Algeria - Departamentul de Comert Exterior

REPUBLICA ALGERIANA
DEMOCRATICA SI
POPULARA
INDRUMAR DE AFACERI
(2015)
1. Informatii Generale
1.1 Denumire oficiala : République Algérienne Démocratique et Populaire.
1.2. Suprafata si populatia: 2,38 mil.km.p.; 39,98 milioane locuitori, cu o
rata de crestere de 2,2 %. Populatia rurala reprezinta cca 33% iar cea din
domeniul agricol de ccirca 20%. Speranta de viata 74,7 ani pentru barbati si 76,8
ani pentru femei. Dispune de peste 1360 km de litoral.
1.3. Limba oficiala : araba si tamazight (partial in Kabylia). Limba franceza
este utilizata frecvent in relatiile de afaceri.
1,4. Organizare politico-administrativa,
Are in compunere 48 prefecturi, 227 subprefecturi si 1541 comune.
Prefectura (wilaya) este condusa de prefect (waly) si de Adunarea Populara a
Prefecturii (APW), la nivel localitate fiind primarul si Adunarea populara
comunala (APC). Prefectii si subprefectii sunt numiti de presedintele republicii.
Adunarile populare sunt alese in mod direct pentru un mandat de 5 ani.
1.4.1 Capitala: Alger (El Djazair) oras port la Marea Mediterana cu
peste 2,97 milioane locuitori (neoficial 3,5 milioane).
1.4.2 Orase principale : Oran (1,42 mil pers), Constantine (1 mil
pers), Annaba, Sétif(1,6 mil persoane), Djelfa (1,16 milioane persoane) Tlemcen,
Skikda, Béjaïa, Tizi-Ouzou (1,11 mil pers), Blida (1 mil per) Jijel, Tiaret, Batna
(1,12 mil persoane), Biskra, Mostaganem, Saïda, M’sila, Chlef, Béchar, Ouargla,
Ghardaïa, Adrar, El-Oued et Tamanrasset.
1.4.3. Moneda nationala: Dinarul algerian (DA). 1dolar SUA= 85,25
DA, 1 euro =115,14 DA (octombrie 2013).
1.4.4. Sarbatori legale:
- 1 ianuarie
noul an
- 1 mai
ziua muncii
- 19 iunie
ziua redresarii revolutionare
- 5 iulie
sarbatoarea independentei
- 1 noiembrie
aniversarea declansarii revolutiei de eliberare nationala (1954)
–ziua nationala a Algeriei
8. Sarbatori religioase musulmane (nu au data fixa sunt in functie de calendarul
lunar)
- Aïd-El-Fitr (sarbatoare sfarsitului de Ramadhan) : 2 zile libere (18-19 iulie in
2015).
- Aïd-El-Adha (sarbatoarea sacrificiului ) : 2 zile libere (24-25 septembrie in 2015.
- Awwal Mouharram (Noul an musulman) : 1 zi libera.
- Achoura, a 10-a zi de la Mouharram : 1 zi libera.
- El-Mawlid en-Nabaoui, sau popular « Mouloud », a 12-a zi a lunii Rabî‘
El-Awwal (celebrarea nasterii Profetului Mohammed) : 1 zi libera.
1.4.5. Zile lucratoare: de duminica pana joi (zile libere vineri si
sambata incepand cu 15 august 2009). Sunt insa societati private care lucreaza si
sambata.
Program zilnic : 08.30-12,00 ; 13.30-16,30
Diferenta de fus orar : -2 ore fata de ora Romaniei in sezon de vara (-1 ora
sezon de iarna).
1.4,6 Religia : musulmana (97%), crestini (2%)
1.4.7 Posibilitati transport:
In prezent nu exista legatura aeriana directa. Sunt utilizate zborurile Air France cu
escala la Paris, Alitalia cu escala la Roma, Turkish Airline cu escala prin Istanbul,
Lufthansa, cu escala la Frankfurt precum si Iberia si Spanair pe ruta AlgerMadrid si Alger-Barcelona. In curand urmeaza sa fie inaugurata o linie directa
Alger-Viena, care poate sa constituie o varianta buna de legatura Alger-Bucuresti.
Legatura cu auto se face din Franta, traversare cu feribotul de
la Marsilia la Alger sau dispre Spania, de la Alicante la Alger si Oran. Pe timpul
verii (iunie-septembrie) exista o legatura de feribot Annaba-Roma (Ponte
Vecchio).
Transportul de marfuri: transport maritim Constanta-Alger
(destinatii alternative : Oran, Annaba, Skikda, Mostaganem, Jijel, Bejaia,
Arzewm Ghazaouet). Nu exista linie regulata intre Romania si Algeria. In Algeria
nu exista porturi cu ape de mare adancime, astfel incat marile cargo-uri de
containere sunt transbordate in malta pe cargo-uri de dimensiuni medii, care pot
accesa porturile algeriene.
Aeroporturi
internationale: Alger, Oran, Annaba,
Constantine, Tlemcen, Ghardaia, Tamanrasset, Bejaia.
1.4.8. Legaturi telefonice cu Algeria:
Telefonie fixa : 00213-NN-XXXXXX
- +213 cod tara
- NN - cod 2 cifre pentru fiecare regiune (21 Alger, 24 Tipaza, 25 Blida, 26 Tizi
Ouzou, 41 Oran, 31 Mila, 34 Constantine etc.)
2
- numarul din 6 cifre al corespondentului.
- orice numar format (convorbire de oras) va avea in mod obligatoriu prefixul
regiunii (ex. in Alger 021 si numarul de 6 cifre).
Telefonie mobila - S-a dezvoltat si reteaua de telefonie mobila, existand in
prezent trei operatori pe piata: Mobilis, Djezzy, Ooredoo. Sunt inregistrate cca.
27 milioane de numere pentru telefonia mobila.Cel mai cunoscut este Djezzy cu
peste 10 milioane de utilizatori. Numerotatia a fost schimbata la inceputul lunii
aprilie 2008, trecandu-se la sistemul cu 10 numere.Ex.-0770100789. Pentru apel
international se utilizeaza formatul – 00213-770100789
Pentru achizitionarea unei cartele pre-pay este nevoie de o copie legalizata
a documentului de identitate.
1.5 Mass-Media
1.5.1 Presa(ziare, reviste saptamanale)
La aceasta data sunt prezente la dispozitia publicului 215 publicatii, dintre care
190 publicatii periodice, care abordeaza tematica, politica, economica, culturala si
tecnico-stiintifica. Cele mai importante ziare in limba franceza sunt El Watan,
Liberte, EL Moudjahid, Horizons, Qotidien D’Oran, Le Soir, Le Jour. Dintre cele
arabofone amintim El Khabar, Ech Chourouk si Ech Chabab. Marea majoritate
dintre publicatii sunt in regim privat, avand un tiraj de peste 2,3 milioane
exemplare.
1.5.2 Radio si televiziunea . Exista mai multe canale de radio
locale si 5 programme nationale, astfel Canal I (in araba), Canal II (in kabilianaamazight), Canal III (in franceza), Radio El-Bahdja (limba araba algeriana si
clasica, franceza). Principalele posturi locale sunt Mitidja, Saoura, Soummam,
Oran, Constantine. Televiziunea este reprezentata de Intreprinderea Algeriana de
televiziune (ENTV), care dispune de doua canale, National si Canal Algerie , cu
emisiuni in limba araba si franceza.
Se receptioneaza prin instalatii de satelit programele televiziunilor straine,
franceze si arabe.
1.6 Educatia, Formarea profesionala si Alfabetizarea
Invatamanutul in Algeria este gratuit si obligatoriu pana la varsta de 16 ani. Se
asigura o rata de participare de cca. 97% insa rata de scolarizare este de cca. 85%
pentru copii cu varste intre 6 si 16 ani. In ciclul prima au fost inscrisi 4.450.000
copii. In cel mediu 2.880.000, iar cel secundar 1.900.000. Anual cca. 500.000 elevi
ies din sistemul de scolarizare ca urmare a esecului scolar si a conditiilor de viata.
Se dispune de o retea de peste 1500 licee.
Invatamantul universitar dispune de o retea in 36 orase cu 53 institute universitare,
dintre care 17 multidisciplinare, care cuprind peste 1.350.000 studenti, dintre care
peste 54% sunt femei. In invatamantul profesional au fost incluse 724.000
persoane.
Populatia activa este de cca.12 milioane persoane dintre care 12% in
agricultura, 19,2% in contructii, 12,2% in industrie si 54,6% in servicii.
1.7. Regimul de vize :
3
- cetatenii romani au nevoie de viza de intrare in Algeria. Aceasta se obtine
prin intermediul sectiei consulare din cadrul Ambasadei Algeriei la Bucuresti (str,
Theodor Aman nr.4, tel : 021/211.51.50). Exceptie de la viza fac posesorii de
pasapoarte diplomatice (pentru perioade ce nu depasesc 90 de zile).
-cetatenii algerieni au nevoie de viza de intrare in Romania, eliberata de
sectia consulara a Ambasadei Romaniei la Alger (str. Abri Arezky nr.24, tel :
00213/ 21/ 600871 ; 69.34.89). Exceptie de la viza fac posesorii de pasapoarte
diplomatice.
Viza de afaceri se elibereaza dupa obtinerea aprobarii primite de la
autoritatiile competente romane, in baza dosarului intocmit de solicitant la
ambasada si va contine: cererea tip (formular dat de ambasada),
invitatie/confirmare adresata de partenerul roman celui algerian. Viza Schengen
valabila cu mai multe intrari asigura accesul in Romania (incepand cu
01.02.2015).
1.8. Regimul de comert este unul liberalizat cu exceptia anumitor
produse pentru care acesta este reglementat de legislatie speciala (arme, droguri
etc.) si altele pentru care se solicita autorizare (opere de arta, palmieri etc.).
1.9 Racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrica este
in proportie de 95%, iar la cea de gaz natural in proportie de 41% (cca. 1,7
milioane locuinte).
1.10 Parcul auto al Algerie numara 5,2 milioane autovehicule, dintre
care 60% sunt mai vechi de 20 de ani.
