani de catre sultand Osmanti, care si la veletuld 726 htjretti, si 1326 dela Chr., trecentit in ceealalth lume, au lasatu moscenitord inperatfel pe fii-set sultand Orchand, pe care si innaintea mortil sale chemanduld, fail sfatuita antaid cu multa intieleptiune, in 0 chipd se cuvine, si sa vietiasca, si sh. inperAtiesc5,. D'a se numl Eroe in lame cineva, Osmanli trebue ad fie dar nu ddr alto ceva. Pied LRAM stapanirea, apel s'a aretatu Fara resboiil si in grabi, chalifd si inp6rata. Si adioga devletu cu tieri, si se Wit Incepere si parinte 'npe"ratSloru d'act. PENTRU ORANDUIELA OTCARMUIRD INPERATESCI OTHOMANICE. Sthpanirea othomanesca este legata la legea moamethanh, ca si faptele omenescl, adec5. ethica credintil, inst. dela Moameth, ce ad fostii si stapanitord sat inperatd, si proorocti si datAtord de lege. Deci in sieri-sierifti adica in pravila turcesca ce este alchtuita dupa coprinderea curanului, nu sunt fetfale numai pentru pricinile ethice, ale faptelorti omenesci, ci mai vertosil si pentru tote mijlocele otcarmuiril inpera'tesci ale politicescilord pricini, ca-ci nici cerere de dajdl, Did rhsboid, nici pace, nici nimict nu se poruncesce fara fetfa , adica farA de a scrie pravila, si fail de a se areta cu capti de pravilA de care pre-intieleptuld Mufthiu adech Sieich-Islamti, cuviintia pentru care se da, porunca, si se arata. Asia s'ad urmatd si in vremea stapaniril chalifilord, si dela sultand Osmanil ce s'ad aretatti duph, chaff, si padisiachil adech ingratd, si chalifei rui zemin, adica epitropd pe facia pamentului, si se urmezi intocmal si pan& astadi, si Turcii adica Moamethanii sunt datori sa fie suppusi legii, si poruncilord ce se dad dupa, lege, de aceea si fara coprinderea legii porunch, nu se da, pentru nici o pricina. Stichei: Coprinsuld stdpfiniril acesti othominesel, E'npdratitil de lege ca faptel'omenesel, Pravila se intreba, apol se dais pornnei, Si asih resboid sad pace, tote se facd gullet; Cana nu slob6de legea nimied nu e urmatii, Fetfb. &Ida nu se eerie, totil lueru-I nelucratd. INPERATIA I.UI SULTANU ORCHANU 1. Sultand Orchand, la lett. 1326 crestinescii, si 726 othomanicescd, suinduse{ °I'hanti I. in tahtulti parintescti si inperatescti, la Enghisiehri, si rivnindd a-sI hitt laturile stapaniril, suppuse Nicomidia, si mutt tahtuld inp6ratescii la Brusa, bAta si moneda in numele set, si puindusi ostile in buns oranduiela , stapani si Nichea , si dete porunca, ca ostasii sei, sa lea socft pe veduvele Grecilord, si vhdiendd ca in Asia, slabise puterea romaicesch, facit a tre- ce ostile sale in Evropa, oranduindil serascherd pe iiiulii sell Suleiman* care si trech cu 'iota sa ce avea la dOue porturi ale marii, si indata suppuse Calipoli, si Malgara si Ypsala. Sultanti Orchand porni si pe iiiuld set Muratti in Evropa puinduld in capuld unit ostirl none Alexance ghtise, care si intre alte cetati stapani si cetatea Ciorlu. Suleimand in mij- 1392. dru %TA sin loculd isbandelord sale, 's1 pierda vietia, cadiendii duph, unit cal* si intristarea Miehaila veil& moral lul Suleimanii se face chlauza Wane-se* lui Orchand spre mormentti, ca 1343, VAdislavii vedfi, bring re si dupa cloud luni treca in ceealalth lume de ani 70, inOratindii ani 35, Era Negro vods. mad iubitortl de invetiAtura, ca -ci dupa ce au fa' cut(' si stole multe, pohthia sit se! '11,:,3= si sfatuesch pentru veri-ce pricing a stapaniril sale, cu omens procopsiti. Aratakxandrumichaila 252 TBSAURD DE MONUMENTE ISTORICE unit ca ar fi luata in urma in casatorie si pe fiica lul Ioanu Cantacuzino, inperatuld Greciloni, Theodora sail Maria, insa din istornicil crestini er nu din turd. Stichil : 'n Evropa antaias1 data 'npdratii, Orchana s'arata Din eel' othominesa Thrachii in Romania Si in Machedonia Priimesca aceste yeah-. INPERATIA LU1 SULTANU MURATU 1. Murata I. La 1360 dela mantuire, si 761 hijretti , sultana Murata edit d'antaid, udintre eel mai marl inperati othomani, in versta de ani 41, mosceni si tah"'sin Negm Hula S i darurile bunetatilora tatane-sea. Acesta atatti era iubitora de lege, invocid. cab). 'ld numira, Hudavencherti, adeca lucratord de Dumnedieti, sail cu totuld data la Dumnedieti. Indata suppuse si stapani Anghira in Asia si tota inteacesta and, adica in anula d'anWU, pornl pe Atabeghi siachInti Lan, in Evropa, sa lovesca Andrianupoli, dupa care treca si inperatula ; insa pans a nu sosi inperatula, Andrianupoli se lua de vezirula, la asaltuld sail iurusiu celu d'antaia. De acesta vestinduse inporatula se intorse la Brusa, si indata numi Rumeli-beilerbeghi pe Hagi Ornuzbeghi, si 'I porunci, ca sa tree& in Thrachi, care si suppuse Filippopoli, si Eschizagara, si tote cetatile acestora inprejmuiri. Dupa acesta a asiediatti bresla nod, de ostasi, pe caril Hagi-bectasiti prooroculti 'I a numita Eniceri, blagoslovindul a fi pururea birintori. Dupa, acesta Hagi-bectasia, Si oranduiela dervisiloril bectasil iea numirea el, patru fiindd oranduielile dervisiloril, bectasfii, mevleviil, cadri, si seiah. Acestl enicerl dar in grabti, la 766, stApAnira Batha in Asia. si Zagara , si Ghiumurgina in Evropa, 1386, 2dircea }si Lala-siachinti face zaptil Ischenderie, si Darma, si Cavala, asijderea MachedovocIA, sin Itadu ma si Albania, priimira si acestia lege dela biruitoril musulmanl. La 788 stApani vocli Zichna, Caraferia, si manastirea. Inperatula Cacti la Andrianupoli gemia, ce se numesce Muradie, faca si la Brusa una in ulitia ce se numesce Caplue, si stapani si atatea eparchil in Asia, incepuse si resboiulti asupra Bulgarilora si Serbilorti, rugatti fiindti de Andronicil Paleologula inperatuld Grecilord, ca-cI avea, superare de densii. Decl in tote partile aducea isbande asupra lord, facendil. 39 de Wall Er la veletula 1389 mantuitoril, si 791 hijretil, Lazard craiula serbescd puinduse in capuld ostilord a norodelora confederate de atuncl, ce era Unguri, Bulgari, Serbl, Valachii, Tryvalil, si Dalmatil, ad purcesa asupra sa. Drepta aceea insusi sultanuld mergenda in potriva lord, s'ati intimpinatti la Casovia in Servia, uncle si fAcenduse una sangerosil resboia , pentru ca-d aft zabovita biruintia a se cunosce la ce parte spenzura, in cea dupa urma, se induplecara crestinil si se fad" prigioniera craiuld Lazard, ceialalti se trecura supta sabie, multi ad si fugitits si asia remase isbanda a Turcilora, ca-el a desfacutil armada crestinesca. DupA batalie merse inperatula sa faca visitor campului bataliel, si sa cunosca mortil, si mergendii se intorse si dise vezirului : ce mirare , ca nici unuld n'are barbs. Vezirula respunse : acei cu barbs ad minte, si nu se indrasnesca a se inpotrivi armelorti celora nebiruite ale Othomanilort Aceea ce-mi pare mai minunata, mai disc inperatulil vezirului: scii ce este; ca dupa visula ce am visatil asta nopte, ea astadl trebuia sa flu lovita de o mana, de vrajmasia. Nu sevirst vorba bine, si una soldatil tryvala ce era ascunsa in trupurl de frica, socotindti ca a venitil vremea sa-si mantuiesca patria, vedienda pe inperatula aprope de unde era ela, se scula plind de manic, si lovi pe inperatula cu dull cutitti pin vintre. Decl acesta fa in grabii facutil in buctiti, dar si inperatulil pan' in done cesuri trecti in ceealalta lume, de ani 71, inperatindd ani 30, la 1390 veletu mantuitoril, si hIjretil 792. 1362, Dand °° -inula VACARESCU, ISTORTA 1NPERATILORU OTHOMANI 253 Stichti: Murata peri la pace Er nu candy se batch, Ci gar Minerva') tare Er Marte2) tutu putell Striga la tett sA eredia CA sI -ace e slivitd. Si eumtl perl, tots vadii CA-I de vrajmasiii Myatt INPERATIA LUI SULTANU BAIAZIDU I. Celli mat midi fiiti a lul sultana Muratti, ce se numia, Baiazidu, mosceni scaunulA{ Baiardti I. inperatescii, si indata taia capulu craiului Lazart, ce era prinsti in resboia, ca -cl aft fostilpricina mortil Wane-sett Acestil inperatti era iute si grabnict la sevirstrile hotaririloru sale, in catti pentru desele trecerl din Asia in Evropa, si pentru grabnicile resbOie si marile biruintie ce faces, 'I deter& numire de ildaramii, adeca Fulgerti. Deci pentruca sa se arate ca nu este mai giosti decatti tats -sea, la darulti vredniciei, indata sta'pani in Evropa, Caratova, si Iseibulti, si in Asia Aidinuld, Sarihanulti, Carzult, si Montesiulti. Ati facutil unit resboitt asupra Moldovenilora, si ia biruitti 'antaiu, dar in urma fit biruitti de cake Moldoveni. Birui pe Caramanoglu si 'I stapani locurile in Asia. Trecit erasi in Evropa, si lua Nicopoli, Sistovult, Rusciuculti, Silistra, si tots marginea Dunaril. Apol trecendii la Brusa, pentru pricint trebuinciOse alg inperatiei, lua vestire ca Sigismondu , craiulti ungurescii, unlie si cu aid principl crestini, au trecutt Dunarea cu maresialu Novai, si viindu aid la Nicopoli au i4chis'o cu incungiurare prin sums multa de oste, numal decatti tredi in Evropa, si adunandU in grabil ca 60 mil de oste, au sositit fara zabava la Nicopoe, si aft batutit pe Unguri, inandule si tots ordia, zaherelile, si sums mare de bani, cu caril au si facutti gemia dela Andrianopoli cu darusifa, si medrise. Peri si conte Nevei :in resboiti. Sigismondit abia a scapatit la ciarigradq, si pe Marea-Negra s'ati intorsa sa-si gasesca tierile. Baiazidu si numal decatti se atla innaintea ciarigradulul cu o oste grea, fa'condulit muhasere Si hotarindu sa-lt iea cu asaltti , atuncl vezirulft lua indrasnelti si merse la inperatulti, Si dise: Zavistia norodelorti nu to slobode sa iei acumu cetatea ciarigradulul, in vreme ce tiai latitti atata de multA inperatfa, si in Evropa, si in Asia, si in vreme ce la tots crestinil numal acesta au remasii a fi ca o mangaiare a tururorti locurilorti ce aft pierdutit, si acea zavistie pote face pe totl sa se adune asupratl; ci fa cereri de o cam data prin care sa poll aye suppusu pe inperatulu greet, si cu vreme lea si cetatea daca vomit intemeia, cute amil stapanitil Fa placutit acestil sfatit la inperatulit, si indata porunci sa merge soil in ciarigradit, caril si mergendit inchisera pace cu Paleologulti inperatuld Grecilorti, asia: Sa platesca Grecii la Turd, 10 mil filuri akin, adica galbent de aunt pa anti; sa fad, Turcil g6mie la ciarigradt, sa aiba mehcheme si cadift. Si asia se aridity inperatulti cu ostile, si merse la Odriiti. Intr'acea vreme Tamerlanti, craiulti Scythilorti, care din omit prostti ajunse prin vrednide si minte, cu mijloca tyranescii, a stapanl tots India, Persia, si cea mal mita. parte in Asia, infloria in puterea armeloril sale. La acesta at navalitti Paleologulti inperatulit Grecilora, plangenduse de necinstea si nedreptatea ce ia Menai Baiazidit, si Taringt1-beiult. Asemenea s'aii plansu si alti principl din Asia, si s'aii rugatit imperatulti Grecilorit sa -lit scape de Baiazidit, si-1 fagaduesce ca sa-I fie suppusil lul. Ia respunsti ea protectia sa o va ave, dar nu o schimba cu darurl, nici 'IA voesce a-lit ave suppust, ca-cl nu rIvnesce la binele altora. Decl Tamerlanti aridicanduse asupra lui Baiazidii, cu unit milionti de oste, raft intim- pinatu si Baiazidti cu cincl sute de mil de oste, unit dicil la Anghira, altil dicti aprope de Brusa, si s'ait fa'cutti mare resboitt incatd au muritu 350 mil de oste. Mustafa, siach-zade a. ') 2) Safi Palas, dumnediedica a intielepeiuniI si a sciintielorii. Dumnedieu re'sbdielord si a vitejiei. 254 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE lui sultana Baiazida, peri in resboiti, cadill prigionierit si inperatula Baiazidu, pe care Tamerlanti 'Id inchise intr'o colivfe de fierit, unde si ne mai putendu suferl tyranfa, s'at omoAtli singurd la lett 1401, si 704. Stich it : Slava id dobandire, la inprati e fire, Si stint indatorati Pururea as le oda, pan' roacard sit plea, Si atunci aunt landati. Si Fulgerulti se trece, neseine ce sit cerce Nn -i lucru necrediutd, Si Baiazida de plere, cinetea Jul asia cere, De facia e vfidiutil. CELE CE S'AU URMATU INTRE Fill LUI SULTANU BAIAZIDU. Suleimand Celebi fliu lui Baiazidti, trecendti in Evropa cu Ali-pasia veziruld tiitane-sea, se sul la Andrianopoli in scaunula inperitescit. Tamerlanti dupa isbanda intra irk Brusa, si gasi cu cale sa trimitia sold ca sa cheretisesca pe Suleimanti de inperatfe, Si sa-1 dIca el Oil aft uitata ea au fostt vrajmasiti lui Baiazida, si acumti voiesce a se afla ca unti. *hate cop& lord lui, si cumca elti se multiamesce pe lucrurile stApaniril sale, si din stapanirile lui Baiazidti, nu va sa se inpartesidsca nimicti. Suleimand aft respunsti ca elf]. nu p6te uith ca aft avutit unit parinte care aft data lege in lume ; si n'ad facutil cinstea cea cuviinciosa solilort, lei. Tamerlanti dupa tota dreptatea s'a;a turburatt, si aft adust pe siach-zade Musa Celebifratele lui Suleimanti, si Pad inperatittl in locula tatane-sea in Brusa, dicendul: o inima adeverata inperatesca scie sa stapanesca locuri, si in urma sa le &druids& Si asia aft purcesti la tiera lui, si Musa ati remasit inperata in Asia. Dup.& purcederea lui Tamerlanti, Suleimana mergendii in Asia cu este grea, aft isgonitti pe Musa de acolo. Musa fugindu in Evropa, aft nezuitd la not in Valachia, unde flindll bine priimita de Rumanl, si ela si ostile sale, i s'ati data ajutord si este rumanesca, si mergenda la Andrianopoli, au luat'o in stapantrea sa. Suleimand adunandti este in Asia, all venial asupra lei Musa, si &Ad Fait isgonitti. Musa all navalitti erasi in tiara 'Astra cu al sel, si luandii de isnova ajutorti, all mersit si all isgonitti pe frate-seti din Odrfit, si l'aft si omorfte, prindiendult intre Odrfiti si cladgradti, si multi socotesca ca la Ciorlu. Celebi sultana Mehmeda, frate-seft, ce era frate bunt. si de muma cu Suleimand, ce se afla atunci la Amasia, nesuferindit mortea fratine-sea, s'aft sculata asupra lui Musa. Musa temenduse sa nulti isgonesca si din Odrliti, all trimist sold la sultana Mehmedil, rugandula sa inpartia inperatfa si sa stapanesca Asia, si elu sa stapanesca partile din Evropa. Sul- tanulti Mehmedit au priimita atunci. Musa dupa acesta all fa' cutti unit sefera asupra Moreil, si all suppusit Peraverdulti si Matruna. Dupa acdsta a mersti asupra Ungurilorti, si au suppusft Seniendria, si at prapadita pe ostile Ungurilort, in all numal unit omit au scapatt si all dust vestirea la craiult, eniceril s'ait umplutd de bogittfe, si sultana Musa cu banii ce all luata de acolo, all facutit o gemfe ce s'ati numitil gemiatica. Dupa acesta sultana Mehmedti, ne- gasindit a fi cu cale sa remaie inperatfa inpartita, 'Ate luanda pilda dela Greci sail Romani, all purcesa cu grea este asupra fratine-sell Musa, si all trecutti prin ciarigradd, unde au fosta priimitti de imperatula Grecilorti cu multi cinste, si viindti asupra Odriiului, multi din pasi si rigiali al fratine-sell dosinda au mersa spre intimpinarei. Deci lovinduse ostile fratilora, remase biruita sultana Musa, care dosindil spre Servia, l'a prinsit unit ostasit, si aducendula via la ate-seti, Pau omorittl, si all remasti singurd inperata in Vita stapanirea othomanicesca si din Evropa si din Asia sultana Mehmedit la 1413 crestinescti si 816 turcescit. Istornicil tots pe acesti doi, Suleimand si Musa, nui numescit inperati, si pricina este ca n'au stapanitti nici unuld tota inperatfa, ci c5.ndti unuld candu altula pe cite jumetate. De aceea si dupa m6rtea lui BaiazidU, stria istoria lui sultand Mehmeda 1. VACARESCU, ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI 255 1NPERATIA LUI SULTANU MEHMEDU I. Sultana Mehmedu cela d'anth'id, la letil 1413 mantuitoria, si 816 hijreta, fabled de ani 39, s'ati propoveduitt inperata a tote othomanicescil inperatft in Andria- 1414, Iliac% vonopoli, si atata pentru bunetatile sale, CAM si pentru dreptatea ce cu inulta scum- Wisr:411 petate o pazia, si pentru multa rtvna ce avek O. se tie de cuventa nesilitu, si sa nu-si stramute parola si hotaririle, a data multi ypolipsis la opsce. Deci fa de toti cunoscuta de inperata. Suppusese Pontulti si Cappadochia mat nainte. Dupa acesta trecenda erasi in Asia asupra lui Caramana-oglu, ce se aridicase inpotriva higratiel, ad venita elt insusi infricosianduse si s'ati inchinatil la inperatula. Si intocminda trebile inperatiei in Asia, at trecuta in Evropa, si facenchl gatire de r6sboit, a purcest asupra Valachiei, si trecendti Duntrea o parte de oste pela Mehedinti, au stapanita Turnu-Severinului, alts parte trecenda pe la Rusciuct a luatti Giurgiuva. Rumanii ad adunatil osti si s'aft diafendevsitti in tote partile anthill, dupa datoria firii si a slobozeniel, si mai vertosu avenda temere de superarea legel. Dar in cea dupa urma, vediendd ca inperatula s'aa aretatil purtatora de biruintia, si au intemeiatti si Giurgiuva cu unit garnizona nu de pucind numeru, intieleptiesce s'ad socotita, ca de volt inching tiera la stapanirea othomanicesca fara resboiti, vorti dobandl privelegiile ce n6dejduia, si de care se 'nveselescti si astadi ; er inpotrivinduse si remaindii suppusi rin biruintia, vora fi urmate cele inpotriva, sciinda ca-ci capula plecata, dupa, parimie, de sabie un va fi Watt. Au hotaritil si cu sfata de obsce la letti 1418, si 820, domnulti cut eshna va -` boeril au inchinata Tiera-Rumanesca fart resboit la inperatula Mehmedit celat lachia. d'antaia, si s'aa facutil tributaril, si priirniti fiinda cu bucurie la inperatulit, lead/ Merriettert d4.. facutti multa cinste, atatti domnulul, dandui cabanitia sad chlamidd inperatesca, sil cuca, si sangiacti, si date tuiuri, paia de trei, ca-ci are voie a face tote ale pompel , cute fact cei cu trei tuiuri, adica noue calcanuri, noue dauluri, siese satari, ciausl gavazi si altele, inca mai multe, de vreme ce is data si peici inperatesci, cuma da numai hanulul, si divana ciausi, capigii , si mecterhane inperatesca , si tali cu divanti-tacami, si hal ahirlii; cuma si pe boeri, inbracandui cu caftane, lead hereditti tote privelegiile, aclica, a remane la tote pritnipatula, cuma au fostti si pant atunci, cu obiceiurile si oranduielile sale cele d'inceputa, si cu a nu se pute face macartt o gemie in tell., si cu de va si veni vre unit pamentend la legea turcesca, sa-si pierdia patria, robil si tote cele nemisicatorie, si acela sa est din tided, si tiera sa-si dea numal tributula sat dajdea, care atunci s'a legatt a fi pe ant tl: cinci- spre -diece mil (precumil am audita), si dol-spre-diece sioimi, si la vremi de oste, candd ar ave devletula cu alts inperatie resboit, sa aiba datorie a merge si principula cu ostile rumanesci spre ajutoril. Principuld sa se fact dintre boeri, cu alegere de titre boeri, si inperatla sa aiba a cunosce pre cela alesa, trimitiendui spre cinste calacit caftans, si tote darurile ce s'ait disa mai susa. Lead het-Mitt" si locuri (Ike in Odriia, unuld in potriva mitropoliel peste OHM, sa fact saraiti, dandy voie sa fact si biserica de pietrk, ce sty si pint astadi, er unulti afara din Odriifi pentru call& Si asia facenda principatuld mefruzul-calem, adica deosibita condeiti , s'aa intorsa in pace spre otcarmuirea tieril toti, remainda Tumult, Giurgiuva, si Braila, a fi serbaturi , cuma in urma si Hotinula luatti dela MolDeci mai susti numitula laudatti inperata, mai stapaninda in urma in A- (1421, xadn vosia, Taricli, Eschigheboli, si Herge, si inperatindu cu multa slava, ani opta, lung"' Broca:re" diece, au murita de apoplixfe, la letti 1421, si 821, in Andrianopoli. davia. Stichu : Uni impgratia Mehmedil cea dejghinata, Pentrn nu ca a Romil sa ratig red vriodati, Valachia se inching, la elg, de bung voie, Ca nu cu vreme 'n urma sa -I vie vro nevoie. Dreptatea, 'ntielepciunea, si de cuvgntri tinerea Unite in bunetate, 'I fit tot# averea. 