1.11 Situatia locuintelor era la sfarsitul anului 2014 de cca. 7,8
milioane locuinte si se prevede atingerea numarului de 8,5 milioane la sfarsitul
anului 2015.
1.12 Structura sanitara beneficiaza de 182 spitale, 502 policlinici si
1272 centre de sanatate, 4383 saloane de sanatate cu un numar de 80.000 paturi,
asigurandu-se 1 medic la 1000 locuitori.
2
SCURT ISTORIC:
Cei mai vechi locuitori cunoscuti sunt numizii (stramosi ai berberilor). In
anumite parti ale litoralului, cartaginezii si-au creat colonii comerciale incepand
cu secolul IX i.d.C. Ulterior, teritoriul de azi al Algeriei a intrat sub dominatia
succesiva a romanilor, vandalilor si bizantinilor.
La mijlocul secolului al VII-lea, ocupatia araba a cuprins tot nordul Africii,
inclusiv teritoriul Algeriei. Populatia autohtona berbera a fost convertita, in masa,
la islam.
De la sfarsitul secolului al XVI-lea si pana in 1832, teritoriul algerian a fost
inclus in Imperiul Otoman. In 1832, Algeria a devenit colonie franceza pentru
mai mult de 130 de ani (1830-1962).
La 1 noiembrie 1954, Frontul de Eliberare Nationala a declansat lupta
armata de eliberare, incheiata la 5 iulie 1962, prin acordul de la Evian, cu
obtinerea independentei de stat.
4
Esecul politicii socialiste si agravarea continua a conditiilor de trai,
incepand cu anii 1984 - 1985, determinata si de scaderea preturilor mondiale la
petrol, au condus la intensificarea si extinderea activitatii gruparilor islamiste,
adepte ale crearii unui stat islamic.
Amplele manifestari de revolta populara, din octombrie 1988, au marcat
inceputul unei profunde crize interne, atenuata, initial, prin adoptarea, in 1989, a
unei noi Constitutii, prin care s-a abolit sistemul partidului unic si care permite
activitatea opozitiei. Victoria Frontului Islamic al Salvarii (FIS) in alegerile
legislative din decembrie 1991 a nelinistit profund clasa politica, conducerea
militara si tarile occidentale.
Evenimentele s-au precipitat in primele luni ale anului 1992. Preocupate de
perspectiva transformarii Algeriei intr-un stat islamic, cercurile conducatoare au
luat urmatoarele masuri: dizolvarea Parlamentului (4 ianuarie), demisia
presedintelui Chadli Bendjedid (11 ianuarie), anularea alegerilor legislative (12
ianuarie), decretarea starii de urgenta la 9 februarie, interzicerea FIS, ai carui
lideri au fost arestati si condamnati. La 14 ianuarie 1992, guvernarea tarii a fost
preluata de un Inalt Comitet de Stat (HCE). Represiunile impotriva FIS au avut ca
rezultat declansarea unor campanii de asasinate si acte teroriste impotriva
organelor de stat si a populatiei civile, din partea gruparilor militare ale fostului
FIS: Gruparea Islamica Armata (GIA) si Armata Islamica a Salvarii (AIS) care au
paralizat, practic, functionarea societatii algeriene in toate componentele sale.
Atacarea unor cetateni straini a perturbat raporturile externe ale tarii.
Institutiile statale au inceput sa se refaca abia dupa alegerile prezidentiale
din 1995, castigate de Liamine Zeroual, si dupa alegerile legislative din 1997.
Islamistii extremisti au continuat insa asasinatele si masacrele impotriva
militarilor, reprezentantilor autoritatii de stat si chiar a populatiei civile.
La 15 aprilie 1999, au avut loc alegeri prezidentiale anticipate, castigate de
actualul presedinte Abdelaziz Bouteflika (reales in 2004, 2009 – dupa schimbarea
prevederii constitutionale care limita numarul de mandate la doua- si 2014), al
carui program electoral prevedea restabilirea pacii si „concordiei civile“,
consolidarea institutiilor statului, relansarea economica, refacerea imaginii si
credibilitatii tarii in strainatate. In iulie 1999, la initiativa noului presedinte,
parlamentul a adoptat in unanimitate „legea privind concordia civila“, validata de
referendumul national din 16 septembrie, acelasi an, cu o majoritate de peste
98%. In baza acestei legi, seful statului a gratiat, pana la finele anului 1999, peste
18.500 de detinuti, fapt ce a contribuit la reducerea considerabila a actelor
teroriste. La 23 septembrie 2005 a fost aprobat prin referendum (97%) Proiectul
Cartei Pacii si Concordiei Nationale, prin care se urmareste convingerea ultimelor
grupari teoriste care mai actioneaza prin munti, sa renunte la lupta si sa se predea
justitiei.
La 17 aprilie 2014 au avut loc alegeri prezidentiale , castigate de actualul
presedinte Abdelaziz Bouteflika, aflat la al patrulea mandat.
Politica de restabilire a concordiei nationale, ca prim pas pe calea depasirii
crizei interne si edificarii unei democratii, bazate pe pluralism politic si
5
respectarea drepturilor omului, a intrunit adeziunea majoritatii covarsitoare a
populatiei, inclusiv a unor organizatii islamiste ale fostului FIS si a avut un larg
ecou international.
Societatea algeriana de origine majoritar araba dar puternic europenizata,
incearca sa gaseasca calea optima, care sa-i permita gasirea unui echilibru intre
traditie si modernitate.
In aprilie 2014 urmeaza sa aiba loc alegeri prezidentiale. In acest sens se
are in vedere revizuirea Constitutiei pentru a permite presedintelui sa candideze
pentru un al patrulea mandat.
3. ECONOMIA Algeriei
3.1 Resurse naturale.
Algeria ocupa pozitia a 15 in materie de rezerve petroliere, al 18 lea in
materie de productie si al 12 lea la exporturi. Capacitatea de rafinare este de
cca.22 milioane tone/an.
De asemenea este pe pozita a 7-a la resurse de gaz natural, al 5-lea la nivel de
productie si al treilea la exporturi, dupa Rusia si Canada. In zona mediteraneana
este primul producator si exportator de petrol si gaz natural. Algeria este al treilea
furnizor al UE pentru gaz natural si al patrulea furnizor de produse energetice.
Algeria detine mari rezerve de gaze naturale , mai ales in sud– estul tarii
(regiunea Hassi R'Mel), estimate la 3900 mld. m.c., (2006). Cu o productie de 68
mld. m.c. , Algeria se situeaza printre primele state in lume, fiind al treilea
exportator mondial de gaz natural lichefiat. Pentru 2013 se prevede o productie de
85 miliarde m.c./an.
Rezervele de petrol erau estimate, in 2012, la 2,5 mld.tone (suficiente
pentru exploatarea timp de 30 ani). Productia este de 1,4 milioane barili/zi,
urmand a creste la 2 milioane barili/zi in 2015.
Fier - zacamintele din sud-estul tarii sunt evaluate la 3 mld.tone. Productie
anuala de cca.1,7 mil.tone .
Fosfati - rezerve estimate la 2 mld. tone. Productia anuala sub 1,1 mil.
tone. Se exporta 200 - 300.000 tone /an.
Plumb si zinc – rezerve 5 mil. tone .
Mercur – rezerve 80 mii tone , productie 8.000 recipiente tip.
Uraniu - prin exploatarea rezervelor 50.000 tone din regiunea Hoggar s-ar
putea produce cca. 1000 tone concentrat / an.
Alte resurse minerale: rezerve feldspat (6 mil.tone), sare (1 mild, tone),
marmura (55 mil m3), aur (rezerve in curs de exploatare-peste 100 tone), oxid de
bariu (16 mil.tone), magneziu (1,5 mil.tone).
Resursele de apa – resurse vitale care sunt permanent in atentia
administratiei publice, existand un minister care gestioneaza aceste resurse si
dezvolta proiecte de dezvoltare. Resursele de apa reprezinta cca.43% din volumul
exploatabil, care se cifreaza la cca.12 miliarde m3. Aceastea se regasesc in cele
43 baraje realizate, care au un nivel de umplere intre 37-43%. Volumul total care
poate fi mobilizat este de cca. 19 miliarde m3. Pentru compensarea deficitelor au
6
fost drealizate si sunt incurs de realizare cca. 16 statii de desalinizare cu capacitati
de 100-200.000 m3. Consumul de apa este de 175 m3/locuitor, ceea ce inseamna
o cerere globala de 5 miliarde m3/an.
3.2 Indicatori economici sintetici.
Produsul national brut (2014): 214 mld.dolari, din care agricultura - 10%,
industria - 45%, servicii - 30%, constructii - 15%. PIB/loc. in 2014 a fost de
14300 USD .
Somajul este destul de ridicat, statistica oficiala estimandu-l la 11% in anul
2014. In conformitate cu previziunile organizatiilor internationale acesta este de
cca.22-25 %. La nivelul populatiei tinere cu varsta pana la 30 ani acesta atinge
valoarea de 50%.
Rata inflatiei pentru anul 2014 a fost de 5%, fata de 4,5% in 2011 . Rata
de schimb este de 105,25 dinari algerieni pentru un dolar SUA si 115,14 dinari
pentru 1 Euro la curs oficial si de 141 DA/1 $ si 161,5 DA/1 euro la cursul
informal.
In conformitatea cu aprecierile Bancii mondiale, publicate in raportul pe
2013, Algeria “ a inregistrat in 2013 rezultate bune la nivel macro-economic”. In
octombrie 2012, Algeria a imprumutat FMI cu 5 miliarde USD. Investitile,
realizate din perspectiva planului cincinal 2009-2014, reportate in cincinalul 20142019, vor permite sectoarelor de constructii locuinte, transport si agricultura sa
creeze si sa promoveze crearea de noi locuri de munca pentru propriile sectoare
dar si pentru cele conexe. Alocatiile bugetare prevazute pentru aceste sectoare
economice, in 2012 si 2013, au fost in valoare de cca. 24 miliarde USD. Volumul
cheltuielilor pentru relansarea economica, in perioda 2014-2019, este estimat la
peste 270 miliarde USD. Investitile publice in anul 2014 au atins un nivel de 29%
din PIB. Pentru anul 2015 se prevede un nivel mult mai scazut, pe fondul crizei
financiare generate de pretul scazut al petrolului pe piata internationala.