256 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE INPESATIA LUI SULTANU MIJRATU II. Murata H. Su Hang Murata ale doilea, fiiula lui sultana Mehmedti, se sul in scautra la 6. 1428, Dana vo 1422, si 825, in versa de ani 18, vrednicA CA a unlit parinte intieleptit si ma- d"' sin Mime re. Deci antniu fa silitorid si face resboie asupra unorit zorbale ce se sculase vocal. inpotriva inperatfel, cumit si asupra unui mincinosit Mustafa, ce se arUa pe sinesi a fi Mustafa fiiula lul sultana Baiazidit, care perise in resboiu lui Tamerlanti, ale carora esti desfacendule, cu vitejfa cea cuviinciOsa , le prapadi. prindiendit si taindu si pe acelit Mustafa. A luatit LICARI sogfe pe fiica lui Lazes -oglu domnulti Serbilorti, vestita la frumusetie, si in urma pe a unul Isfindart-beiti, stapanitoruld Sifabulul din Asia. din care nasca pe sultaut'. Mehmedit alit doilea. StApani in Asia Montesiulti, Aidinu, si Sarihanti; lug si Ostrovula, Tanta dela Venetieni. Dupe acesta Ghiermant-oglu viindit se inching la densultt in °drift' cu tote locurile stapanirel sale, caruia 'I flat multi cinste in urma. Treca in Grecia , si lug Thesalonichi , Athina, si Carlina , batit prin Casim-pasia , Rumeli , Beilerbei, si pe Mora crallulit in Morea, ce se socotesce a fi Dimitrie Despotu, si stapanl Giogher1427, Alexan- glnlaculti. Se atftia r6sboiulit cu Unguril, asupra carom Acura multe isbande dra Mir c eavo da Tura Intre acestea Valacit-oglu, domnulti Serbilortt, care era cunoscutit de aleati ygdisiavg cea voda. si prietenti ale lul sultana. Murata pentru rudenia ce aveh, se descoperi habit' si traditoriti, la resboiulit ungurescit, decl intorse inperatulti armele asupra lul, si suppuse Semendria, si in cea dupe urma se Wit stapanitort Serviel, si la intorcere stapani. si Sofia capitalulU Bulgaria Dec! inpaciuinduse cu tot1 prin tractaturi, faces si trecerea cea de pietra la Uzunit-chiopru, minunata pe 60 de camarl lungula, cu gemfe si hang. Inteacesti vre- me rivnl ca sit se odichnesca, si se prosti de inperatfe, la 1443, si 847, si face pe fiiula see Mehmedit in loculit see, si eltt se trase la Magnisia. Caramanit-oglu vediendit ca s'a trasti Murat% si socotindu ca a venial vremea sa prapad6sca inperatfa Turcilorti, fats unire cu Voltaire. ) Stanislaa craiulti ungurescit, care la pacea trecuta, unU istornicil arata, cajurandit pe sfanta evangelic, a fostit iscalitei si tractatulit cu singe din sfantule potiriti, a va pitzl pacea si prietesiugulti de a pururea. Dec! deslegandulti papa Romii de juramenta, intemeia tistea unguresca cu Boemezi, cu Leg, si Bulgarl, si peste tot!, cu Valacit-oglu, si purcese cu mare putere la Varna. Ministeriu othomanescti chemara de isnova pe sultana Murata sä iea inperatfa, si se indupleca in cea dup. urma, si Unit in Evropa la Odrfie. Deci sfatuinduse cu &set a Cu ceI mart al inp6ratfei, si facie o dimigorfe, asia : Nof credemit ca Chrazreti Isa, adeveratit este duchy ale lui Dumnedieti, nascutit din feciora Maria, proorocit .forte multe iubitit de Dumnedied, si inca traindit innaltiatt fiindit la cerulti ale trei- unde siede pentruca sa vie sa. judece si sa osandesca si pe acesti pagani ce sail indrasnitit sä strice evangelia sa, si sa le numesca Dumnedieu, si inca pentrusca, credit si alte ores! -care ponturl ce le numesca taine, dfcendti ca prin preotil lora se s6- 1432,Alexandi ilea, Mircea rod& evIrsiescit, si se face vinu singe a lul Chazreti Isa, si altele, acesta a juratt pe evangelic, esi a iscalitit cu acelit singe acesta tractatt,e care si luandult in main!, disc : eDe crede adevegrata Ladislati ca este acesta singe, Dumnedieti are sa-lit osanddsca pentru ca-ci crede, de mnu crede se cunOsce ca n'are nicl o credintia, ded Dumnedieti ziditorula lumei are sa-lii oRadu °o- l sandesca :. Si asia pre-pucina, oste lama, si dicendit Ca nu este trebuintiit de muldi, sin Mircea vod6. tit, ca-cI osanda are sa o fad. Dumnediet, a purcesti la Varna, nu ca la unit resboiti, ci ca la o privelisce, unde si biruindit de tote pe Ladislati, ca-c1 intimpinanduse amencalula lul Ladislati, care si ca1486, Vladd (IA cepesia, a vo- rol in furia resboiulul, lovl cu giritu sultanu Murata, aua Ord. dlh cu densulit, si indata 'la taia, si puindul capulit intr'o sulitia l'areta ostilorit sale care si incepura a fug!, si Turd! al gonl si al taia, pan& se desfacura de tail, si puindula inteuna card inpodobita, si puindui tractatulit meld iscalite pe pieptti, '1 a scristi si 1441, Rade, sin } efta in care area ca, tine arca a insiela pe Dumnedieti, asia se osandesce ; decl V eda voclit. cu acesta mijlocit l'a adusti pan& la Andrianopoli. Mortea acestuia a pricinuitti multi pagubit si stricaciune tierel unguresci si inperatfe! Grecilorit. Dup. acesta eras1 s'a prostitu de inperatfe ale doilea randit, si Rwanda pe &sett, merse la Magnisia. Dar drag fa chematt la inperatfe de enicerl, pentru amestecaturl ce se urmaserit, unde si mergendu VACARESCU, ISTORIA INPERATILORII OTHOMANI 257 'ld pusera in tahtd, si trimisera pe fiiu-see laMagnisia. La anulit viitorti 'si intorse ar-I 1446, v.di: mele asupra Castriotulul ce se numia Schenderti-beig, care se fa,' cuse apostatil turcin du sei siszatinzwin antaiti din Greca, si drag facenduse cresting se facuse si zorba. Deci intrandt in Morea lea Palidabri, si Acsieehisarg, si ca -cl ail indrasnitil acesta a se face din turcia, cresting, a facutti inperatulti tote besericile gemil in tiera atna,utiesca. Si intr'acele parti aflanduse pentru ni- zamg, lea scire eh craiulg ungurescti celti nog vine asupra lul si cu multi altil la Casovia. Decl mergendti inperatulti la Sofia, si gatindit oste merse in potriva lord si prapadi donespre-diece mil de 6ste unguresca, ail peritti si totl generalii, nemtl, ungurl, boemezl si lesi, ce era acolo, se dice ca si domnulit rumanesca ce era pe acea vreme ar fi fostil acolo, facenduse rebelti atuncl si ela. Dupa acesta intorcenduse la Odra', all insuratti pe fii-seti sultand Mehmedg tote inteacelit anti, in cursulit a caruia muri si inperatuld Muratti alit doilea, fiindil Wulf' mantuitoril 1451, si hijretti 855, de and 49, inperatindit and 30 si jumetate. Stic12,91; Marta ni se alesce, Si dice ca-la cinstesce Murattl cat) el) voiesce, Er nu elii pe Murat). Minerva 'Id dojenesce, Si-I spnne sliveisce Pe ea ca-cl o inbesce, De aceea-I lAudatd. INPERATIA LU1 SULTANU MEHMEDU 11. Sultana. Mehmedd alti doilea, ce fa numitti Faticlait, si Buiucti, adich. Sta-{ Mehmedd 1I. 7 PanitOru, si Mare, (ca -cl in adeverti fit edit mal slavitd intre inperatil othomanl,) duph mortea tatane-see sultana Murata ale doilea, in versta de alit 21, la 1451 dela Chr., Si 855, se sul in tahtultt imperatescii sale moscenirl in alii doilea randy in An- 1452, Radn vodrianopoli, si de locti pornl armele asupra unchiu-seti Caramanu -oglu ce tined pe (18; csanaur metusia-sa, ca-cl se aridicase inpotriva inperatiel, care si audindii de venirea in- ' vodE. peratulul asupral, cadia cu rugatiune si cent a se suppune, ci dar si inperatulti ca sh, nu pierdia vremea altorg mat trebuinciose biruintie si dobandiri, '1 dete ertatiune, si indath purcese asupra ciarigradului, si asedil cetatea. Inperatulti greed ce era Constanding Paleologuld, celti dupa urma inperatg, tremurandit de apropiarea unei primejdil asia marl, trimise soli ca sa cera pace cu veri-ce conditii va pohti. Sultanulit respunse solilorti ca nu 'Ate vede pe inperatulti long sa cera pace cu rugatiune si sa nu io dea, mal vertosil ca si legea 'I poruncesce, dar nu p6te sa faca pace fail de a cunosce ostile sale ca ati facutit vr'o isbanda, ci cera ca sa-1 dea tutu loch in Evropa pe Boazil in Vosporg, largti catii o piele de boil, cu mesa couditione, disc, eii void aridica asediuld. Grecii se socotira fericiti, d'a incheia pacea cu o asia mica cerere, si facura, cererea sultanului. Deci aridica asediuld cetatii, si in grabii porunci sa aduca o piele de bog, care si puse de o fact fasil forte subUri cu carele infurma o circomferentia de coprindere de cinci sute de past de loch, in petrecere, fara a nu indrasni Grecil sa -I diva unit cuventii. Deci in patru-diecl de dile fact o cetate cu cinci turnuzl, pe furma numelul see Mehmedii, si OM de °data fact si alta in dreptulti aceia in Asia, si puse unit garnizong tare in amendoue cu tots artileria in fiescesicare, si tote cele trebuinciOse, si dandit porunch obladuitorilorti acestorti fortetie sa nu lase vite sa merga la ciarigradil. Sevirsindti acestea se intOrse la Odriiii, unde si incept a intemeia unit saraiti Pofhainicu, care si astadl se numesce Gihan-numa. In cea dupa urma, la ale treilea anti a inperatiei lul, si la lett11453, si 857, descoperi dizeniti celtipTait,ras mare ce ava ascunsit pang atuncl, si purcese cu o groznich armada, asupra gia-4 gradu. rigradului, pe care 'lit asedil alu doilea rands, si -Id inchise si pe mare si pe uscatti pe de tote partile. Deci duph asediu de dile 53, ne mal putendg Gruff sa lupte truda, si sa se inpotrivesch la atata batalli, cerura sa se inchine cu conditii ; inch nu perise inperatuld, si 33 258 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE trimisera soli la sultand Mehmedd, pe care '1 priimi cu multa politetia, si le fagadul cererile, cu inchinarea cetatil, si intorcenduse solii la cetate cu respunsu, trimise sultanu sä-1 ajunga si sa-1 chieme inderetd, nu scid ce sa le mai dick ci dar pans aprope de Aorta cetatil neputendul ajunge trimisil, strejile dela porta socotindu ca gonescd pe soli, deters focurl in trimisi; luara scire Turci!, si incependti a strigh sa fact iurusiti, ca Grecil sunt necredinciosi si necinstiti, navalira si intrara pe la Top-capi in cetate. Lua inperatuld scire, fart veste ca Turcit ad intratti, avail cu al sel cu armele in main!, se intimpina se Wit cu vile*, candu ca unu generard candil ca unit' soldatt, pans ce '111 taiara, taia Turcil fart milostivire dupa datoria resboiului. Grecil desnedejduiti se inpotrivia, catd era cu putintia, pe de alts parte nal/lira la singura scaparea, care este suppunerea si inchinatiunea, scosera, steguri albe la port!, semnuld edit obicinuitu alu pacii, si strigh: n'aveti frica de Dumnedied, nol ne inchinamd voue, si voi ne taiati. Audindu acesta inporatuld Mehmedti, porunci sa, inceteze batalia, si atunci se intielese gresiela ce s'ati intemplatd. Le fagadul tote cate mai innainte prin soli le hotarise, si singuril le disc: Tote cate v'am hotaritti, vi le herediescd eras!, atata numai, cetatea cats am stapanitil cu arme, sami dat! bisericile spre Omit, er ceealalta parte ce o inchinati sasi tie bisericile in pace. a Si asia tote bisericile dela, Acsaraid. pans la Sfanta-Sofie, se facura gemii, er celelalte se deters crestinilord, si se lua ciarigradulti la Wit 1453, si 857, in 20 gemazilevel, si maid 29.Scrid Cu prelungire multi acesta jalnica istorie, Si nu remine a mai scrie si et cevasi. Dec! infra inperatulti pe la Top-capi, si mer- se la Sfanta-Sofie, si candisi namazd, si apol merse la saraiuld inperatescd, in urma facti 1460, Vladd vo- si saraiuld ce se numesce Eschisaraid, i se inchinard. si Sylivria si Burgazu, in talo a. , Radu, Bin grabti, si tots tiera Grecilord. In urma, se aridica asupra Ungurilord, si bata V lad6 vod2, este puginti Si muri. Dupa acesta 1462, er Vlad6 Beligradu, rani pe craiuld in resboiti, care voda. intorse armele la Morea si o stapani, Vail in Asia pe Cazald Achmedii, si pe Uzund Hasand beil, si fart zabava lug Synopulti, si asedil Trapezunda. Davidd inperatult i se inching, si fu priimitti cu cinste, si trimisd la ciarigradd. Dupa acesta stapani Bosna la 1466, Rada vo- )1463 Si 868, si fact! pe Caramanoglu otcarmuitorti acolo, si in urma tota Albac14, in Vladil vodx. I m a, catre acestea stapani Evripu, si Mitilinu, si facii resboid cu Persil si-I birui luandule locurl, suppuse Arabia, si tota Caramania; la 1471, si 876, stapani Crimulir si No1477, Vlad6 vo- }gait, si fled hand antaid pe Menghili Gherai, prin care lug Capceculti. Bata pe di" sin Vladd vodiC cepe idd Ur enovesl Si lug Cafaoa. Stefand voda din Moldova, bath pe Suleimanti-pasia trinusu de inperatuld, pe care tkiandulti inperatuld ca- el n'a chivernisitti ostile bine, merse inperatuld insusi in Moldova, sifugindii Moldovenil prin mural, pitda si rob! Moldova de o pistil, 1A 148°' sinRada Vladd va-ISChiMbi si pe Cazicli vocld, domnuld rumanescd, ca-ci nu da haraciu, Si semena O. fie vodA. lacesta Vladd voda, cepesid, si puse aka. domnd in Valachia. Trecirin Italia, si suppuse Otrantulii, si se spaimenta Evropa forte. Dupa acesta intorcenduse in Asia, cu gandii ca sä merga in Egypetti, si ajungendii la Malley', aprope de Nichea, se bolnavi si treed in Ladvomt. ) ceealalta lume la 1481, si 886, de and 51. Und istornicti dice ca era omti forte procopsitti, si graia elinesce, latinesce, si persesce, si forte vitezd si politicost, a suppusu 2 imperil, 12 trail, si aft luatti 200 cetati. Stichtsi: Marte v6dienda p'acestil Mamma, in extasis r6mase, Acesta-1 Marte ne diced, asia se 'nfricosiaae. Si en Saturnil ') re'sbdie D'o face 'Iii despoie, Strigit ne 'nrusinatil. Unde a remasti panAntnlii A nni face cuventulti Si a sta nev6t6matii. Si asia dicendii tAcii de tots, si ne 13na a crede, CA celu ! mai mare intro sultan! Oil fu, preenmil se vede. 1) Dumnedied pArintele tuturora Dumnedieilorii. Aeestia aunt stele, si se numescil planite, ai aunt: Saturnii, Globe, Marte, Mercurie,Venere: Grecif 'I numia Dumnediel, cams si elementnrile, adica ira, si la trite virtutile si vitiile di cite and Dumnedieii basnindd. VACARESCU, ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI 259 INPERATIA LEI SULTANU BAIAZIDII H. Sultan(' Mehmedh, inch traindii, dedese sangiaculh Amasiel, &set' Baiazidh, si sangiaculti Iconiel &sett Tem, luase si pe nepotusett Corcuth, pe fitulti ( Baiazidit IL s. lul Baiazidit, laugh densultl, ca sh-1(' fach sunetit Decl dupa ce au murith Mehmedh, vezirulti si rigialil triraiserh davetname la Baiazidti, chemandula sh vie sh moscenesch tahtulti Wane-sett Eli' si intr'acea vreme se gatise, si purcesese la Meca spre inchinatiune. Priimindh acesta (1494, Viadi vovestire, si chipzuinduse ce sh fach, ghsi cu cale 0, oranduiesch vechilti a inperatt, pe fii- k di (Iasi. sell Corcutti, si elf" se duse la Meca. Corcuth ce se alla laugh sultan(' Mehmedh, otcarmul inperatia panh se intorse tath-sell. Intorcenduse sultan(' Baiazidil, fiiu-set Corcuth se scula cu tot(' devle- tult si-I est innainte la Nichea, si intimpinandulti cu tots cinstea, venirh la giarigradh, si siedia in tahtti, si &sell Corcuth purcese a fi otcarmuitorti la Magnisia. Tern fratele lul Baiazidti se scula asupra frattne-sell Baiazidit cu resboiti, ca sa -1 iea inperhtia cu cuventh ca -I mai cuvine lul, Hindi' -ca s'ati nascutti aflanduse tats -sea Mehmedtt inpArath Merse asuprhi Baiazidh, silt birul. nu fugi la Egypetil, acolo fiindit bine priimith, strinse oste de isnovh si merse asupra lul Baiazidil, deci fa Muth de isnovh, si fugi in Italia la Na- 1495 , Mircea vo poli. Acolo fiindti priimitil, cerea ajutorti ca sh, vie asupra frAtine-set erh.sl, si,thd`i nadvdiag" vadi. Evropeil 'IA politevsia, cu mtglisirt Berber(' -basia a 10 sultan(' Baiazidti, ce erat din Italian(' turcitt, se fagadui inperatului ca elf" va omori pe Tem, decl inperatulti 'I fhgadul vezaretull 'S1 schimba, hainele in grab(', si purcese in Italia, si facenduse barbierti la Iem, gh.sindil vreme 'IA omori adormitil cu briciu, si fugindit veal la ciarigradti, si se dete acesth, vestire in public (', si se fad" Berberli -basia vezirti. DupA acesta factii,Van Va2vodx. douh fortetie la isthmulit dela Corinth('. In 'Irma stApAni Achermanulh si Chilia,1 Croatia. Er si poral resboiti in Cerchezia, suppuse si partea ce mai remasese din Bosna sita_jraudich nvo0 in urma fii-sett Selimti, ce era otcarmuitorti la Trapezunda, se scula asupra di. Tath-set merse asuprhi si -1 ('l tune -set, si trecendil Marea-Negrh, veni la Odriiii. . bAth, elf' fugi la Varna, si de acolo la Cafa, Baiazidti vol sa dea corona inphratesch &sett lui Achmedh. Ministeriult devletului cu eniceril chemarA pe Selimit care (1499, Ragrvot, sin vla- trecendit veni la carigradti. Deci ft" gat' Baiazidit sa,-1 dea tahtulti, Ca-c111501, Viadi vodi, sin Viaeniceril striga ca Baiazidt" nu e resboinicti, si stall atatea tierl in lume ne-11502,RatuasTgrtad5vodi. luate. Baiazidti purcese la Demetona sh se odichnesch, Selimit '14 scose ir0179' Vte=dr,,:vadA' Viani. Cu cinste din ciarigradil pana la Cecmege, Baiazidti si mergea inceth in ' Mircenaerdi, Mich- calAtorfe facendit oturacuri, acesta 'Ate ft' pricing de banuiell, Si dial call51°' lati.511, Vilidutii, sin Viadi fi datti otravh prin mijloculit until dohtorti ovreiti, unde si muri vodi. Cluril in Thrachi, de and 62, inpertitindti 32, la 1512, si 918. i s'ar Sticha : Inprennii Cu Minerva si maim to pornesce, Unii sfatuitil de densa, asia ne sratuiesce; Dar Baiazida meets, pe semne n'o aflase, Deci dete inperAtia, ca-el Marte nu