Veniturile realizate din exportul de hidrocarburi (98% din exporturile
algeriene) au crescut in anul 2014, atingand nivelul de 64 miliarde dolari fata de
cca. 78 miliarde USD in 2013, ceea ce determina un excedent de cont curent in
Algeria de cca. 5 miliarde USD, echivalentul a 3% din PIB. Rezervele de schimb
ale Algeriei sunt evaluate la nivelul de 160 miliarde USD. In prima parte a anului
2015 se inregistreaza o scadere a volumului exportului de hidrocarburi de 50%.
Nivelul de crestere pentru anul 2013 in domeniile non-hidrocarburi este
apreciat la 5% desi pe ansamblu rata de crestere este apreciata la 4,9%. Conform
prognozelor BM pentru anii 2012 si 2013 se vehiculeaza un nivel de crestere in jur
de 5%. Sectorul industrial se afla in stagnare, fata de cresterea de 9,1% din anul
2011. Realizarile din industria chimica, a textilelor, prelucrarii pielii si
incaltamintei sunt intr-o scadere accentuata. De asemenea, metalurgia si industria
electronica au inregistrat scaderi. Raportul BM releva absenta unei strategii
coerente in sectoarele industriale, situatie care poate fi generalizata la nivelul
7
intregii economii algeriene. S-a constatat absenta unei cooperari intre sectoarele
publice si cele private, absenta unei vointe din partea autoritatilor publice de a se
asocia cu sectorul privat.
Este evidentiat faptul ca nivelul investitiilor directe straine (IDE) a crescut
semnificativ, ca urmare a “unei rapide cresteri a cererii interne”. Cu toate acestea,
nivelul IDE ar putea fi mult mai ridicat, dar legea finantelor complementare din
2009 prevede obligativitatea existentei a minim 51% capital national (public sau
privat) in capitalul oricarei societati economice de drept algerian.
Rezervele de aur ale Algeriei sunt apreciate la 200 tone, care la un curs
prognozat de cca. 1100 USD uncia va determina ca stocul de aur sa fie apreciat la
6 miliarde USD.
Toate aceste date evidentiaza totusi o usoara regresie economica si sociala, cu o
crestere a nivelului inflatiei, a somajului si o diminuare a puterii de cumparare.
De asemenea, se reliefeaza o slaba capacitate de absorbtie a investitiilor, o
eficacitate slaba a acestora, determinata de un ritm de dezvoltare redus. BM a
recomandat ca la planificarea bugetara sa se ia in calcul un nivel de 45 USD/baril
de petrol exportat, fata de 35 USD cat a fost luat in calcul la realizarea bugetului
pentru ultimul an. In acest fel pot fi contracarate fenomenele de coruptie,
delapidare din fonduri publice si pot fi realizate corelatii corecte intre salarii si
productivitatea muncii.
Productia industriala fizica a principalelor ramuri economice:
Industria.
Productia industriala, in afara de cea a hidrocarburilor, a avut o crestere de
6% in 2009, din care 3,4% in sectorul public si 4,7% pentru sectorul privat.
Sectorul hidrocarburilor a crescut cu 3,5% in 2009.
Industria constructiilor de masini (in septembrie 2012 a inceput la Oran, la
480 km vest de Alger, constructia unei uzine Renault, care va produce modelul
Renault Symbol, in octombrie 2013 a fost semnat un contract cu Daimler-Benz
pentru productia in Algeria de camioane militare si autoturisme de teren cu
destinatie militara), siderurgie (complexul siderurgic El Hadjar-ISPAT ANNABA
cu o capacitate instalata de 2 mil. tone/an), industria electrotehnica si electronica
(complexul electronic Sidi Bel Abbes produce 2 modele de TV color, 3 modele
TV alb-negru).
Alte ramuri industriale :
- industria alimentara, reprezentata, in special, de productia intreprinderilor
mici si mijlocii. Importul de alimente s-a ridicat la 3,5 mld. dolari in 2006.
Algeria este printre primele state importatoare de grau (dur);
- industria textila si de pielarie. Se produc toate tipurile de fibre de matase,
de lana, si tesaturi textile, precum si produse din piele;
- industria materialelor de constructie. Productia de ciment (16 mil.
tone/an) nu acopera necesarul intern. Datorita programului prioritar de constructii
de locuinte se importa anual ciment in valoare de 100 - 120 milioane dolari;
8
- industria chimica si petrochimica satisface in linii mari necesarul pietei
interne, exportandu-se detergenti ( Libia), vopseluri (fosta URSS). Se importa
produse semifinite necesare sectorului textil, agricol etc. (ex: polietilena);
- industria farmaceutica este tributara importului, cererea pietei fiind
acoperita din productia interna in proportie de 34%;
- industria de ingrasaminte pe baza de azot acopera in intregime cererea
interna, existand anumite disponibilitati pentru export. Industria ingrasamintelor
pe baza de fosfati acopera cererea interna in proportie de 60 - 70%. Productia de
pesticide acopera cererea in proportie de 50%.
Dupa un regres accentuat in perioada 1994 - 1998, de cca 11% productia
industriala a marcat un reviriment pe parcursul anilor 2000-2008, in care s-au
inregistrat cresteri intre 0,9 si 3,47%.
Agricultura
A reprezentat o prioritate a strategiei de dezvoltare a economiei nationale,
fiind alocate fonduri de sprijinire a micilor producatori. Agricultura a fost
totdeauna dependenta de situatia geografica si de regimul pluviometric.
Din 238,1 mil. ha. total teritoriu national, numai 4 % reprezinta suprafata
agricola utila, restul fiind ocupat de desert, paduri etc. Efectiv se cultiva 6 mil.ha.
Populatia activa ocupata in agricultura s-a redus la cca. 850.000 persoane
in anul 2008. Prin masuri administrative se stimuleaza reintoarcerea populatiei in
agricultura. Parcul de tractoare era de 115.000 buc. (2008).
In anul 2009 agricultura contribuia cu aprox 12% la crearea PIB.
Zootehnia este relativ dezvoltata. La nivelul anului 2008 efectivele de
animale se ridicau la circa 19 mil. capete , din care 1,7 mil. bovine, 14 mil ovine,
3,5 mil. caprine.
Cultura cerealelor ocupa 43% din suprafata cultivata..
Productia de vin s-a ridicat in ultimii ani la circa 1 mil. hl. Importul de vin
a fost restrictionat incepand cu anul 2004, prin legea bugetului.
Algeria nu reuseste sa-si satisfaca nevoile interne, fiind un recunoscut
importator de cereale si produse alimentare. Dependenta alimentara constituie o
adevarata problema pentru stat. In aceste conditii agricultura constituie un
element cheie al economiei algeriene. In aceste circumstante pentru a raspunde la
noile masuri de organizare a acestui sector, a fost lansat un program national de
sustinere a agriculturii care sprijina intreprinzatorii din acest domeniu prin
credite, preturi preferentiale, fiscalitate redusa.
Pescuitul
Platoul continental (13700 kmp.) ofera mari posibilitati de exploatare.
Exista 10 porturi de pescuit. Programul guvernamental de dezvoltare are in
vedere construirea si amenajarea altor 6 porturi, cu scopul unei mai bune
exploatari a resurselor de peste si corali. Principalele specii de peste sunt:
sardinela, anchois, ton, peste-spada, crustacee, fructe de mare etc. In 2012, pentru
9
prima data in ultimii 10 ani, Algeria a reusit sa pescuiasca intreaga cota de ton
alocata in Marea Mediterana.
Transporturile
Reteaua rutiera in lungime de 112.000 km, cu o densitate de 3,7km la 1000
de locuitori, asigura peste 90% din transporturile colective de calatori si 85% din
cele de marfuri. Dispune de 3400 km de autostrada si sosele expres. Se
finalizeaza in prezent la autostrada est-vest (1200km) ce leaga Tunisia de Maroc
(dupa deschiderea frontierei terestre algero-marocane, inchisa in prezent).
Punerea in functiune a ultimului segment a fost prevazuta in primul trimestru al
anului 2014. Din 2014 va incepe realizarea unei alte autostrazi de 1300 km in
zona Platourilor Inalte (la 150 km sud de la litoral).
Circa 98% din volumul comertului exterior se deruleaza pe cale maritima.
Traficul global a depasit 75 mil.tone, din care porturile Alger, Oran, Skikda, Jijel,
Mostaganem si Bejaia asigura 80% (cu exceptia hidrocarburilor). Se fac eforturi
pentru adaptarea infrastructurii existente la transportul containerizat (porturile
Alger, Oran, Annaba). Se dispune de 40 porturi dintre care 13 porturi principale,
9 polivalente si 4 specializate pentru hidrocarburi. Portul Alger asigura cca. 30
din cantitatea de marfuri intrate si 70% din traficul de containere.
Flota maritima proprie este formata din 74 nave, cu o medie de varsta sub 9
ani, din care 50 sunt cargouri, 3 nave transport persoane, iar 21 nave petroliere.
Reteaua feroviara are o lungime de 4500 km si dispune de 200 gari
comerciale operationale. Traficul feroviar se cifreaza la circa 1,8 miliarde SKO.
.
Traficul aerian
Algeria dispune de 35 aeroporturi, din care 13 de clasa internationala
(Alger, Annaba, Constantine, Ghardaia, Tlemcen, Oran, Tebessa, HassiMessaoud, s.a.), iar patru dintre acestea detin 90% din traficul total de pasageri
(Alger, Oran, Constantine, Annaba).
Compania Air Algerie a facut noi achizitii de aparate de zbor ceea ce a dus
la reinoirea flotei si extinderea retelei de transport internationale. De altfel aceasta
companie este una care detine monopolul in domeniul transportului aerian de
calatori si marfuri in Algeria. Mai exista cativa operatori zonali (Tassili Air) care
asigura transportul de mica capacitate pentru firmele internationale care activeaza
in industria de exploatare a hidrocarburilor din sudul tarii, respectiv la Hassi
Messaoud.