rabdase, INPERATIA LUI SULTANU SELIMU I. Sultan(' Selimh ce s'ati numith Iavuz, adech inselbatecitil si ca o fierh, la 1512, Selimi I. si 918, suinduse in tahtulh inperAtesch, precumii s'ati aretath, si audIndti de mor- 1512, Negoe vodi tea thtane-sell care die(' ca o pricinuise, fact" sh se aduch trupulti la ciarigradu cu multh cinste, si duph acesta purcese cu oste asupra fratine-sea Achmedti, pe care prindienduliz' 11 omori, merse si asupra frhtine-sell Corcutil, la Magnisia, si pe acesta prindien- dull 'hi omori, si de locti intra in Persia cu resboiti, ca -cl acestl dol era atunci pe carele zavistuia, craiulit Persiel si all Egypetulul, lush gasi cu cale sh bath Antal(' pe craiulti Persiel, si apol sh intre in Egypeth. Dect intra in Persia, si aprope de Tybrizti, la Sialdiranti, intimpineza pe Persi ce vend asupra lul, si asia cu mijloch ce a gasith elti cu cale, care 260 TESAURU DE MONUMENTE ISTOMCE mijlocu si defterdaru Pirl-pasia l'ail sfatuita a -lu face, incependa resboiulti au navalitil innainte Sinanu -pasia cu ostile Asiei, si dupa densula si inperatulii, si aft prapadita pe Persi, perindil si Mehmeda-hana, si Techelti-hanti, er Ismaili -hang au scapata cu fuga, si indata i s'ati inchinata Tybrisu, si Mai pe Piri-pasia vezira, si porni si robil Persi la ciarigrada, si inperatula merse si erns la Amasia. In primavara anulul 1515, si 921, est din Amasia si intranda in Persia, stapani Giumachti, si Baiburuda, lua si Diarbechirula ce era suptti protectia Persilora, si dupa cererea dierbechireniloril, le face beiler- beiti, pe fiiulu lul Buiucli1522, Rada vo oglu, Mehmeda-beiti, prin care au stapanita 13 cetati dela Persi, aft suppusti si da, zveotcrie.goe j tots calla Curdilora intrega, all batuta Cerchezia, si indata siati intorsa armele asupra Egypetulul. Siaira-beig, chivernisitorula Damasculul, si Gazeli-beitt, chivernisitorit Halepulul, ce era suppusl la Egypetu, se inchinara lul sultana Seliinu. Sultana Gavri alit Egypetulul, luandu veste de acestea, purcese asuprai si se intimpina cu sultana Selimil la Burivaicu, si se facit o sangerosa batalfe, intru care pert sultana Gavri, si stapani Halepula, si Sinana. Damasculii, prapildi si pe Tumana-beiti, pert insa si Sinanti-pasia, de care forte s'att intristata inperatula, incata aft distl ca, ace-I este bunti Egypetulti fara losifua. Lua din stapanirea Cerchezilorti, Gaza, si 9 cetati si polithil in Asia, cuma si Egypetulu, Alexandria, si stinse stapanirea Mamaluchilorti, si batit si pe Arapi, si le suppuse tierile arapesci si Meca, si trecura tote acestea in stapanirea Othomanilorti, mai vertosa ea in Oak& inci afiandu-se insusi sierifula dela Meca viinda 'I aduse cheile Mecai ce stapania ela pang. _atunct inpreuna cu alte tiers din Arabia, si acesta fa cea mai mare slava ce puta dobandi Selimu inperata. La intorcerea sa sosinda la Halepu, venira soli dela Persi spre inchinatiune cu atatea darurl, si-I deter& titlu de siechin siachl alem, ye sahib carani beni adem, adeck inperatula inperatilora, si singura stapanitora Hord lui Adamil. De acolo vent la Qiarigrada, cu atatea isbande si dobandirl. Er la anula viitorti, lets 1521, si 927, voindu a merge la ()drill'', pentru pricini trebuinciose, trimisese pe toff veziril innainte, si ela se afla numai cu Ferhata-pasia caimacamula langa densula, in urma deci sosinda la unit' seu ce se dice Suvasidi se bolnivi si in pugine dile treca in ceealalta lume, de ani 54, inperatindu ani 9, lunt 8, si se Mit eclipsis si acestil stele stralucitore a imperiului othomanescit Sticha: Impe'ratia si de -1 fu mei din vietiuire, Dar forte 111E1,0 s'areta din multa dobandire, Arabia si Persia si cele din Asia, Si Egypetuld dig. Africa tretoura vitejia, Er urea intristfinduse de frati si de parinte 'I desfaima faptele la toff, cu jalnice cuvinte. 1NPERATIA LU1 SULTANU SULEIMANI1 I. Ferhatii-pasia, ce era inpreuna cu sultana Selimu , ascunse mortea luperatului, si indata insciintia vezirului numai, care se afla la Odriiti, asceptanda venirea inperatului. Vezirula otcarmul lucrurile ca cuma ar fi traitii Selimu, si cu mare grabs insciintia curgerea pricinii, lul sultana Suleimanti, care si atunci se afia la Trapezundu, si-la raga sa vie fat% zabava. Deci danduse in publica sosirea lui Suleimanti, se descoperi si m6rtea lul sultana Selimu. Atuncl tot' veziril si rigialil esti% spre intimpinarea lui Sulimanti , care si intranda in ciarigrada , 'lft pusera in tahtulti inperatescii , :la 1521, si Suleimanu Canod 1. 10. 927, in luna lui Sievalu. Tots intr'acea di dupa pranditi esira cu inperatula spre intim- pinarea trupulul lul Selimu, pe care cu multa cinste 'Iti dusera si-la ingropara in gemia lul sultana Mehmeda Fatichti. Inteacesta vreme Gazeli, beilenl-beiula Damasculul, facenduse inpotrivitonl inperatiel, fa batutt prin Ferhatil-pasia, si scosa de acolo, si omorita. Dupa acesta porninda inperatula armele in Evropa, merse insusi si lua Beligradula dela Ungurl, care 'I deschise si drumula Budinulul in urma, mat lea acolo Burgagiulti, Barigiulti, Tiru- VACARESCLT, ISTORIA INPERATILORIT OTHOMANI 261 giulii, Bughiurdlenulft si altele. Er la Multi 1522, si 929, lug ostrovulti Rodos dela cavalieril de Malte dupa asediu de chid luni, bath de isnova pe rebelii dela Egypetii si-I suppuse, vointemeindii stapanirea Egypetului in tots euviinciosa suppunere. La 1524, si 931, 152 sVladil in Radu vodX. merse insusl la Misirii, si bath si moiled& in numele sea, si lasandii obladuitorii 1525, Rada vod4 acolo pe Suleimanti-pasia, se intorse la ciarigradfi. La 1525 si 932 merse de is- sin Rada. nova asupra Ungurilorii, si '1 WA la Mohacifi, pert si craiulii Ladosiii sail Lodo- 1529, Vladil \Tina sin vice alit doilea, fiitilil lul Ladislal La 1526, si 933, lug Baiulti, Segedinulii, si Moysivoca vod8. an intorse la giarigradfi isbanditorl La 1529, si 936, lutt Budinulti dela Nemtl, 1530, Vladd, sin Viscid vodii ca-cl Ferdinandru din Austria ce tinea pe sora lui Ladislati, cerca sä moscendsch' 1532, Rada sin Rada voda. craia, dar puterea .1u1 Suleimant incununa cu moscenirea pe hand Zapolu, pin- 1533viadValadvod sin cipu Ardelului, facendii si Viena asediu in lima, mita vreme pentru acesta. Deci cm rdmase craiti Ungurilorfi Ioanii, insa cu legatura la pace, ca incatii va tral, dr 1535Zieni.til4 dupa mortea lul Ioanii, sa. rdmale la stralucita casa Austriel, ca si Boemia. La 153LdRaducia sin 1540, murindii Ioanfi, cera sultan ii Suleimanii, sa faca moscenitorfi pe prunculfi 1536, AStvru° IiirI set', caruia ca unfi protectorfi '1 fa si epitropti, Si dupa pucinfi murindii prunculfi, 1.53nIglei,ai se fad'. ca unit' epitropii si parinte. si moscenitorit, unde stapani Cu acesta Cu- 1599,' iota. Raduvodg venal si cu altele, Transylvania, si Budinuld cu tots Ungaria de giosti pana in ho- Radn vodit tarele Germaniei, remaindfi Ungaria de susti la Austria, in tote aceste resbOle. Vladh. La WU 1529, si 936, Bogdanii voda domnulii Moldaviel, dupa sfatultt tatane-seii, s'aminriattl inching Moldova la sultant Suleimanti, si trimise anthill sold pe Tutuefi logofetulti, I 1540,°Vlavditvocare fa priimitii de inperatuld, cerfi privelegii ca si Rumanii, si inching Moldova ;115111,'sdunlytdx dupa acesta veni si domnulii Bogdanii voda, si intelni pe inperatuld la Filippopolil Radu. dna. se intorcea la giarigradt, fa priimitii Cu cuviinciosa cinste, si i se Acura tote girimonille ca si dumnulul Valachiei, si se inotorse la Moldova in pace. La 1529, si 936, merse 1545, Mircea inperatulfi la Beciii, si inchise cu asediu, precumii s'ail aretatii mai susti. La 1535, si la Nicolite.vo 940, porni resboifi in Persia si lug Bagdatulii, batendt pe Techelus Mehmedfi-hand dNliegriaquit :7...iii.. si inasedil Vanuld si-lii lug. Pentru acesta inperatfi dice unii filosoffi (ca-cl ayea resboifi, si Cu Persil, si cu Unguril) : gAcumil 'lit vedeal pe tiermurile Efratu- vrtitiere4ble: lul, si acumfi '16 vedeai pe tiermurile Dunaril. a La 1536, si 943, suppuse Si sta- 1553,vtilt..ada vodi. pant Giorgia. La 1538, Si 945, stapani craia Yemenului, cu tote provinciile el, 15.5441, preapo intre Marea -Rosie si intre Persia. La 1552, si 959, stapani Timisivarti. La 1554, si 155,idPetnri.vo962, dete pacea Persilorii, remaindii Vanulii, Merasiulii, si Musululii, hotara turcesci.ii : 39, La 1566, lug Chio sail Sacazulti dela Genovezi, si dete lege si canoni1.1) Si regule ,;.odlreciitrears.;c° de isnova inperatiel, carele se urmeza si pani aeumd, si de aceea s'aiinumitii 1558. Mi vod/L Rada. 1559, Petfrumvcoo.di Fesi Canont. Dar in cea dupa urma mur sil elfi, de and 74, inperatindu 41 , &ann. asediu gighetulii in tidra ungurdsca , cu tree dile pana a nu ffaperrurveo4 cMiro cveoacia Ma Turcii acesta cetate, la 1566, Si 974, septemvrie, a caruia morte A Rada. ....rPetrn A tainul vezirulti pana lug cetatea, Si pana vent fiiulii inperatului Si mosce 11568, Alollivocutreed% Mi nitoriulli siachii-zade Selimii, ce era atunci la Amasia. : Si Suleimanfi inpodobi numele 'npe'ratiel Si armelord tide audit, inch si vitejfef. Africa si Persia Evropa si Asia Cu slave -lft priimescti Si 'n ele cat' °data, Ca 'n tote tote d'odatd. Pururea-ld gazduescd. Efratuld'), Tigruld3), Dunirea en Niluld5) si facil certare, Din ele care mai adesd sa-1 faci adapare. 1) Acesta este tesirifatu. 2,3) DOu ape marl In Vavilonil si la Syria, le pomenesce si biblia in Asia. 4) Apa mare in Evropa, curge si pe aid in Valachia, 5) AO mare in Africa la Misird. ., TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE 62 INPERATIA LU1 SULTANU SELIMU II. ) ) Belimif IL 11. Mehmedu -pasia vezirula tainui mortea lul sultana Suleimang, pang, aft so- situ sultana &lima, ce atunci se afla la Amasia. Deci dupa ce ail luatt cetatea, puinda inteensa unit garnizont tare, si oranduinda celelalte osti spre ernatica, purcese spre Beligrada, tiinda ascunsa mortea inperatului. Sultana Se lima la 1566, si 974, ajungenda in ciarigrada, siedia in tahtult inperatescii, si zabovl numai trei dile in ciarigradit, si purcese la Beligrada, unde si audinda enicerii de venirea sa, se pornira la arme, socotinda ca p6te at 1569, Petra vo- lvenitt. cuMirceadrael. asupra tatane-sea, precuma facuse si mosiu-set Selima. Deci indata fa propoveduitt. inperata, publicinduse si mortea tatane-set, si asia purcese la ciarigrada. La anula-viitora incheia pacea cu imperatorulu Maximiliana alit doilea. La 1567, si 975, Mireea, 1572, Michnea facendit epanastasis Arapil, trimise este asupra lora, si-I sit use. Gerd, inzadara dupa vedg Alexand. 1570, dr Alexandrn vodg Er Alexandra vodg. 157,,mod dr Mich- acesta sa, unesca Volga cu Tanai. La 1571, si 979, dandit nizamula cela cuviinciosii in. Asia si Evropa si Africa, porni asupra Venetienilora resboiii, si lua ostrovula Chipru Ale- si 'la stapani, din dobandirile a caruia fad' gemia cea dela Odriiii. La 1574, si Mireea 982, suppuse drag Tunuzu, Angheru, Goleta, care fiinda suppuse de sultana. SuleiTwig. 1577, dr Minn many mal din nainte, le superasera Spaniolii atunci, pe carii biruindul, stapanl de vodg Rada. Alexandra vo- Er isnova toter Livia Selimii. La 1575, Si 983, bolnavinduse de apoplixie din pricina nea vodg xandr. Mire xandra unit bai, muri de ani 52, inperatinda ani 8, si 5 lunl. Era omit forte drepta, si priimitoria, ins& data la desmierdari si placed, pentru care rail si numitu Mestu, Cantera. }Tunis, adica beutoria, pOte din vr'o zavistie. dg Mines. Beringerir5a. Stichil : 'n palaturi de indrasnise Odichna, si venise, Nu este asia ciudatii, Ca ci Chipru si Livia Arata vrednicia Si-acestui inparata. INPERAT1A LU1 SULTANU MURATU Murat III. Dupa mortea lul sultana. Selima, fiiulti sea sultana Murata alit 12. siedia in tahtula inperatesca, la lett 1575, si 983, care si in 1578, 4r Manes, vodg Alexandrultreilea 1580. Rader vodg sin Vladti vodg. I v IA A am, nu porn nici unit resboiu, or la 1578, si 986, porni resEr hi/clines vodg Alexandra. 1584, Petra vodg Petrasco. boia in Persia, si bata pe Persl, bandit Revanu, Ghiunge, si Carebeca, 1585, Radn vodg Sierbana. Petra vodg &M. facenda pace la 1590, si 998, duper rugatiunea Persilora. Dupa acesta 1586, dr Michnea vodg Alexandra. 1588,8tefacil vodg. Ion vocla o lung se face unit zorbalica in ciarigrada de eniceri, pe cars! 'I suppuse inpe1588, Waimea vodg Alexandra. ratulit; cu tote acestea la 1594, si 1002, porni resboia in tiera unmesa, trimitienda pe Sinanit-pasia, care si lug, Yanicu in asediu de Miehatti vodg, sin Petraeco vodd 18 dile. La 1595, si 1003, trecit sultana Murata. in ceealalta lame, de ant 50, inperatinda ani 20, si lasanda 20 de fit. 1591, Stafana vodg dr. Er Michnea vodg. 1592, *Sr &What. vodg. &lag : Milcarci Veuere ') avir cinste intr'acea vreme, Dar bind si Persi si Neniti, Murata far d'a se teme. INPERATIA LUI SULTANU MEHMEDU III. Mehm3. edti 11. 1 1592, Gavrilg vodg Movilg. 1593, Stefanti vod5 er, Alexandru Bogdand vodg. La 1595, si 1003, sultana Mehmeda mosceni tahtulti inperatescii, si antaia si-omori pe cute 19 fratil eel maI midi, apoi moscenindit dela tats -sea si resboiulit in Ungaria, la acesta veleta inasedil Egre, Si o 1594, Michatti vodg Petraseo dr. lug, batenda pe Nemti, si se intorse isbanditora in ciarigrada, si mul1597, Nicolae vodg flin.seii vechild. ') ttammduse pe acesta dobandire, Wit in urma pace cu Nemtil, si eu Dumnediedica curviel si a dulcetilora trupesci, se dice si Afrodita, murna. Amorului. (Ac6sta nota se vede in urma stersa in originals. Red. Tesaurului). VACARESCU, 'STOMA INPERATILORU OTHOMANI 263 Rodonfd II imperatorulti, numai pentru ca sit se acufunde cu repaosti in braciele duketivtixd5 MnvilL lord, si urma acesta petrecere de vietia, spre care firesce era ornitt, pana la lett" 1603, si 1012, candti treed dupa fratil sei, inpe- Er inland vodX. 1603, dr Alexandra vodg. Rada ratindil ani 9, luni 10, numitti fiindti Egre. vedi Blerbanit Raaarabs Sticha. Totl pentru Egre-lil lands, dar area 'Id desfaima, Cael en omoru d'atatia frati, si el i-aduse spaima. INPERAT1A LU1 SULTAN(' ACHMEDU I. Sultanti Achmedd inperatindil la 1603, si 1012, de ani 15, sal pani tahtuld inperatescd, inca pana. a nu-si stapaul cunoscintia. Porn11,606 A chmedU I. 14. Rada vodi Vlan. rdsboid asupra Persilord; vezirulti Halild-pasia, ce se trimise asuprale, 1607, Rada vodg Slerbanli. se areta cu oresi-care vitejie, facendule si stricatiuni. Er inperatuldi al, BRadasaurala'a"vgoti.chArL dare vod Iliasi6. intr'acesta vreme, fiindil °mu slobodti la mana, si iubindti zidirile, a( facutd gemia cea mare dela Ypodromion in giarigradti, dar la 1617, si 1026, traindil a.n1 29, muri, inpdratindu ani 14. Stichil: Totl Dumnedieil elineaci en ale lord neveste Ward gemia a vede data ]nary veste. Vediendii tacuri, nedieendil nice vorba nici poveste. INPERATIA LUI SULTAN(' MUSTAFA 1. Mustafa I. 15. Sultanti Mustafa. I, fratele lei Achmedii, la 1618, si 1027, inperati dupa, frate-seti, si fiindii dattl la placeri, se 'nlenevise cautarea isle. enan.ara viodg Gavrii16 vodX trebilord inperatfel, deci dupa trel 'mg fii gcosti d'inp6ratie. 1619. Rath]. vadA Blida., Sticha. 'n cea dupa urma Venere en Vachn') inpreuna, Si pe'npgrati 'I face lipsiti, pang si de canna.. INPERATIA LUZ SULTAN(' OSMANU 11. Oamanti 11. &Hand Osmand II, fiiultilul. Achmedd, inpdrati, tote inteaceldj 6. anti, la 1620, si 1029, s'ati aretatti unit fenomend pe ceril, o sabie11624. Alexandra vodtt Rada. luminosa despre r6saritd la apusti, in trei-dieci de dile, in tote serile dupd scap6tatuld sorela Porni resboid asupra Lesilord dela caril lux Hotinuld innapoi, si cerura Lesit pacea care le o dete cu conditione dupa cererea inpdratului, si se intorse cu isbanda la ciarigradd. Prietinil lul sultanti Mustafa, deterd pricina enicerilord sit face zorbalicti. Deci se aridicara, si nu numai lti scosera din tahtil, ci 'ld si omorira, la letti 1622, si 1031, in versta de ant 12, inperatindii ani 4. Stichti: Pierdu en stipanirea Osmand si vietinirea, Far de a nu gandl. Pete ci n'avii tine, si-la sfatuesca bine, Ci dar se osandi, 1) Curvia si betia. TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE 264 Sultana Mustafa east se sul in tahtii, in ale doilea rancid, scotienduse dela inchisore, si nelasanduse de faptele cele d'a,ntaia, de care tot1 socothia ea se va fi parasite, si ma! Ortosti cercanda a si pedepsi pe ace! ce -lit scoseserii antaia, dupa 16 luni '16 scosera, si puinduse la inchisore dupa obiceia, acolo siatt data sfirsitula. Stichil: Si patimile 'nvdtiaturi, dada nu potti sa se fact, Very -cine pate totii teeth, ci fitesi-care tad. INPERATIA. LUI SULTANU MI:MAW IV. Murata Iv. 17. 11 Sultana Murata IV, ce s'aft numita si Gazi, care va sa did bi- 1627, Alexandra Rada, o lung. ruitoril, la 1622, si 1032, s'ail stall in tahtulti inperatesca,,fiinda in Or- Alexandra vodd Masai. Rada vodg sin Rada. sta de 14 an!. Deci &Alai, as data nizama zurbalelort, ca sä pri- 1628, & Alexandra 1630, Leond vodg Stefand.vodg Blasi& cinuesca suppunere, prin care sa pita face biruintie. Dupkacesta pornl 1632, Matadi vodg Brineovdnu.) resboiii asupra lul Abaza-pasia, pe care '111 bath si-la prinse, prin mij1 locula lui Hosiresia-pasia, prin care retell si Bagdatulti muhasere alit doilea randil, ca -c1 artdicase resboiti asupra Persilorti, si all batuta pe Lustemti-haga, serascherula Persiei, man- tuinda Vanula din asedia; all aridicata resboiii asupra Lesilora trimitiendti seraschera pe Murtaza-pasia, la care viinda soil lesiescl cerura pacea, pe calif 'I trimise catre inperatula si priiml pacea; lua, Revanula dela Persi, merse si insusi inperatula asupra BagdatuluP), pe care si 'la lua la 1637, si 1047, si Wanda pe Mustaa-pasia vezirulti, pentru ca sa dea nizamii eparchiel Aratului, merse de erg la Diarbechira, in prima.vara veni la giarigrada, cu socotela ca sa, pornesca resboit in Evropa, si in mijlocula acestorti chibzuiri, bolnavinduse trecfi in ceealalta lume, la 1639, si 1049, inperatinda an! 17. Multi arata ca era beutorag), ma! vertosa Cantemira si Beringa, la Geografia lu! Basching, stria pe largti, si tine va vol va vede acolo, si tote cele ce arata acesti scriitori, ca se urma dinteacdsta pricina, poprise en iasacti tutunulil, si afionultl, all Acuff' °molt si la malts sums de Omen!. Stichi%: La celd ce prisosesce Virtute') no ea t6ma, Ca si Vitiu, de