Turismul
Fata de posibilitatile existente si comparabil cu potentialul regiunii, se
inregistreaza o anume ramanere in urma. Capacitatea totala de cazare in hoteluri
se ridica la aproximativ 60.000 paturi. Turismul este inca unul centralizat,
10
existand cativa operatori mari (ONAT) si care fac distributie de servicii turistice
prin agentii mici, private.
In sectorul turism, politica statului algerian urmareste :
-realizarea de mari proiecte turistice in special in sud (Sahara);
-incurajarea industriei artizanale ;
-incurajarea unor noi investitii orientate spre formule de parteneriat.
Exista inca suficiente retineri din partea turistilor europeni de a veni in
Algeria cauzate de existenta pericolului terorist (in zonele muntoase).
Serviciile
Telecomunicatiile
In domeniul telecomunicatiilor, se are in vedere introducerea de noi
tehnologii de informare si comunicare, crearea de parteneriate cu marile societati
transnationale in acest domeniu. Cererea de centrale electromecanice (80% din
necesarul pietei interne) este acoperita din productia proprie ca si intregul necesar
de aparate telefonice. Este in expansiune telefonia celulara, fiind acordate trei
licente pentru operatorii de telefonie mobila. O prioritate particulara este acordata
retelei internet .
S-a realizat cablarea a cca 110.000 km cu fibra optica. Numarul abonatilor
pentru telefonia fixa este de 3,1 milioane . la telefonia mobila depaseste 29
milioane cu o teledensitate globala de 84%.
Sistemul bancar
Banca Algeriei este banca centrala a tarii, functionand ca institutie
autonoma. Asigura emisiunea monetara, tezaurizarea rezervelor de aur si a
devizelor , refinantarea bancilor comerciale si face politica monetara a tarii. Din
sitemul bancar algerian fac parte 27 banci si institutii financiare care sunt din
sectorul public si privat.
Bancile publice sunt dince in ce mai solicitate sa finateze economia. Acestea au
asigurat cca. 20 miliarde USD din cele 28 miliarde care au fost utilizate in
modernizarea petrochimiilor din Algeria.
Banci si instututii finaciare cu capital public : Banca Exterioara a Algeriei BEA,
Banca Nationala a Algeriei BNA, Creditul Popolar din Algeria -CPA, Banca
pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala BADR, Banca de dezvoltare Locala
BDL, Casa de economii si Previziune CNEP, SOFINANCE, SRH, CNMA,
ESSALEM LEASING;
Banci si institutii finaciare cu capital privat :
-- Bank Al Baraka d’Algérie, proprietatea in proportie de 50 % a grupului saudit
Dellah Al Baraka si 50 % al bancii publice BADR,
- Citi Bank Algeria, sucursala a Citibank din New York,
11
- Arab Banking Corporation Algeria, filiala cu 70 % din capital al grupului ABC
din Bahrein, 10 % al SFI (BIRD), 10 % al Societatii Arabe de Investitii (Jeddah),
si 10 % al unor investitori nationali,
- Société Générale Algérie, filiala controlata 100 % de catre Société Générale
(Franta),
- Natexis Al Amana Algérie, filiala a grupului Natexis Franta (Paris),
- Arab Bank Algeria Plc, sucursala a Arab Bank din Amman (Iordania),
- La Banque Nationale de Paris (Paribas), filiala 100 % a grupului francez BNP
Paribas,
- La Trust Bank, capital mixt privat international si national ,
- Arab Leasing Algérie, institutie specializata in operatiuni de leasing, filiala a
Arab Bank Corporation Algérie,
- The Housing Trade and Finance banca cu capital iordanian,
- Gulf Bank Algérie controlata de Gulf Bank, apartine grupului kuweitian
Kipco,
- Cetelem institutie financiara in proces de acordare a dreptului de functionare,
filiala a grupului BNP Paribas),
- Maghreb Leasing – institutie financiara cu capital tunisian si investitori suverani,
- Francabank - banca cu capital libanez.
- Calyon Algeria
Institutii finaciare straine care au filiale in Algeria : CITI Bank; Credit Lyonnais,
British Arab Commercial bank; Union des banques arabes et francaises, Credit
Industriel et Commercial; Credit agricole indosuez; Tunis International Bank,
Fortis bank.
Din punct de vedere legislativ activitatea financiara este sustinuta prin:
- legea asupra monedei si creditului ;
- decretul cu privire la crearea bursei de valori imobiliare (operationala din august
1999) ;
Sistemul asigurarilor, cuprinde:
La aceasta data exista 16 companii de asigurari publice si private.
CAAR - Compania Algériana de Asigurari si de Reasigurare actioneaza in
domeniul industriei, constructiilor;
CAAT - Compania Algériana de Asigurare .
CCR - Compania Centrala de Réasigurari .
SAA – Sociétatea Nationala de Asigurare acopera riscurile de orice natura
(vehicule, locuinte, cultura, sport, timp liber, educatie, comert, hotelier);
CIAR - Compania Internationala de Asigurare si de Réasigurare .
2A - Asigurarea Algériana.
CASH - Compania de Asigurare pentru Hidrocarburi
SGCI – Sociétatea de Garantii si Crédit Imobiliar.
CAGEX - Compania Algériana de Assigurari si Garantare a Exporturilor
12
Trust - Trust Algéria
CNMA- Casa Nationala de Ajutor Agricol.
SALAMA – Societatea de Asigurari Salama Algéria
MAATEC- Asigurarea Mutuala Algériana pentru lucratorii din Educatie si
Cultura
GAM - Général Assurance Méditerranéenne
Alliance Assurance - Alliance asigurari
Cardif El-Djazair – Societatea de asigurari Cardif Algeria
Sunt oferite cca. 100 produse de asigurari in diverse categorii de asigurare. Cifra
de afaceri in 2010 a fost de 40 miliarde dinari. Asigurarea persoanelor reprezinta
5% din cifra de afaceri si 95% sunt asigurari pentru distrugeri.
Reteaua dispune de 1500 puncte de vanzare din care 450 agentii generale.
Activitatea este supervizata de Consiliul national al asigurarilor (CNA) care este
prezidat de ministrul finantelor.
3.3.
RELATIILE ECONOMICE EXTERNE ALE ALGERIEI
3.3.1. Schimburile comerciale externe.
Exportul si importul.
Evolutia comertului exterior in perioada 2002 - 2012 se prezinta astfel:
- miliarde.dolari SUA –
Anul
Export
Import
Total
18,8
12,1
29,9
2002
24,6
13,5
38,1
2003
32,1
18,3
50,4
2004
46,1
20,3
66,4
2005
54,6
21,4
76
2006
60,1
27,6
87,7
2007
79,2
39,4
118,6
2008
45.1
39.3
84,4
2009
57,1
49,4
106,5
2010
68,3
54,8
113,1
2011
79,5
64,3
143,8
2012
80,2
73,5
153,7
2013
67,1
65,9
135
2014
Balanta comerciala a inregistrat un excedent constant, marimea acestuia
find determinata de evolutia pretului petrolului.
13
Evolutia favorabila a pretului titeiului, cresterea volumului de extractie si
exportul contribuie in proportie de peste 97-98 la suta la excedentul balantei
comerciale.
Structura pe grupe de marfuri a exporturilor.
Rezultatele anului 2014 prezinta relativ aceeasi structura, respectiv
ponderea decisiva a grupei " energie, lubrifianti", care detinea circa 97,8% din
totalul exporturilor.
Grupa de marfuri
Energie, lubrifianti
Produse semiprelucrate
Alimente
Produse brute
Bunuri de consum
Bunuri industriale
Valoare (mil.dol.) 2012
58,21
988
92
153
34
44
%
97,8
1,66
0,15
0,26
0,06
0,07
Si in anul 2014 principala sursa de venituri din export au continuat sa fie
hidrocarburile, din a caror vanzare s-au incasat 67 miliarde dolari.
Structura pe grupe de marfuri a importurilor.
Structura principalelor grupe de marfuri importate in anul 2014 arata astfel:
Grupa de produse
Echipamente
industriale
Produse alimentare
Bunuri de consum
Echipamente
Valoare (mil. USD) 2014
12462
6058
5836
16117
Ponderea substantiala a importurilor de echipamente pentru investitii se
inscrie in preocuparile autoritatilor algeriene pe linia innoirii tehnologice a
industriei. In ultimii ani a crescut ponderea importurilor de alimente, in contextul
diminuarii productiei interne.
3.3.2 Orientarea geografica a schimburilor comerciale.
In anul 2014, tarile Uniunii Europene au continuat sa reprezinte principalii
parteneri comerciali ai Algeriei, cu o pondere de cca. 51,79 % la importuri si
48,77 % la exporturi, urmate de cele din OCDE cu 19,94 la importuri si 38,28 la
exporturi. Tarile magrebiene au o pondere de doar 1,02% la importuri si de
1,17% la exporturi.
14
Schimburile comerciale ale Algeriei cu statele arabe membre UMA raman
in continuare la un nivel foarte scazut, respectiv 2,07 % la importuri si 1,25% la
exporturi, din comertul exterior algerian.