are, nu-I pr-bagatil in semi. INPERATIA LIM SULTANU IBRAHIMU I. Sultana Ibrahimti, frate-sea, la 1639, Si 1049, in versta de an! 23, treca tin tahtula inperatesca. Deci indata cadia ca sa curAtiesca Marea-Negra de cursari, insa fit trebuintia, ca sa iea antaiti cetatea Asachului, care si facenduo muhasere o lua cu asalttl. Dupe acesta ministeriula devletului othomanicescii, vedienthi ca singura os. trovula Critului remasese numal pe Marea-Alba intre celelalte neluata, si care infricosia puterea inperatesca, gasi pricina cuviinciosa ca nisce Maltezi Intelninda pe cadiu dela Meca, si Brusa molasi, intr'o corabie' in partile CrituluT, lean batutti corabia si iaa omoritti, si el as dositti la limanula Candiel. Deci porni devletulti resboiti asupra Venetieniloril, si porn! pe Musaha-pasia, si pe Iosufa capetanti-pasia, cu armada si cu Oste la Critti, la ;1645, si 1055, si sosinda acolo inasediira Hanea, si in 50 de dile o stapanira, in urma merse si HuIbrahlind I. I 18- ') ') 3) 4) Aid a distil cu mana sa pe veziru, si a facutti a °moll 30,000 de prigionieri, si nun musicantd l'a facutd d'a planed! Beutorti s'a facutii din pricina until Becri-Mustafa pe care l'a luatti si in saran'', avdnduld intre musaipa pand a muritti Bundtatea, areti died Grad!. Rdotatea unui lncru, cachia died Greeil. VACARESCU, ISTORIA INPERATILORU OTHOMAN1 265 sein-pasia, si urma a face isbandirl. Deci inteac4sta vreme la veletttla 1649, si 1059, ne mai putenda ministeriula suferi faptele inperatului, ea-cI multi mitt o deosibita desfrenare, si fapte netrebnice, sfatuinduse ulemalii cu vezirii, si cu rigialii, si cu eniceril, 'la aridicara din tahtii, unde si ft omorita. &rig unii istorniel, ca fiindu trebuintia de a se ( Ladvocat omori sultana Ibrahim* acolo untie era prinsa ca sa nu mai esa viii, urma sa se scrie hatisierifa pentru acesta, si inperatulu ce se pusese in tahta, pentru care aretamil mai nainte, neseiinda inca carte, chip& versta sa, insusi sieichislamula ia Matti mana drepta, si puindui condeiuld in degete, ia povetiuita scrierea hatisierifulul de mortea tatane-sea. Dec l mergenda trimisii sa more pe sultana Ibrahim* ''1'a intrebata cu ce porunea indraznesca a pure mana asupra unul inperata, au aretata hatisierifulit, si uitanduse la densula a disc, ce frumosa scrie fiiula mien, si ce de grabit a invetiatii, ca-el ell pans astadi nu seia carte, si cu acesta mijloca s'a sevirstta tragica morte a lui sultana Ibrahtna, insa nu scia de va fi adeverata acesta. Azachnlii si Hanea, pe tang' acestea tote, I- aratil 'ngratia, ea ce voesce pOte. INPERATIA LUI SULTANU MEIIMEDU IV. Sultana Mehmedii IV prunca aflanduse in versta de ani 7, la veletula 1649,1 Mebnir i v. si 1059, fa pusa in tahta si cunoscuta de inperata , si avendit noroca de a ave vezira pe Chiupruli-zade Mehemeda-pasia, care de fela era Albanasia, flit' de preotti greca, si inbragisiase moamethismu, si se intemeiase in ostrovula Chiprulul, uncle invetiase mestesiugula armelora, si fusese insenmatt de viteza la resboiu Persiei, si tinuse otearmuirea dims Ciirnulu prin pasialieu a Barutului, apol fusese mutatii la Halepa, de unde fit alesil de ve- sin Radii vodi ziria si epitropa inperatiel pe care o a obladuita cu multi minte si intielepciune, sieensatiuBn 00, in vremea arida sevirsinduise firesce vi6tia, i s'au sevirsita si vezaretulu, si fiiulu-sett Ahmedii-pasia Chipruli-zade moseeni si averea si vezaretulu tatane-seu. Deci mai susudisula vezira Mehmedii-pasia flinch" intieleptii si vredniet, si destoinica a umple erasi comora inparatesca, care se resuflase in (Melo trecutului inperatii, flea a Moth si rebelione a eni ceriloru ce se atltiase din indemnaxile Zaima valede-sultanii , 'nosh inperatului Mehmeda , pe care o au faeuta a trece in ceealalta lume peste puginu cu tots tirmatorii sei. Pe pasia dela Halepa ce se hainise, 'hi prinse facendui resplatirea cu morte. Slitivita pruncie a inperatului, pentru ca-ei lua innapoi dela Venetieni si ostrovele Tenodulti si Litnnulit. Chiupruli-pasia purcese cu oste asupra Nemtilorti, si bata Ianova, si o lua. Ali- pasia lua Varadinula cu iurusiu. Fazilit Aehmedit-pasia Chiuprulu-oglu, fiiulii vezirului, lua Vivarula, peri si Racogi, si mortea lui desehise stapanirea Ardelului la biruitori drag, care si facura dolma pe Michailti Apafi. Deci inperatula Leopolda cerii pace dela vezira prin soh, caril si Tuna cu multi smerenie, lasara in stapanirea Tureilorit totu ce suppusese, si leaf' data vezirula pace in 20 de ani, la loth 1664, Avgusta, vezira flinch Aehmedit-pasia, Chipruli zade. La ostrovulii Critului se luase Hanea en tote cetatile din vecinetate. Deci intemplanduse morte lui Mehemeda-pasia, se trimise fii-sea Athmeda-pasia ce se fiicuse vezira, si pled dela ciarigarada la 1655, si 1066, si merse dinpreuna 1211' Ilicohi;a:df(Gild:: cu inperatula la OdrIiii, si de acolo purcese la Hanea in Crita. Deci 1661; Grigorisd. voila G111-a, si incepa a face reshoie, si a stapanl ostrovulii, pans in cea dupa ulna 1665, Radttavo<dlitLoonii. aflanduse de atata vreme facuta muhasere cetatea Candia, o lua la 1669, si 1080, 0666, Antonio vbda. prin mijloculit vestitului Panaiotache, care cu o forte suptire stratigima fact sat magi pe obladuitorula cetatii, Muruzini, sa o inchine lit Othomani. Acesta fit Mit d'antaiii Greca ce s'aft invrednicitii a B. tergimana divanuld inperatescit, care fit inpodobita, situ &whit multa si Cu intielepciune Mare, si procopsela, si Oa se afla si la trecutult tractatu all Nemtilora, si la acesta all Venetieniloru, tergirnana cu multi lauds, si a scriitorilora tevarilturilora turcesci, si a celoril alalti. 34 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE 266 Inca armia la Crita aflanduse, Dorosieski hatmanulti Cazacilonl, ce se afla intre Nistru si Nipru, ce era- suppusi atunci la Lest, vent si se inching la pre-innalta porta. Sultana Mehmedit '1 priimi cu libovu, si-1 dete unit tat si sangiacti, si-la trimise innapol stapanitora, fagaduindule Cazacilora ocrotirea inperatesca; acesta este pricina tuiulut a treilea, care se dice ca s'ati data domnului Moldova in urma, canda ad remasa Ocraina supta stapanirea pre-innaltei porti, fiindu-ca is legata suptd stapanirea Moldaviel, er apoi dupd. ce 8'4 data Ocraina indereta la Lest, s'at' luatti erasi tuiu innapol, si ad remasa done pe alma ad fostu si mat nainte, macarca unit din istornici nu voescd ca s'ar fi data la Moldova alit treilea Witt, far de numai dica, mimed s'ar fi facuta cerere de acestil tudar nu s'ar II data, nepriiminda vezirulti, ca sa se dea, la crestiiil trei tuiurt ; insa Ucraina au fostu supta stapanirea Moldaviel in cata vreme au fostil suptd stapanirea portiei. Craiulu Lesilorti s'ati maniatu asupra lut Dorosienski , de ce sa se inchine la porta, si ad trimisti este asupra lui. Sultana Mehemedil aflandu de acesta, ad serial o carte craiulullesiesca cu inputaciune, poruncindul sa se parasesca de acesta, si infricosianduld ca de nu se Lesii n'au prinsti acesta porunca in semi. Dec' la 11672, si 1083, arldicanda resboia asupra Lesiloru, insusi inperatula ad purcesa dela Odra cu este, si ad mersa la Hotina, si de acolo ad pornita pe Achmeda-pasia vezirula, si pe Mustaa-pasia, cu Selin-Gherae hanulti, carit trecendd Nistru ad Matti Zivanietl, si au facuta muhasere Camenitia, care s'at inchinatt cu conditione. Luarea Camenitil infricosia pe Lest, inperatula trimise pe Capland Mehmedd-pasia cu hanuld tataresca, si faea muhasere si Lembergu, pentru care spaimentanduse Lesit, cerura prin humid pace, si dete Camenitia cu alte 48 de tergurl si sate, si fagadui sa platesca cute 20,000 de let pe and, si sa nu mat supere pe Cazaci, si priimi inperatuld pace, care se incheia la 1083 hijretti. Acesta fa dobandirea cea dupa urma, ce aid facutd pre-innaltulu devletti, incependil dela yeletulu 703. Si se intorse inperatula la Odra', si indata lug scire, aimed s'ati intorsil Lesit din pace, si ad pornita resboiti erasi asupra portit; deci siatt intorsa si inperatula armele asupra Lesilort, si ad mersa de isnovit in Polonia. hand Sobievski se afla atuncti'maresialu alu coroniei. Dorosiencki cu Cazacii se hainise decatre inperatfe; domnulti Moldovel, Petreceicu, si domnula Tieril-Rumanesci, Grigorie Ghica, se amestecasera cu Lesil, nepa1672, Grigorle va partisi va ridica resboiti. voila Ghica. 