Primii parteneri comerciali ai Algeriei din cadrul U.E. in anul 2014 au
fost:
a. - La export:
Tara
Valoare
(mld.dolari)
8,94
5,98
4,46
4,13
1,48
1,29
1,41
Italia
Spania
Franta
Olanda
Marea Britanie
Portugalia
Belgia
%
15,03
10,06
7,49
6,95
2,48
2,16
2,36
b. - La import
Tara
Franta
Italia
Germania
Spania
Belgia
Marea Britanie
Suedia
Valoare (mld.dolari)
4,59
2,37
1,76
1,55
0,72
0,53
0,37
%
16,75
8,63
6,43
5,64
2,59
1,76
1,33
Principalele produse importate in 2014;
PRODUSUL
Masini si utilaje
Aparate si materiale electrice
Cereale
Autoturisme
Produse farmaceutice
Fonta, fier si otel
Produse din fonta, fier si otel
Lapte si produse din lapte
Material plastic si produse din material plastic
Grasimi, uleiuri animale si vegetale
Lemn, carbune din lemn si produse din lemn
15
Valoare (mil. USD)
4900,78
2721,62
1123,11
1951,18
844,97
748,12
637,04
520,41
395,43
342,20
310,39
Instrumente si aparate optice, fotografice
Zahar si produse zaharoase
Hartie si carton
Ciment
Alte produse
309,01
230,14
225,41
186,57
2761,69
Principalele produse exportate in 2014 (in afara de hidrocarburi):
PRODUSUL
Produse alimentare
Produse industriale
Solventi
Amoniac
Produse laminate de fier sau otel
Deseuri de fonta, fier si otel
Ingrasaminte minerale
Zinc sub forma bruta
Deseuri de cupru
Deseuri de zinc
Hidrogen, gaze rare
Metanol
Cauciucuri
Ambalaje de hartie si carton
Tesaturi
Medicamente
Curmale
Alcooli aciclici si derivati
Alte produse
Gudron de huila
Ape minerale
Creveti
Melci
Paste alimentare
Cartofi
Ulei de masline
vin
Valoare (mil. USD)
877,19
821,92
313,22
137,2
78,56
78,6
53,2
38,6
63,73
35,54
32,15
34,33
5,22
1,38
1,11
1,06
22,61
19,6
210,6
34,5
16,9
8,26
2,16
7,06
0,01
0,135
2,313
3.3.3 Schimburile comerciale Romania – Algeria
Evolutia schimburilor comerciale in perioada 2004 - 2015:
- mil. USD 16
Total
Export
2005
70,04
70,01
2006
84,14
84,13
2007
105,46
103,94
2008
160,15
155,12
2009
234,90
185,23
2010
150,24
149,94
2011
300,3
298,56
2012
489.55
488.19
2013
507,06
506,18
2014
530,16
529,5
30.09.2015
352,69
352,03
Import
Sold
0,03
+69,98
0,016
+84,11
1,52
+102,42
5,03
+150,0
49.66
+135,5
0,30
+149,6
1,74
+296,8
1.36
+486,83
0,87
+505,3
0,66
+528,8
0,66
+351,57
Pe primele sase luni ale anului curent schimburile comerciale inregistrau
nivelul de 352.69 mil. USD, aproape intreaga suma reprezentand export romanesc.
Se evidentiaza din nou o crestere a ponderii exportului de autoturisme la peste
60%, dar si o crestere semnificativa a exporturilor de cereale, produse chimice,
materiale de constructie, produse metalurgice, masini si aparate electrice.
In ultimii ani, volumul exporturilor romanesti spre Algeria a crescut
constant, anul 2014 inregistrand cea mai ridicata valoare de dupa anul 1990,
respectiv 530.16 milioane USD. De asemenea, din anul 2003 balanta comerciala
s-a inclinat permanent in favoarea Romaniei. Algeria se numara printre putinele
partenere comerciale ale Romaniei din zona Africa si Orientul Mijlociu care a
inregistrat si in anul 2014 o crestere in ceea ce priveste exportul romanesc.
Relatia comerciala cu Algeria in 2014 a evidentiat o reducere semnificativa
la import, de 0.66 milioane USD, ceea ce a permis o balanta comerciala
excedentara de 528,8 milioane USD. Algeria are o pondere de 2,94% din volumul
total al exportului romanesc si reprezinta cea mai importanta piata din Africa.
2. Structura schimburilor comerciale
Principalele produse care au făcut obiectul schimburilor comerciale ale
României cu ALGERIA in anul 2014 sunt:
- la export: autoturisme Dacia Logan (incepand cu luna august 2012, este
cea mai bine vanduta marca de autoturism din Algeria), produse
metalurgice, cereale, produse chimice si ingrasaminte chimice, materiale
de constructii (cherestea, fier beton, etc), uleiuri vegetale, piese si
materiale electrice si electrotehnice, echipamente speciale, produse
vegetale, produse alimentare, produse din plastic si cauciuc, celuloza,
hartie si carton, textile, aparate optice si de fotografiere, mobila..
- la import: fructe si sucuri naturale, produse minerale , deseuri de fier si
cupru, petrol si gaz lichefiat.
Produse noi la exportul romanesc pe piata algeriana
Prin eforturile depuse de reprezentantii MECMA la Alger si contactele
directe realizate cu mediul de afaceri algerian, au fost create premizele necesare
introducerii sau reintroducerii pe piata locala, a unor noi produse romanesti,
printre care : avioanele utilitare si de sport, produsele speciale, textile si
imbracaminte, articole electrotehnice si electronice, mobila si birotica,
medicamente pentru uz uman si veterinar, materiale sanitare, materiale si instalatii
de foraj petrolier si pentru apa, masini si utilaje agricole ; parchet; ferestre
termopan si usi metalice pentru locuinte; produse textile si incaltaminte din piele;
17
aluminiu si profile din aluminiu ; produse ceramice, sticla si articole din sticla;
pompe electrice de apa ; echipamente electrice ; contoare pentru apa si gaz ;
produse alimentare (conserve de carne si legume); produse chimice, produse
speciale ( materiale de protectie individuala si sistemele Roboscan).
De asemenea, sunt in curs negocieri directe sau se participa la licitatii
pentru livrarea altor produse printre care: statii de transformare, linii si cabluri
electrice de inalta si medie tensiune, instalatii materiale pentru explorarea,
exploatarea, transportul si comercializarea petrolului si gazului natural, materiale
si produse pentru calea ferata, cosmetice si produse IT si pentru comunicatii
satelitare.
Piata algeriana ramane atractiva pentru exportul romanesc in principal la
urmatoarele produse:
1. oteluri in forme primare (bare, profile, rulouri, tabla, sarma);
2. produse din otel (tevi si tuburi);
3. echipamente pentru industria petrochimica;
4. vagoane de calatori si marfa, boghiuri si bransamente;
5. pompe hidraulice si de apa;
6. piese de schimb pentru tractoare si autoturisme Logan;
7. instalatii complete pentru fabrici de ciment ;
8. mobilier
9. produse textile si confectii;
10. medicamente de uz uman si veterinar
COOPERAREA ECONOMICA
In Romania
Pana in prezent valoarea totala a investitiilor algeriene in Romania se ridica
la circa 400 mii euro, dintre care ponderea majoritara de 85% o reprezinta
investitiile facute in societati de import - export, nefiind realizata nici o investitie
in sectorul productiv.
.
In Algeria :
In Algeria figureaza 11 societati romanesti, dintre care 3 in sectorul
productiv (mobila si tamplarie metalica), 4 in import-export si 4 in servicii
3.3.4 Politica economica si comerciala.
In cadrul procesului de reforma economica a fost adoptat un program de
privatizare a intreprinderilor publice din sectoarele economice, program in curs
de aplicare.
Guvernul algerian depune eforturi deosebite pentru incurajarea crearii de
intreprinderi private. Rezultatele obtinute sunt modeste, determinate de lipsa de
18
experienta in domeniu, a personalului calificat, a reglementarilor si normativelor
si necorelarea cu cele de pe plan international.
Legea finantelor complementare din 2009, impune o structura a capitalului
oricarei societati comerciale nou infiintate in Algeria de minim51% capital
national (public sau privat).
Sectoarele economice de interes prioritar sunt: exploatarea hidrocarburilor,
industria agro-alimentara, industria materialelelor de constructii, serviciile,
agricultura.
Programul de dezvoltare si investitii al Algeriei in perioada 2014-2019
Participarea societatilor romanesti ar putea aduce partii romane beneficii de
5 miliarde de dolari in urmatorii 4 ani.
Noul program de investitii se bazeaza pe un suport financiar alocat de la
bugetul de stat de 286 miliarde dolari si are in vedere doua directii importante:
finalizarea marilor proiecte aflate in curs de realizare, in special in
domeniul constructiilor de cai ferate (CF), a celor hidrotehnice si de locuinte, care
presupun costuri de cca.130 miliarde dolari;
angajarea de noi proiecte in valoare de 156 miliarde dolari.
Pe domenii de activitatea repartitia resurselor se prezinta astfel:
- in domeniul lucrarilor publice pentru extinderea retelei rutiere si de
autostrazi, si cresterea capacitatii portuare sunt prevazute cca 42 miliarde dolari;
- in domeniul transporturilor, pentru modernizarea retelei CF, dezvoltarea
transportului urban (realizarea de linii de tramvai in 14 orase) si modernizarea
infrastructurii aeroportuare vor fi alocate cca. 38 miliarde dolari;
- pentru amenajarea teritoriului si protectia mediului sunt prevazute a se
aloca cca. 7 miliarde dolari;
- pentru administratia locala si sectorul judiciar sunt prevazute fonduri de
cca. 24 miliarde dolari;
- pentru dezvoltarea economiei nationale sunt prevazute a fi alocate cca. 20
miliarde dolari, dintre care 13 miliarde pentru sustinerea dezvoltarii agricole si
rurale, 2 miliarde pentru promovarea IMM si realizarea de zone industriale. La
aceste fonduri se adauga bonificatii la creditele bancare de cca. 4 miliarde dolari.
De asemenea, sunt prevazute cca. 27 miliarde dolari pentru credite bancare cu
bonificatii de stat pentru realizarea de centrale electrice, dezvoltarea industriei
petrochimice si modernizarea de intreprinderi publice;
- programul social de insertie a tinerilor cu studii universitare si medii si
formarea profesionala va fi sprijinit cu cca. 4,7 miliarde dolari. Se are in vedere
realizarea a 3 milioane noi locuri de munca;
- educatia nationala va beneficia de un buget de 11,4 miliarde dolari pentru
realizarea si dezvoltarea unei importante infrastructuri specifice;
- pentru domeniul sanatatii se vor asigura cca. 8,4 miliarde dolari pentru
infrastructura si informatizarea sectorului;
- sectorul sport si tineret va beneficia de 15,23 miliarde dolari;
19
- pentru ministerul revolutionarilor se acorda cca. 256 milioane dolari;
- pentru infrastructura religioasa sunt alocati cca 1,5 miliarde dolari;
- pentru cultura sunt prevazuti cca. 2 miliarde dolari;
- pentru finantele publice sunt alocate cca. 4 miliarde dolari pentru lucrari
de infrastructura;
- pentru dezvoltarea actualei structuri a radio si televiziunii algeriene s-au
prevazut cca. 1,5 miliarde dolari pentru achizitionarea de echipamente si
dezvoltarea infrastructurii.
- pentru justitie sunt planificate resurse de cca. 5,1 miliarde dolari ;
- pentru domeniul comertului vor fi alocate cca. 500 milioane dolari pentru
realizarea si modernizarea infrastructurii specifice.
In programul de modernizare 2014-2019 cca 40% din resurse sunt
rezervate pentru ameliorarea conditiilor de viata ale populatiei, care includ:
- modernizarea si renovarea a 5000 institutii pentru educatia nationala, dintre
care 3000 scoli primare, 1000 de scoli medii si 850 licee, 2000 de internate
si cantine. De asemenea, se are in vedere asigurarea a 600.000 de locuri
pedagogice universitare, 400.000 locuri in camine studentesti si 44
restaurante universitare. Sunt de asemenea avute in atentie reabilitarea a 300
institutii de formare si invatamant profesional, astfel vor fi realizate 220
institutii, 82 centre de pregatire si 58 internate pentru care se va aloca o
finatare de cca. 2,4 miliarde dolari.
- in domeniul sanatatii sunt avute in vedere 1500 de institutii dintre care 172
spitale, 45 complexe de sanatate si 377 policlinici, 70 de stabilimente
specilizate pentru handicapati, 1000 de sali de tratament si 17 scoli de
pregatire paramedicala;
- finalizarea a 800.000 locuinte aflate in diverse stadii de realizare si
construirea a 1,2 milioane noi locuinte pe parcursul celor 5 ani; programul
de locuinte noi vizeaza realizarea a 250 mii locuinte sociale, 110 mii pentru
relocarea celor care sunt in imobile improprii, 360 mii locuinte
promotionale cu sustinere de la buget si 480 mii locuinte promotionale cu
creditare, cu dobanzi de 1-3%. De asemenea acest program se adreseaza si
zonelor rurale.
- in sectorul energie si gaz se prevede racordarea a unui milion de locuinte la
reteaua de gaz natural si alimentarea a 220.000 locuinte in medium rural cu
electricitate;
- in sectorul agricol se va primi sprijin financiar pentru realizarea a 360.000
ha de plantatii forestiere, 70.000 ha pasuni si cca. 1 milion ha pentru ferme
de maslini;
- in domeniul lucrarilor publice si hidrotehnice se are in vedere realizarea a
35 noi baraje si 25 sisteme de transfer a apei, finalizarea programului de
statii de desalinizare a apei de mare;
- pentru sectorul tineret si sport se are in vedere realizarea a 5000 instalatii
pentru tineri dintre care 80 stadioane, 750 zone sportive de proximitate, 160
sali de sport, 400 de piscine, 3500 spatii de joaca, si 200 de moteluri si sate
20
-
-
de vacanta pentru tineri; 150 centre de petrecere a vacantelor si timpului
liber.
pentru ministerul revolutionarilor se vor realiza 9 centre de odihna, sali de
tratamente, 17 muzee si complexe istorice, reabilitarea a 34 situri istorice si
amenajarea a 40 cimitire.
pentru departamentul religios sunt alocate resurse pentru realizarea marii
moschei din Alger, realizarea a 80 noi moschei si centre culturale islamice,
17 scoli coranice;
sectorul cultura va asigura realizarea a 40 case de cultura si complexe
culturale, 340 biblioteci, 44 teatre, 12 conservatoare de muzica si scoli de
arte frumoase;
pentru administratia centrala si locala sunt prevazute realizarea a 4 sedii
de prefectura, 103 sedii de subprefecturi, 6 centre de pregatire a
personalului, 450 sedii pentru sectiile de politie, 180 sedii de structuri
judiciare, politie de frontiera si securitate militara. De asemenea, sunt
prevazute 330 de unitati de Protectie Civila ;
in domeniul justitiei se vor realiza 110 curti si tribunale, scoli de pregatire si
120 penitenciare, precum si modernizarea retelei existente.
pentru finantele publice se prevede realizarea a 250 structuri pentru
impozite, 70 trezorerii locale, 50 structuri vamale si servicii cadastrale;
in sectorul comercial sunt alocate resurse pentru modernizarea si reabilitarea
a 250 piete de gros si cu amanuntul;
Intre obiectivele principale ale acestui nou plan cincinal se numara:
- o noua autostrada de 1300 km in zona Platourilor inalte (100-150 km sud)
suplimentara la actuala autostrada ce uneste Annaba de Tlemcen (1200km);
Infrastructura rutiera se va completa cu 830 km de legaturi cu autostrada, dublarea
a 700 km de sosea nationala, 2500 km de noi sosele, modernizarea si reabilitarea a
8000 km de sosea existenta;
- 6000 km de CF electrificata si modernizata, electrificarea rocadei feroviare
nord, dublarea a 800 km de CF pe relativa sud-vest, finalizarea liniilor de metrou
de la Alger si Oran;
- realizarea a 27 noi societati de transport urban;
- realizarea a 35 autogari si modernizarea a 8 aeroporturi si 4 porturi mari;
- 20 porturi comerciale, de pescuit si de agrement pentru modernizare si
dezvoltare; dragarea a 25 porturi;
- 34 statii de epurare a apelor;
- 8 noi statii de desalinizare a apei;
- 6 centrale electrice noi;
- dezvoltarea si modernizarea centrelor universitare din Alger, Bejaia si Tizi
Ouzou;
- realizarea a 200.000 noi IMM care sa asigure diversificarea retelei industriale.
Cu acest prilej presedintele Bouteflika a tinut sa atraga atentia
fiecarui ministru privind obligativitatea de a asigura o buna maturare a
proiectelor, evitarea reevaluarii acestora si respectarea termenelor de
21
realizare. S-a stabilit ca fiecare sector de activitate sa dea seama anual
privind stadiul de executie si costurile realizate.
De asemenea, s-a solicitat guvernului sa explice continutul acestui program,
pe sectoare de activitate, si sa informeze prin mass media populatia si partenerii
externi.
**
Apreciem ca acest nou plan cincinal ofera o vasta gama de oportunitati
pentru societatile romanesti atat in proiectarea si realizarea unor obiective
economice si sociale dar mai cu seama in asigurarea acestui mega-santier cu
materiale, produse si servicii. Totodata se ofera o excelenta oportunitate pentru
forta de munca excedentara din Romania de a se orienta spre aceasta piata.
Consideram insa ca este absolut necesar ca efortul societatilor romanesti sa
fie dublat de sprijinul administratiei centrale care impreuna cu organizatiile
patronale si profesionale trebuie sa se deplaseze la Alger pentru a purta discutii
tehnice si a prezenta disponibilitatea agentilor economici romani in realizarea de
parteneriate cu societatile algeriene.
Se poate estima ca participarea societatilor romanesti la acest program ambitios
de dezvoltare a Algeriei ar putea aduce partii romane, prin cooperarea economica
si furnizarea de materiale si produse specifice, beneficii de cca. 5 miliarde dolari
in urmatorii 4 ani.
Energie electrica – Sonatrach si Sonelgaz au in vedere investitii de 30-40
miliarde USD, pentru exploatrea unor noi zacaminte, cresterea ratei de recuperare
a hidrocarburilor di vechile zacaminte, constructia a noi gazoducte (Galsi 2010 si
TSGP 2011), cresterea capoacitatilor de rafinare si prelucrare de la rafinariile de
la Skikda, Arzew si Alger si realizarea unei noi capacitati la Tiaret, crestrea
productiei de energie electrica ajungandu-se la o capacitate instalata de 12 000 de
MW.
Pentru transportul titeiului si gazelor se va completa reteaua de gazoducte, urmand
a fi realizate pana in 2012 inca doua trasee submarine care vor lega direct Algeria
de Spania si Italia. In paralel vor fi modernizate si extinse capacitatile de lichefiere
a gazelor, pentru cresterea volumului de export GPL la 28 miliarde m.c./an ( 20
miliarde m.c./an in prezent). In domeniul productiei de energie electrica
capacitatera instalata este de 6000 MWA si se preconizeaza construirea a unor noi
centrale electrice termice cu o capacitate de 3000 Mw, pana in 2010 si realizarea
Programului de electrificare rurala, prin executia a 1190 km. linii electrice de
medie tensione pentru care se vor aloca 10 miliarde USD.
Farmacie – nevoile de medicamente si consumabile medicale se ridica anual la
cca.5 miliarde USD, productia locala asigurand numai 20% din nevoi. Pentru
dezvoltarea acestui sector, o lege noua impune oricarui distribuitor dezvoltarea de
capacitati de productie proprii. Pentru medicamentele de top, (anticancerigene,
hematologice, etc.) exista posibilitatea garantarii pietei in regim de exclusivitate,
pentru un volum de pana la 1 milion de unitati, pe o perioada de maxim 3 ani.
Industrie – piata algeriana este caracterizata de un mare dinamism pentru
produdele industriale. Productia interna nu acopera decat in mica masura
22
necesitatile. Anual se importa marfuri si instalatii de cca. 10 miliarde USD.
Consumul anuala de otel este de 2 milioane tone, iar productia interna asigura
numai 30% .
Productia anuala de ciment este de cca. 12 milioane tone iar necesarul Algeriei va
fi de cca. 22-27 milioane tone. In acest moment sunt o serie de fabrici de ciment in
modernizare dar au fost lansate licitatiile pentru realizarea a 2-3 noi capacitati de
productie.
Agroalimentare – Importurile se situeaza la nivelul a 5 miliarde USD, cu
pondere importanta pentru cereale, produse din lapte, cafea, legume uscate.
Industria agroalimentara sufera de un deficit important privind capacitatile de
productie si tehnologii de varf.
Infrastructura – se are in vedere dezvoltarea lucrarilor pentru metroul din Alger,
linii de CF pentru trenuri de mare viteza si tramvai, pentru care sunt alocate cca.10
miliarde USD, statii de desalinizarea a apei, de tratare a apelor uzate, canalizare
(cca.4 miliarde USD).