1674,Ducavoda.)zindust credintia la devletti. Mull craiuld Poloniel Michaila, si se fact lemma So- bievski craiu, si macarca Dorosiencki a dosita erasi dela Lest, si ad venitti sa se inchine la inperatula, dar nu fa priimitti ci fa isgonitti. Cu tote acestea furs, Lesit batuti, si se inchise pace, innoinduse acea trecuta. Din pricina Cazaqilorti si a hit Dorosiencki aridicasera resboiti Muscalii, asupra preinnaltel port'. Dect fa trimisti Ozu valesi Siaitanti Ibrahimu-pasia, asupra Muscalilorti autaia 1679, ila 1678, si 1089. Purcese si inperatuld cu vezirulti Cara -Mustafa-pasia ce se vodi Cantacufacuse de curenda vezird, dupa mertea Jul Achmedd-pasia. Inperatulit remase la z Ino. Tatara-pazargica, si veziruld purcese cu ostile, si treca apa Bogulut, si merse ca sa asediesca Cehrinulti, si macarca Rusil se inpotrivira cu statornicie, avendil comandira pe Romadocovski, Nara insa Turcil Cehrinulti cu Lagumuri. Dect se inpaciuira aceste &ate inperatfl fara zabava. Emerica Tekeri la veletuld 1682, dinpreuna cu alt' nemesi ungurl, din Ungaria de susa, nefiindti multiamitt de obladuirea chesaricesca intorse facia suppunerii de chtre Nemtl, si navall is protectia pre-innaltei port', fagaduinduse ca sa, platesca tributti 40,000 de talere pe ana, si sa tie si 30,000 de este gata in slujba othomanicescil inperatil. Dect turburara liniscea pacil a stralucitel port', si atitiara focula vrajbiel, fara, cuventa de dreptate erasi, asupra luminatei easel AustrieT, cares nici dedese pricina de vreo vrajba, nici se inplinise soroculd pad! trecute. Pana la acesta vreme a mersa tote in dobandirt, si in crescere, pre-puternica stare acestil nitrite puterl, ca-ci pans aid n'a pornita resboiti la care n'au biruitti, nici a intratd in eparchie cu hotarire de suppunere, si n'o a stapanitii in cea dupa urma; dar iubirea de cinste fart cuventti, si rivna de rele dobandirt gra dreptate, a unora ministri, aduca si paguba si necinste la stapani, si necugetarea stapanilorti de a nu metachirisi acesta felt' de omens in slujbele loru, si neingrigiarea spre a nu da void si putere unora ca acestora, 'I aducti a se VACARESCII, ISTORIA INPERATILORU OTHORAM 267 cal in vietia de multe orl fart folosire. Cara-Mustafa, vezirula, fuse acesta ce pentru a socoti fara cuviintia, et, are # se cinsti 'prelungindusl vezaretult, pans candy se va face, si sultana Germaniel si padisiacha Apusului, ft pricina de a necinsti cu morte, scurtanda si inperatfa, si porni resboid la acesta veleta asupra inperatulul Leopoldo, purcese cu multi trufie spre Austria, dinpreuna cu hanula TA.tarilorti, cuprincipiI, Transilvaniel Michaila Apafi, Vainch: Sierbanti Cantacozinula, siMoldav: Duca Albanasiult, si cu tot veziril, beilerbeil si Si tuatara, inperatuld Leopolda Lea multi silintia, si cu multe mijloce, ca sa sting& acesta atitiare de foci, vedienduse ;nal vertosti ca nu as data Did o pricina, si trimise sold extraordinary la ciarigrada, pe conte Caprara, danduI porunca ca sit fact veil -ce mijloca va scl, si sa potolesca resboiulti. Sieich-islamula si cu multi din ulemali se inpotrivia a da tetra pentru resboia, dicenda ca este inpotriva dreptatii. Veziru insa nu lass mijloca cu care O. nu sevirsiesca rivna de iubirt de slava ce avea, silinduse atatti ca sa induplece pe siech-islamult sa dea feta, cata si sa apiece pe valede-sultana pentruca sa indemneze pe inpgatula la acesta. Nu lipsi a nu se chibzul ca sa gasket aflarI noue, potrivite la sierisierift, cu care sa, pot& dobandi fetfaoa resboiulul: areta antaiti, ca si de nu lash', legea a se porni resboiti asupra Nemtilora, pentru ca-cl n'ati data pricing, de stricatiune paciI, dar nu ne ingaduiesce, dices, drag legea ca sa nu inbracisiama pe Tekel, si tot& nobletia unguresca ce alerga la nol, cerenda sit se fact tudeti, si sa platesca tribute. In cea dupa urma afia ali& mijloca, adict st priimesca a inttrl pacea Nemtilora, danda protetione Ungurilorti, si facenda dela Nemti mal marl cererl care sa nu le pita priiml inperatorula, si sa se arate ca Nemtil day pricing de stricatiunea pacil, si sit pots sieranu sa iea fetfaoa resboiultd. Intre altele dar cererl ce era, de a se strict, cetati in Ungaria de sust, si a se da locurl in stapanirea lul Tekel, era si acesta, sa platesca inperatontla 1000 de pungi de banI pe and la dovletti, tribuda pentru Ungaria de susii. Ambasiadorula Caprara, nu putea sa dea myna la aceste teclifuri, fart voia inperatorulul. Cu tote acestea, nici acela respunsa nu se ascepta, ci se trimise porunca catre Buduna-beilerbeiti, betranula Ibrahimil-pasia, ca sa merge, cu 6000 de oste spre ajutorula lul Tekeli, si trimise si hatisierifil prin care numi pe Tekeli, trait tieril ungurescl, si poruncl lui Budunt-valesi sa-la propoveduiesca, trimise porunca si lui Michaila Apafi, domnulti Ardelului, ca sa unesca si ostile tut cu Tekeli, si asia tot acestia luara sike cetatl unguresci dela Nemti in gran. Se scosera si tuiurile inperatulul, si la 1682, lasa, inperatula ciarigradulti, si treed la Odrfii cu Vita puterea inpOratesca. Multe semne inpotriva se aretart, dar se urea caletoria, cu rivna si cu caldura cu care se incepuse. Purcese si inperatula dela Odriit si merse pant la Isargica unde si remainda, dete sangiaculti sierifd si tota plenipotentia veziruluI, prin hatisierifa si purcese la Beligradti, unde si se adunara ostile cele chemate din tote partile. Vezirulti ce avea Avila cast stapankca Beata, socotindti ca cu luarca BeciuluI va pute stapani lesne OM Germania, si asia intra in sevda sa se numesca sultana Germaniel, si padisiacha Ap IsuluI, cu deosibita stapanire de cea othomanicesca, si hotarl ca sa merge dre- pta la Becia, si sa fad Beciula muhasere, voi lush acesta ca sa o fact prin data de obsce, dar vra ca sa se arate mal pre suss de sfattl, si tot sa-la sfatuiesca a face aceea ce pohthia elu, si avea ascunsa in inima. Ft.ca data de reaboiti la BeIigrada, unde dupa, aretarea lul Rasida-efendi, Uzuna Ibrahima-pasia Buduna-valesi n'ati gasita a fi de intieleptiune ca sa lase cetatile unguresci ueluate, si cele din Austria ce stmt pang. la Becia, fara garnizona turcesca, nici sa fact Vienna muhasere, cacI este stajarula stapaniril Evropeilora, si se .va da pricina, ca nu numai ,,uterile inpotrivitore, ci si chiara aleatil devletului sa se aridice asupra othomanicescil inperatil pentru acesta. Inst, deosebi ca nu i se dete ascultare, fu si certata si infruntata de catre veziruld. Dupe ce ajunse In Esect, arata istormal Evropei, ca st chiara Tekel asia Pail sfatuitti, nedanda inst ascultare nici lui, merse ctt multa, trufie la Vienna, si o faca muhasere, si nu se sill incai sa fact iurusiurile grabmce si invitejite, si sa iea cetatea, ci prelungi asediu mai multi de clotIO lunI, lott fagadumda inperatulul ca, va It a Vienna. Inperatula Leopolda ce fugise din Vienna la Lintiu, nu lipsi a face silintit sa theme pe Lesi, si sa adtme si ostile Germaniel, care fart zabavti, stringen7 duse supta obladuirea ducal de Lorena, se mitt cu insusi craiulit lesiesca, Ioannt Sobievski, TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE 268 si navalindu asupra, ordiei hiperatesci, o batura si o desfacura de tote, luandit si tots averea, stapanindti si totu campuld resboiului, si scapara Vienna din mu, asere, si se pornira si Lehi' si Nemtil asupra Turci lord, ce dosia dinpreuna cu veziruld, avendti o infricosiare panics. Gasira pricing la acesta vreme cu indemanare si Venetienii, ca-ci li se inchisese soli! in ciarigradd, pentru o galc6va ce se intemplase, si se aridicara si el asupra pre-innaltului devletu cu tesboid. Cara-Mustafa, vezirulu fugindti dela Becid innapol spre Budind cu ostile obosite si infricosiate din bona sa chivernisela, cerca a se inpotrivi pe alocurea la ostile chesaricesci ce era garuizonurl prin cetatile ce le lasase in urma, dar in tote partile furs Watt, si innecati prin ape, dupa, proorocia lul Uzund Ibrahini-pasia. Dupa ce ajunse la Budinu, Wa capuld lui lbrahlinti-pasia, pentru ca -cl 'Id sfatuise bine. Dar taia si inOratulu capulu vezirulul dupa ce au ajunsti la Beligradd, data au aflatit curgerea priciuil, pentru ca -cl n'atl ascultatit sfatuld edit build; si mi se pare ca- acesta epigramtna i s'ar cuveni la mormentit: Sothic : Cara-tI fuse si numele, Cara-tT fuse si treba, Ca-cl prapAdisl atatea tiers, intru 'nzadard si gdba, Eratostrate ') to 'nvdtia, si-ti Iasi o pomenire, Si-o vet ave cats si-a lul fiat de nemnrire. Tote insa acestea fart folosti, ca-ci Neintil, Lesil si Venetienii, Meek isbanda in tote partile, se sculart si Rusil asupra portii, uninduse cu aceste puteri in urma, si la 1686 duca de Lorena in luna lul Septemv: lua Budunuld cu iurusiti, neputendil veziruld Suleimandpasia sa fact nici und ajutord. La v616tuld 1687, mal facura Nemtil mare biruintia si isband& la Mohaciii, dobaudira si Sclavonia, duca de Lorena intra in Transylvania, Rusil plecart in resboid asupra tieril tataresci, Lesil asediira Camenitia, Venetienii luara Corinthu si Athica, si facea toti in tote partile isbande, si adusera pe Musulnaanl la atata desnedejduire, incatit se intorsera asupra inp6ratulni prin pov6tiuirea lui Siausd-pasia, pe care ma- caret 'Id flat inperatuld si vezirit de nevoie, Wanda pe Suleimand-pasia, dar si acesta inzadari, ca-cl la Noemv: 8, 1688, si 1089, '1u arldicara din tahtd prin Nacabd-efendi, si prin sierifuld dela Sfanta-Sofie, si fit silitti ca sa dea schiptruld inperatfel fratine-set, si eld sa treca la inchisOre din tahtti, unde si dupa amarita, petrecere de patru ani, treed si in ceealalta lume, de and 52, inperatindd and 41, si standil la inchisore and patru. Stickel: Mare 'nperatd sultana Mehmedd, si mica tote intro vreme, Ca-cI unde toff 10 tremura, ajunse d'a so teme, Inuorocittl ne'nnorocitil, si acestea tots odata, C'asia path eel co trebile, singuri nn el le eatl, StA si la slugs adevdratd, o cinste stApandsca, Iasi 'ntre slug! sunt osebiri, stapanil dar grigescil,