IT&Comunicatii – exista un program de dezvoltare a sectorului IT, care
presupune asigurarea a 10 milioane linii de telefonie mobila, 3 milioane telefonie
fixa, 3 milioane computere pentru sistemul educational, bancar, administratie
centrala si locala. Sunt prevazute alocatii bugetare de cca. 500 milioane USD.
.
Reformele economice
Necesitatea ancorarii in dinamica economiei mondiale au condus factorii
de decizie de a se angaja intr-un important program de reforme globale in
economie.
Initial, cu o economie caracterizata ca fiind predominata de sectorul public
si prin gestionarea unei economii centralizate, reformele intreprinse au fost luate
pe de o parte pentru a reabilita societatile printr-o autonomie fata de statul
algerian iar pe de alta parte punerea in aplicare a unui set de legi care sa permita
statului de a-si consolida puterea publica precum si functia de regulator strategic.
Aceste reforme au fost angajate in momentul in care, economia algeriana,
grav afectata de scaderea pretului petrolului pe plan mondial cu repercursiuni
asupra exporturilor algeriene de petrol, au avut ca efect imediat o instabilitate
caracterizata printr-o inflatie ascendenta si o scadere a resurselor financiare.
Degradarea echilibrelor externe a condus la renegocierea datoriei externe
convenite cu F.M.I. privind acordarea unor facilitati de finantare pe o perioda de
3 ani (aprilie 1995-martie 1998).In perioda 1994 si 1995 cu Clubul de la Paris si
Clubul de la Londra au permis Algeriei reesalonarea a 15 miliarde dolari SUA
din datoria sa externa. In anul 2006 a fost negociata rambursarea anticipata a cca
8 miliarde de dolari din datoria catre membrii Clubului de la Paris. De asemenea
au fost negociate plati anticipate ale datoriei datorate membrilor Clubului de la
Londra..
Politica de reajustare economica pusa in aplicare incepand cu anul 1994, a
permis inregistrarea unor progrese notabile in echilibrul macro-financiar.
23
Incepand cu 1 ianuarie 1995, s-a renuntat la monopolul de stat si s-a trecut la
liberalizarea totala a comertului exterior.
Negocierile cu Uniunea Europeana s-a concretizat cu semnarea Acordului
de asociere in decembrie 2001 si intrat in vigoare la 01.09.2005.
Procesul de privatizare este gestionat de catre ministerul Industriei si
Promovarii Investitiilor (MIPI). La aceasta data are in portofoliu pentru
privatizare cca.960 societati economice din domeniile:
- constructii, lucrari publice, hidrotehnice – 158 societati;
- administratie locuinte – 302 intreprinderi;
- industria agroalimentara –164 societati;
- industria electrica si electronica –24 intreprinderi;
- industria manufacturiera – 104 intreprinderi;
- materiale de constructii – 71 intreprinderi;
- mecanica – 45 intreprinderi;
- mine si cariere – 13 intreprinderi;
- servicii – 55 intreprinderi;
- metalurgie/siderurgie –51 intreprinderi.
Sistemul fiscal a cunoscut profunde reajustari pentru a fi cat mai bine
adaptat la economia de piata. Noul peisaj economic necesitand un cadru fiscal
rational si modern de exercitare eficace a rolului sau de regulator economic.
Dispozitivul reformei fiscale raspunde la patru obiective :
-uniformizarea regulilor fiscale pentru agentii economici, care exercita
aceleasi activitati ;
-respectarea echilibrului fiscal pentru toti cetatenii algerieni ;
-reglementarea activitatii economice prin crearea de facilitati activitatilor
considerate ca prioritare, precum si utilizarea instrumentului fiscal pentru
orientarea investitiilor spre alte sectoare importante.
Sistemul fiscal este constituit din impozite directe si indirecte si taxe. Sunt
doua regimuri fiscale specifice pentru hidrocarburi si tutun.
Fiscalitatea in domeniul petrolier este reglementata prin legea 2005/08
modificata prin legea 2006/18. acestea prevad dispozitii privind activitatea de
prospectare, cercetare, exploatare, transport, rafinare si distributie. Exista un
impozit inre 5-50% asupra beneficiilor care se produc la un pret al barilului mai
mare de 30USD/baril. Societatile straine nu pot detine mai mult de 49% din
activele unei societati in asociere cu Sonatrach.
In domeniul tutunului s-a asigurat inlaturarea monopolului prin decretul
2004/331, iar din 2005 functioneaza societatea mixta algero-emirata STAEM
(51% emiratii si 49 % algerienii).
Societatile economice care vdesfasoara activitati in Algeria trebuie sa
plateasca :
- impozit pe beneficiile societatii- IBS, pe an calendaristic, de 25%. Se
reduce la 12,5% in situatia reinvestirii. De asemenea sunt stabuilite cote
24
speciale precum: 10% pentru venitruri din depozite bancare, 20% din
contracte de management.
- impozit pe venitul global –IRG. Acesta variaza de la 10-la 40% in functie
de veniturile anuale realizate. De asemenea se diminueaza cu cote de
10,30,50% in raport de situatia familiara (necasatorit, casatorit, familie
numeroasa, locuieste in zone defavorizate);
- impozit pe valoarea adaugata –TVA. Acesta are o valore generala de 17 %
si una redusa de 7% (medicamente si carti).
- impozit pe plus valoare, in situatia bunurilor imobiliare;
- impozit pe dividente –15%;
- impozit pe dobanzi – 10 pana la 50%;
- impozit pe chirii – 7% pentru locuinte si 15% pentru alte spatii.
- taxa pe activitate profesionala – TAP, cca.2%
- taxa pentru comercializare alcol – 4000DA/hectolitru +4%
Pentru societatile straine care desfasoara activitati in Algeria sunt percepute
impozite si taxe dupa cum urmeaza:
- pe cifra de afaceri (TVA, TAP),
- pe beneficii –IBS;
- pentru bunuri si edificii – impozit pe proprietate sau taxa funciara, si taxa
de protectie a terenurilorsi imobilelor.
Reformele angajate de Algeria, de mai bine de un deceniu, si intarea in
vigoare a Acordului de asociere la UE au condus la noi reglementari in domeniul
admistratiei vamale care a capatat autonomie in luarea deciziilor.
Tariful vamal are la baza sistemului armonizat de desemnare si codificare
al marfurilor.
In conformitate cu Legea finantelor complementare din august 2009
societatile straine care au ca obiect de activitate import-exportul de marfuri si
servicii sunt obligate sa cedeze 30% pentru parteneri algerieni.
In domeniul investitiilor fiecare societate straina nu poate detine decat 49%
din capital iar 51% se poate constitui din parteneriate cu societati algeriene.
Pentru marile investitii conditiile de functionare a societatilor straine este
negociat la Consiliul National al Investitiilor, care functioneaza la nivelul
Guvernului. Pentru dezvoltarea oricarei investitii in Algeria este necesar sa se
realizeze contactul cu Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Investitiilor (ANDI)
Sistemul algerian de norme prevede doua categorii de norme : norme
omologate si norme inregistrate.
La nivel international, Algeria este membra a Organizatiei Internationale de
Standardizare (ISO).
Certificarera produselor se supune normelor TEDJ, pentru Algeria, ceea ce
se traduce prin aplicarea marcii pe produsul certificat.
Protectia si drepturile de proprietate industriala, sunt in competenta
Institutului Algerian de Proprietate Industriala (INAPI), creat in anul 1998 si aflat
25
sub conducerea Ministerului Industriei. Aceasta protectie are la baza legislatia in
materie :
-conditiile de protectie a investitiilor sunt definite prin decretul legislativ
din anul 1993 ;
-marcile de fabrica, comert si servicii, modelele si desenele sunt protejate
prin dispozitiile Ordonantei din 1966 si a Ordonantei din 1976.
Apartenenta la organisme internationale
Algeria a aderat la conventiile si acordurile urmatoare :
- Conventia de la Paris pentru protectia proprietatii intelectuale din anul
1996 ;
- Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI) ;
- aranjamentele de la Madrid, Nice si Lisabona.
Liberalizarea economiei algeriene, a condus, la adoptarea unui nou sistem
bancar si financiar care sa corespunda mai bine noilor cerinte.
Reforma institutionala din sistemul bancar algerian are la baza legea nr 9010 din 1990 dispozitiile legii, fixeaza cadrul legal privind concurenta si
investitiile.
Regimul de import in Algeria:
Exista 4 regimuri de import care se aplica celor 4 tipuri de produse:
1. produse prohibite: importul lor īn Algeria strict interzis (exceptii fac
organismele de stat care primesc derogare īn acest sens)
2. produse libere: nu necesita formalitatile speciale
3. produse contingentate: import īn baza unei licente de import eliberata de
Ministerul Comertului
4. produse sub monopol: import permis īn baza unor autorizatii globale de
import (AGI)
Se disting 4 tipuri de AGI:
1. AGI - monopol: asupra unei game de produse: se elibereaza anual
2. AGI - functionale: eliberate anual īntreprinderilor si organismelor de stat
3. AGI - obiectiv planificat: dupa necesitate, pentru obiective de investitii,
conform proiect avizat de Ministerul Planului si īn baza autorizatiei de finantare a
Ministerului Finantelor
4. AGI - fara plata: eliberata furnizorilor straini titulari ai contractelor de
lucrari antrepriza: nu da nastere la transfer devize.
Se utilizeaza Nomenclatorul sistemului armonizat de desemnnare si
codificare a marfurilor . Acesta are 8 cifre, 6 din sistemul armonizat, a saptea
utilizata in cadrul UMA si a opta in plan national.
26
Se folosesc patru niveluri de taxare vamala, 30, 15, 5 si 0%.
Pentru realizarea importurilor in Algeria sunt necesare : declaratia vamala
si declaratia detaliata, documete justificative. Toate operatiunile de import trebuie
realizate printr-o banca algeriana, indiferent de tipul de realizare a platii.
- Modalitatile si instrumentele de plata uzitate in Algeria incepand din august
2009 sunt cele specifice creditului documentar (L/C). Incepand cu aceasta data
celelalte forme nu mai sunt acceptate, CEC in valuta;Transfer liber SWIFT, plata
cash.
Achizitiile guvernamentale se realizeaza in majoritatea lor prin prin licitatii
publice.
Oportunitati de afaceri :
*la export in Algeria : o gama variata de produse, incepand cu
echipamente industriale (masini unelte, si terminand cu alimente. Sunt cautate
materialele de constructii, autoturismele, piese de schimb, ingrasamintele,
anvelopele, masinile agricole, cerealele);
*la import din Algeria : indeosebi hidrocarburi, fosfati, minereu de fier,
produse metalurgice, ulei de masline si curmale, fructe si legume proaspete, peste
si sucuri naturale, zahar si paste fainoase.
4. INVESTITII DE CAPITAL
4.1 Investitii directe de capital :
*In Romania, s-au infiintat 69 societati romano-algeriene, cu un capital
subscris de peste 390 000 dolari SUA toate cu activitate de comert.
*Agentii economici din Romania nu s-au aratat interesati de a investii, cu
toate ca exista oportunitati in domeniul hidrocarburi, foraje (titei si apa),
constructii de locuinte, productie de medicamente, transport maritim. Pana in
prezent sunt inscrise la Registrul Comertului din Algeria 11 societati cu capital
romanesc.
*Facilitati oferite de Algeria investitorilor straini. Regimul investitiilor
straine este reglementat de Codul Investitiilor din 05.10.1993, cu urmatoarele
principii de baza :
-libertatea investitiilor. Cu exceptia catorva domenii, investitorilor straini li
se asigura libertatea efectuarii de investitii in Algeria, individual sau in cooperare
cu firme algeriene publice sau private, in realizarea unor proiecte noi, extinderi de
capacitati, reabilitarea sau restructurarea unor capacitati economice existente ;
-simpla declaratie. Investitorul strain nu trebuie sa obtina o aprobare
prealabila , fiind necesara o declaratie simpla privind intentia de realizare a unei
investitii, declaratie ce se depune la Agentia Nationala pentru Dezvoltarea
Investitiilor (ANDI).
-regimul egal pentru investitorii nationali si straini.
27
4.2 Garantii :
-intangibilitatea avantajelor dobandite (mai ales din punct de vedere
fiscal) ;
-asigurarea transferului liber al capitalului ;
-protectia asupra exproprierii ;
-reglementarea litiilor de arbitraj international, in cadrul conventiilor
semnate de Algeria.
Facilitati, acordate investitorilor straini difera functie de regimul investitiei
realizate. In acest sens sunt definite tipuri de regimuri de investitii, respectiv :
-proiectele de investitii au ca scop integrarea economica, crearea de locuri
de munca, transferul de tehnologie, substituirea importurilor si promovarea
exporturilor. Printre facilitatile oferite in cadrul acestei categorii de investitii,
pentru o perioada de 3 ani se numara :
-exonerarea de taxa funciara aferenta bunurilor imobiliare ce constituie
paerte a investitiei ;
-exceptarea de la plata TVA aferenta bunurilor si serviciilor ce concura la
realizarea investitiilor ;
-aplicarea unei taxe vamale de 3% pentru bunurile importate ce sunt
folosite la realizarea investitiei ;
-functie de decizia ANDI, se poate acorda exonerarea de la plata
impozitului pe profit, pe o perioada de 2-5 ani ;
-plata unui impozit redus pe profit ( dupa perioada de exonerare ) in cazul
profitului reinvestit.
*Zone specifice. Sunt considerate acele zone care prezinta interes
particular pentru dezvoltarea regionala. Printre facilitatile oferite, pentru o
perioada de pana la 3 ani se numara :
-luarea in sarcina de catre statul algerian, partial sau in totalitate, a lucrarilor de
infrastructura necesare realizarii investitiei ;
-exonerarea, pentru o perioada de minim 5-10 ani, de la plata taxei funciare
aferente proprietatilor imobiliare ce intra in cadrul investitiei ;
-reducerea cu 50% a impozitului pe beneficiile reinvestite ;
*Zone libere. Investitiile realizate in asemenea zone sunt scutite de la plata
oricarui impozit, taxe si alte prelevari de la regimul vamal sau fiscal. Fortei de
munca angajate i se aplica regimul national.
*Investitii realizate in baza unor conventii semnate de ANDI cu investitorii
straini care privesc proiecte de interes prioritar pentru economia nationala.
Facilitatile sunt negociate si convenite de la caz la caz.
Algeria si Romania au semnat in 1994 un acord de protejare reciproca a
investitiilor . De asemenea exista si un acord de evitare a dublei impuneri.
3.1.3 INVESTITII DE PORTOFOLIU- Nu este cazul.
28
FINANTAREA EXTERNA. Nu exista interes deoarece
excedentul balantei comerciale (40 miliarde USD in 2011) asigura realizarea de
plasamente pe diverse alte piete si sprijin financiar pentru alte state .
4. Informatii utile
Institutiile si organismele algeriene care primesc, transmit, proceseaza si
disemineaza oportunitati de afaceri sunt :
Ministerul Finantelor
Cité Maleki, Ben Aknoun – Alger
Tel : +213(0)21 59 51 51/ 59 52 52
Fax : +213(0)21 59 53 53/ 59 54 54
www.mf.gov.dz
Ministerul Comertului
Tel : +213(0)21 63 12 24
Fax :+213(0)21 64 32 44/45
www.mincommerce.gov.dz
Ministerul Energiei
Tour A, val d’Hydra, BP 677, Alger
Tel : +213(0)21 488 526
Fax: +213(0)21 488 557
www.mem-algerie.org
Directia Generala a Vamilor
19 rue docteur Saâdane – Alger
Tel :+213(0)21 72 59 59 /72 60 00
Fax :+213(0)21 52 11 26
Site : http://www.douane.gov.dz/
Camera Algeriana de Comert si Industrie -CACI
Palais consulaire 6, boulevard Amilacr Cabral, Alger
BP 100 Alger 1er novembre, place des martyres
Tel : +213(0)21 96 77 77/21 96 66 66
Fax : +213(0)21 96 70 70
www.caci.com.dz
Societatea Algeriana de Targuri si Expozitii - (SAFEX)
Palais des Expositions - Pins Maritimes – Alger
Tel : +213(0)21 2 01 23 - 021 01 35 à 42
Fax : +213(0)21 21 05 40 –021 21 06 30
Site : http://www.safex-algerie.com
Centrul National al Registrului de Comert - (CNRC)
Route Nationale n°24 BP.18
Tel : +213(0)21 20 55 38/20 37 53
Fax : +213(0)21 20 37 53
29
Site : http://www.cnrc.org.dz/
Oficiul National pentru Statistica - (ONS)
8 et 10, rue des Moussebilines – Alger
Tel : +213(0)21 63 99 74 à 76
Fax :+213(0)21 63 79 55
Site : www.ons.dz
Banca Algériei
Immeuble Joly, 38 Avenue Franklin Roosevelt – Alger
Tel : +213(0)21 23 00 23
Telex : +213(0)21 66 499/21 66 443
www.bank-of-algeria.dz
Centrul Algerian pentru Controlul Calitatii si al Ambalajului(CACQE)
Route nationale n°05 – Bab Ezzouar
Tel : +213(0)21 24 31 65
Fax :+213(0)21 24 30 11
Site : http://www.cacqe.org/
Compania Algeriana pentru Assigurari si Garantie la Export
(CAGEX)
10 Route Nationale – Dély Ibrahim – BP 116
Tel : +213(0) 21 91 00 49/ 91 00 51
Fax : +213(0) 21 91 00 44 à 45
Organismul Algerian pentru Accreditare -(ALGERAC)
17 rue Abdelkader RAKOUBA, Hussein Dey, Alger
Tel : +213(0)21 77 41 49 / 77 42 65
Fax :+213(0)21 77 42 60
Site : http://www.algerac.org/
Institutul Algerian de Normalizare - (IANOR)
5, rue Abou Hamou Moussa – BP.104 RP, Alger
Tel : +213(0)21 63 96 38/ 42 92 12
Fax : +213(0)21 42 03 96
Site: http://www.ianor.org/
Asociatia Nationala a Exportatorilor Algerieni - ANEXAL
Immeuble Algex ,RN 5, Cinq Maison, Mohammadia, Alger
Tél : 213(0)21 82 42 28
Fax :213(0)21 82 24 27
ADRESE E-MAIL
-Ministerul Comertului
site web : www.ministereducomert-dz.org
-Camera Algeriana de Comert si Industrie
site web : www.caci.com.dz
30
e-mail : [email protected]
-Oficiul Algerian de Promovare a Comertului Exterior
site web : www.promex.dz
e-mail : [email protected] ; [email protected]
-Directia Generala a Vamilor
site web : www.douanes-cnis.dz
-Centrul National de Registru al Comertului
site web : www.cnrc.org.dz
-Oficiul National de Statistica
site web : www.ons.dz
-Centrul de studii pentru analiza economica aplicata
site web : www.ceneap.com.dz
-Consiliul National Economic si Social
site web : www.cnes.dz
-Ministerul Energiei
site web : www.mem-algeria.org
-Ministerul Industriei
site web : www.mir-algeria.org
-Societatea Algeriana de Targuri si Exporturi
site web : www.safex.com.dz
-Asociatia patronala Forumul Sefilor de Antreprize
e-mail : [email protected]
-Buletinul Oficial de Piata al Operatorului Public
http://anep.eldjazair.net.dz
-Cereri de oferta, licitatii
site web : www.appel-offre.com , www.algeriatenders.com
Buletinul oficial pentru licitatii altele decat cele din energie si mine
www.bomop.dz ;
Buletinul oficial pentru licitatii din domeniul energei si mine www.baosem.dz
Adrese utile:
Ambasada Romaniei la Alger
Ambasador Marcel ALEXANDRU
Secretar economic Marius GHIBERDIC
24, rue Abri Arezki, Hydra-16035, Alger-Algerie
Tel. 00213-21-694036 sau 600871
Fax. 00213-21-694036 sau 693642
E-mail: [email protected]
Actualizat : secretar ec. Marius GHIBERDIC
BPCE Alger
19.11.2015
31